Matinală

Când zorii îşi prefiră

lumina virgină

Astrele nopţii pleacă

la odihnă

Iar eu,

îmbrăţişat cu ziua

cea nouă,

Culeg universul

din boabe de rouă.

Cuvânt sfânt

Mama este cuvânt sfânt

Fără egal pe pământ

Din inimă îl iubesc

Şi cu dragoste-l rostesc.

Chipul ei frumos şi blând

Nu îl voi uita nicicând

Icoană mi-a devenit

Şi mă-nchin la ea smerit.