Câteva considerații asupra moștenirii ortodoxe a Ungariei. Interviu cu părintele Rafail Lukacs

1.) Înainte de toate, v-aș ruga să îmi spuneți care sunt motivele pentru care am putea vorbi cu adevărat despre o moștenire ortodoxă a Ungariei.

În primul rând trebuie să ne gândim la anumite legende slave conform cărora au avut loc anumite întâlniri între sfinții Constantin-Chiril și Metodie și proto-maghiari încă înainte de așezarea lor în Panonia, în anul 896.
Apoi am mai putea lua în considerare și câteva cronici bizantine care afirmă că după ce Panonia a fost cucerită, la mijlocul secolului X, principele maghiar Bulcsú s-a încreștinat în Bizanț, ceea ce ulterior s-a întâmplat și cu principele Gyula, care s-a întors în Ungaria cu un călugar misionar pe care îl chema Ierotei.
Toate acestea au făcut posibilă răspândirea creștinismului răsăritean pe teritoriul Ungariei, iar astăzi această moștenire începe să fie redescoperită.
Nu în ultimul rând, ar trebui să ne raportăm și la regele Géza I (1074-1077) care în secolul al X-lea a primit o coroană de la împăratul bizantin Mihail al V-lea Dukas (1071-1078).
Acestea ar fi doar câteva dintre multele motive istorice care ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce Ungaria are o moștenire ortodoxă.

2.) Pe de altă parte, m-ar interesa foarte mult să aflu mai multe detalii cu privire la identitatea maghiară a Ortodoxiei, cu particularitățile și reprezentanții ei de seamă. Știu că principele Gyula, de exemplu, este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Ortodoxiei maghiare.

Ca să vă răspund sincer, principele Gyula nu este chiar atât de important în cadrul Ortodoxiei maghiare. Noi, maghiarii ortodocși de astăzi, îi suntem recunoscători principelui Gyula doar pentru că l-a adus în Ungaria pe călugărul misionar Ierotei datorită căruia Ortodoxia s-a putut dezvolta. Ierotei a ajuns în teritoriul lui Gyula ca episcop. Hirotonia a primit din mâna patriarhului Teofilact al Constantinopolului in anul 953. El mai târziu a făcut misiune şi pe teritoriul actual al Ungariei, ctitorind mănăstiri şi biserici, dintre care cea mai importantă este Mănăstirea Veszprémvölgy, obştea acestea fiind formată de călugărițe din Grecia. Pelerina regală de încoronare, aflată în Muzeul Național al Ungariei este manopera maicilor de aici.
Adevărații reprezentanți ai Ortodoxiei maghiare la care ținem în chip deosebit sunt, de exemplu, Sfinții Moise Ungarul, Efrem și Gheorghe, care au plecat din Ungaria și au ajuns să fie cinstiți de către ruși. Apoi, m-aș referi și la Sfântul Mucenic Dimitrie care, conform anumitor variante, s-ar fi născut în orașul Sirmium, care mai târziu a devenit Szávaszentdemeter.
Mă gândesc și la fiica Sfântului Rege Ladislau, Piroska, cea care s-a căsătorit cu împăratul bizantin Ioan Comenul și care a fost canonizată în Bizanț sub numele de Irina.

3.) Istoria ne arată foarte clar că la un moment dat evoluția Ortodoxiei în Ungaria a fost întreruptă din motive pe care nu are rost să le discutăm aici. Dar cum a fost totuși posibilă renașterea Ortodoxiei pe tărâm maghiar?

Datorită valurilor imense de emigranți sârbi și greci din secolele XVII, XVIII și mai ales XIX. Sârbii ortodocși care au ajuns în Ungaria nu dorit să se căsătorească cu maghiari și au făcut tot posibilul să își păstreze limba și tradițiile în țara noastră, dar cei care au contribuit cu adevărat la renașterea Ortodoxiei în Ungaria au fost grecii. Aceștia din urmă au transmis Ortodoxia într-un mod autentic, iar ulterior, la a doua generație au ajuns să se considere maghiari, astfel încât multe din textele liturgice au fost traduse în limba maghiară. În acești termeni putem vorbi despre nașterea Bisericii Ortodoxe Maghiare moderne care, în ciuda multor dificultăți și obstacole, și-a câștigat dreptul de a se putea bucura de propria ei identitate pentru a se integra în peisajul universal al Ortodoxiei.