Amprentele lui Dumitru PETRAȘ

O dată

De multe ori mă întâlnesc cu mine pe stradă
O dată nici n-am avut timp să mă salut
Din veac se aprindea semaforul roșu grăbit.
O dată m-am întâlnit cu mine la o halbă cu bere
Atunci am avut timp să vorbesc cu mine,
Nu pot să vă spun ce am vorbit, mai sunt și secrete
Doar atât țin minte, berea era rece ca o bucată de nor.
O dată am săpat o fântână numai pentru mine
Am săpat foarte mult, nu găseam adâncimea luminii
De multe ori, din cauza frigului, mă îmbrac și singur.
O dată mi-am spălat costumul negru de mire
O dată la trecerea de pietoni m-am împiedicat de viață
Dar m-am ridicat și am mers târâș mai departe.
Am baut lacrimi cu aer limpede curat
Așa am mers pe jos ca să aprind lumina stinsă
Pe crucea lemnului mereu crucificat.
O dată în cătușe de fier jandarmii m-au încatușat
Dar încet încet, pentru tine Viață, m-am ridicat.