În studiul Mintea disciplinată, Howard Gardner analizează problema educației în lumea contemporană, tehnicizată și în continuă schimbare. Pornind de la cunoștințe de psihologie și de neurologie, el analizează sistemele educaționale și propune un model de educație „pentru toate ființele umane”.

Evidențiind perspective diferite asupra minții și asupra creierului, Gardner opune perspectivei behavioriste, adepții căreia consideră că aproape orice este posibil, iar educatorii trebuie să obțină nivele înalte de performanță pentru toți tinerii, pe cea a celor care administrează testele de inteligență și susțin că posibilitățile și limitele unui individ sunt, în mare măsură, date de natură. Această din urmă direcție este continuată de Gardner, care obseră că ființele umane posedă cel puțin opt forme de inteligență, care pot fi identificate după reprezentarea creierului în părți specifice. Fiecare dintre inteligențe are propria sa formă de reprezentare mentală. Configurația acestor inteligențe se poate schimba în timp, ca răspuns la experiențele personale și la sensul pe care îl asociem cu ele. (Howard Gardner, 2011, p 78). Autorul nu omite însă rolul personalității și al temperamentului în viața individului.

Definind noțiunea de inteligență, în Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, Howard Gardner notează: „O inteligență este abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care sunt apreciate în cadrul unuia sau mai multor contexte culturale.” (Howard Gardner, 2022, p 48). Autorul subliniază dimensiunea etică a inteligenței. El își arată preocuparea atât față de modul în care ființa umană își dezvoltă la maximum potențialul intelectual, cât și față de folosirea în scop benefic a acestor inteligențe. În Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, cercetătorul prezintă șapte tipuri de inteligență: inteligența lingvistică, muzicală, logico-matematică, spațială, fizico-chinestezică, inteligența intrapersonală și cea interpersonală.

Ziua lui Mihai Eminescu, sărbătorită anual la 15 ianuarie, poate fi un prilej potrivit de a antrena elevii într-o serie de activități complexe, care să valorifice un număr cât mai mare de inteligențe multiple.

În pregătirea activității de tip spectacol, elevii cercului de creație literară se documentează, apoi scriu texte în care prezintă într-un mod creativ viața poetului. Ei realizează o poveste în care Mihai Eminescu este personajul principal. În modul acesta, este valorificată inteligența lingvistică. De asemenea, pe lângă această poveste, unii dintre elevi recită poezii. Inteligența muzicală este utilizată prin cântarea unor versuri eminesciene puse pe muzică (Sara pe deal, Pe lângă plopii fără soț, Mai am un singur dor), iar cea chinestezică prin exprimarea mesajului unor versuri eminesciene prin pași de dans, prin prezentarea teatrală a vieții poetului, prin recitarea poeziilor. Cu acest prilej, se poate realiza și o expoziție în care sunt prezentate picturi ale elevilor inspirate din opera poetului. Expoziția oferă prilejul elevilor de a antrena inteligența spațială și cea naturalistă. Activitatea de tip spectacol are la bază inteligența interpersonală, iar scrierea de texte pe cea intrapersonală.

„Să ne amintim de Mihai Eminescu!” reprezintă o activitate extra-cerc complexă, care valorifică aproape toate tipurile de inteligență: cea lingvistică, muzicală, chinestezică și spațială, intrapersonală, interpersonală și naturalistă, cu scopul de a lărgi cunoștințele culturale ale elevilor, de a le stârni interesul față de personalitățile românești, dezvoltându-le, totodată, creativitatea.

Bibliografie
1. Gardner, Howard (2011), Mintea disciplinată. Educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate: Editura Sigma, ediția a III-a,
2. Gardner, Howard, (2022): Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, Curtea Veche, București,