Cultura socială
Foaie pentru Luceafărul de seară^(*
Carmen Ștefania Suceveanu – artist plastic

Astăzi, la îndemnul sculptorului botoșănean, Marcel Mănăstireanu, nu am ratat ocazia de a trece pe la Galeriile de Artă Ștefan Luchian, unde a avut loc vernisajul Expoziției personale ,,Călătorul” a artistei plastice Carmen Ștefania Suceveanu.

,,Călătorul”! Sigur, un călător prin lumea suferințelor, pentru că, în general, în ziua de astăzi, artistul e nevoit să suporte și așa ceva.

Tânăra artistă botoșăneancă, născută la 2 ianuarie 1982, a absolvit Liceul de Artă ,,Ştefan Luchian” din Botoşani și apoi, succesiv, a continuat studiile în domeniul artelor plastice în Olanda, la Academia Liberă din Haga (2002-2003) şi Gerrit Rietveld, la Academia din Amsterdam (2003-2007), iar în perioada 2007-2012 la Universitatea de Artă ,,George Enescu” din Iaşi. Munca și-a încununat-o participând la diferite expoziții de grup și personale: în 2004, la Amsterdam, cu prilejul evenimentelor dedicate Open day, în deschiderii anului universitar; în 2010, la Iaşi – în incinta Universităţii de Arte ,,George Enescu”; în 2011, la Hotel Europa, la ,,Salonul de toamnă”; în Botoşani, la Salonul ,,Atelier 35”, în 2010 şi în octombrie 2013, la Salonul Naţional de Arte Vizuale ,,Interferenţe” – ediţia a II-a, organizat sub egida Societăţii Culturale ,,Expo-Art” Botoşani la Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani.

Nu am zăbovit mai mult, pentru a auzi impresiile criticilor de artă, pentru că aș fi ascultat aceleași replici și aceleași note enunțate, cum de fiecare dată se întâmplă la asemenea evenimente. Am vrut să rămân doar cu ceea ce am reușit să descifrez din arta tablourilor expuse și din succinta discuție cu autoarea exponatelor. Mi-am schițat, ad-hoc, propria stare de spirit, descoperind o durabilă legătură a picturilor prezentate cu o presupusă stare de spirit a artiștilor plastici, în general, și a celor cu care, zi de zi, mă întâlnesc și schimb păreri despre viața socială a orașului.

Artiștii plastici sunt cei mai sensibili în a percepe suferințele celor din jur și stările patologice ale societății contemporane, iar influența mediului în care trăiește artistul se observă și în cazul exponatelor pictoriței Carmen Ștefania Suceveanu.

Și vedem: oameni cu veșminte specifice instituțiilor de asistență medicală; oameni cu piepturile acoperite de lovituri pe care le primesc în plină personalitate, de la bocanci până la pantoful fin de damă, o reprezentare a umilințelor permanente la care suntem supuși din partea celor mai diverse caractere pe care societatea umană le suportă; într-o altă secțiune: expresia legică a perpetuării umane, un destin hărăzit, o răstignire pe cruce a fătului uman; fețe umane cu conturul șters, explicând urmele durerilor și grijilor cotidiene; ochi suferinzi, simbolizând profunzimea proceselor minții, care percep și traduc imaginile înconjurătoare, pe fondul unei dorinți interioare de a fi înălțător; o lacrimă, ca efect al neîmplinirilor și mâhnirii omului provocate de forțe exterioare, în a cărei despicătură descifrăm o structură chimică, ca un simbol al statorniciei și hotărârii artistei de a reda fidel ceea ce o tulbură.

Învingându-și alunecările spre abstract și insistând pe o tușă a unui realism social, pentru a ne înfățișa propriile trăiri, artista a reușit să ne captiveze și să ne trezească atitudinea necesară într-o luptă pentru existența noastră, ca oameni.

Tulburătoare imagini și grozave sugestii!
Îmi ridic mâna și încerc să-mi ascund o lacrimă!
E multă tristețe! Și până când?… Și de ce?…

De altfel, prin această stare pe care a reușit Carmen Ștefania Suceveanu să o provoace, sunt îndreptățit a spune că Domnia Sa își merită locul în Panoul de Onoare al artiștilor plastici valoroși și autentici din Botoșani.

Ion Istrate,
Botoșani, 15 febr.2014

Nota:
^*)LUCEAFĂRUL de seară, cotidian de cultură socială ce va apărea la Botoșani, online și tipărit, începând cu luna martie 2014