Primit pentru publicare: 04 iun.2015
Autor: Prof. Silvestru PȚNZARIU, Siret
Publicat: 05 iun.2015

Da, revista literară formează oamenii!

De la bun început, afirm cu tărie că o revistă culturală formează oamenii, mai precis, gustul lor estetic, spiritul critic, capacitatea de-a aprecia o adevărată operă literară sau artistică.

Susțin aceste afirmații, în calitate de cititor asiduu al revistelor culturale, dar și de coordonator, timp de 12 ani, al unei reviste culturale locale, „Freamătul literar”, care a apărut la Siret, între anii 1995-2007.

Încă din tinerețe, am apreciat calitatea revistei „Contemporanul”, condusă în acei ani de George Ivașcu. În paginile acelui săptămânal, apăreau articole valoroase, semnate de majoritatea scriitorilor români de frunte sau de importanți savanți și artiști. Cu mare plăcere, lecturam „Tabletele” lui Tudor Arghezi sau rubricile „Cronica optimistului”, semnată de George Călinescu, și „Știință și umanism”, semnată de Grigore Moisil.

Autorii cronicilor literare erau, printre alții, Ovid S. Crohmălniceanu, Dumitru Micu, Paul Georgescu, Șerban Cioculescu, Alexandru Philippide etc. Tot din această revistă aflam despre ulimele premiere teatrale, despre cele mai noi filme românești sau străine premiate la festivalurile de la Cannes, Veneția, Berlin, Moscova, Karlovy Vary, despre marii noștri pictori, sculptori și muzicieni.

Apoi, același George Ivașcu a preluat de la Geo Dumitrescu conducerea revistei „România literară”, în paginile căreia au semnat, alături de cei afirmați la „Contemporanul”, noi nume prestigioase precum Geo Bogza, Al. Piru, Valeriu Cristea, Al. Ivasiuc, D.I. Sucheanu, Fănuș Neagu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu. Ultimul a urmat la conducerea revistei până în zilele noastre.

De fapt, „România literară” nu era doar o revistă literară, ci una care urmărea evoluția tuturor artelor în România și pe întreg mapamondul.

Am apreciat de asemenea mult revistele ieșene „Convorbiri literare” și „Cronica”, remarcând activitatea lui Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Drăgan, Ion Istrati, Andi Andrieș, Liviu Leonte, Zaharia Sîngeorzan ș. a.

În județul Suceava, apărea în cadrul ziarului „Zori noi”, prin anii 80, suplimentul cultural „Pagini bucovinene”, iar după Revoluție avea să reînvie vestita revistă cernăuțeană „Bucovina literară”, în paginile căreia semnează, printre alții, Ion Beldeanu, Constantin Hrehor, Ion Filipciuc, Ion Țicalo ș.a.

La Rădăuți, apare „Septentrion”, revista Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și „Analele Bucovinei”, organ al Filialei Rădăuți a Societății de Științe filologice din România, publicație condusă de prof. Vasile Schipor.

De-a lungul anilor, am fost, atras și de alte reviste literare și culturale precum „Adevărul literar și artistic”, (ce păcat că de câțiva ani a dispărut!), „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Literatura și arta” (de la Chișinău), Ateneu, Argeș, Orizont, Tomis, Ramuri, Vatra (pe care le consultam sporadic, când aveam ocazia).

Îmi aduc aminte că am fost foarte satisfăcut când am primit primul număr al revistei „Literatura și arta”, cu caractere latine (În timpul U.R.S.S. revista apărea cu litere rusești, adică în așa-numita limbă moldovenească).

Fiind un pasionat cinefil, am fost abonat, încă de la fondare, la revista „Cinema”, unde apăreau articole foarte interesante dedicate celei de-a șaptea arte. Din păcate, și această revistă a dispărut.

În concluzie, datorită acestor reviste literare și culturale, am reușit să-mi selectez lecturile, să-mi dau seama ce spectacole merită a fi urmărite, ce filme trebue neaparat vizionate, ce artiști înseamnă cu adevărat ceva în evoluția tuturor atelor.

Și, slavă Domnului, avem de unde alege, dar trebuie să știm să deosebim adevăratele, valoroasele creații artistice și literare de cele false, de kitsch…