Ancheta

„ Eminescu nu mai este de actualitate? “

Autor, prof. Laura PROFIR

    „A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră  vastă… Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singuratecă slavă”, spunea Tudor Arghezi.

In fiecare an, la 15 ianuarie, ne aducem aminte de el, după care personalitatea lui trece in uitare, pâna la o altă zi, 15 iunie. Iar apoi, iarăşi se aşterne liniştea. Oare doar atâta poezie a mai rămas în sufletele noastre? Am căutat posibile răspunsuri printre elevii  liceului nostru.

„Eminescu nu mai este de actualitate“

„Tot ce ştiu ca date biografice este foarte puţin. Cunosc însă câteva picanterii, ca de exemplu că a suferit de …, facea schimb de scrisori de dragoste cu Veronica Micle şi faptul că numele lui adevărat nu era Eminescu. În ceea ce priveşte opera, Eminescu a avut un stil unic, a atins foarte multe teme filozofice, fiecare lucrare este interpretabilă şi ceea ce este mai important este că a definit Romantismul. Atât elevii, cat şi profesorii nu mai pun foarte mult accent pe Eminescu. Nu am încercat niciodată să reţin versurile, dar mi-au plăcut Luceafarul, Oda şi Ce te legeni codrule.” (Antoci Andrei, elev in clasa a XI-a G)

„Despre Eminescu ştiu când s-a nascut şi a murit. În general, nu am fost interesat de viaţa autorilor. Lumea se axează pe modernism, dar eu prefer stilul lui Eminescu, care este mult mai expresiv. Deseori mă folosesc de poeziile sale, care mi se par mult prea mareţe pentru a fi ignorate.“ (Cărămidaru Roxana, elevă în clasa    a XII-a E)

„Mihai Eminescu a trăit foarte puţin pentru un om care avea foarte multe de spus. Pentru a putea fi apreciat peste hotare, trebuie să-l preţuim în primul rand noi, poporul român. Poezia este mai aproape de sufletul nostru, iar cea pe care eu o plac cel mai mult este Pe lângă plopii fără soţ, care reprezintă pentru mine o lecţie de viaţă.“ (Zaharia Gabriela, elevă în  clasa a XII-a E )

„Ca om, Eminescu nu trebuie luat ca model. Toată lumea spune despre Eminescu că este poetul naţional, genial, dar nu este însă pe gustul meu. Poezia erotică, de exemplu, are ceva zaharicos, nu o văd palpabilă în realitate, iar pe cea filozofică aştept să o înţeleg mai bine. Ii apreciez pe cei care il consideră pe Eminescu un geniu, eu însă sunt mai degrabă atrasă de Simbolism. Omagiul pe care il putem aduce lui Eminescu este să-i citim opera.” (Hanceanu Elena, elevă  în clasa a XII-a A)

„Ultimul romantic european“

„Pe Eminescu l-am descoperit în scoala generală, în manualele de română. Nu pot spune că în timpul liber citesc poezia lui Eminescu, o fac mai mult din obligaţie… Dar ce am reuşit să citesc şi chiar mi s-a părut interesantă a fost Viaţa lui Eminescu, scrisă de George Călinescu. Am citit despre dragostea cu Veronica Micle, care a fost de-a dreptul fascinantă, am citit scrisorile lui de dragoste…” (Livia Horia, clasa a XII-a B,)

„Mihai Eminescu este cel mai mare poet naţional, dar şi universal, este ultimul romantic european. Ştiu că a avut o foarte frumoasă poveste de dragoste cu Veronica Micle, care i-a inspirat o mare parte din poeziile sale. Cel mai mult imi place Luceafarul, care este şi capodopera eminesciană.De asemenea imi place Înger şi demon, Venere şi Madona.“ (Raluca Petrea, clasa a XII-aB, )

„Am descoperit opera lui Eminescu de curand, odată cu intrarea la liceu la profilul uman. Pot să spun că dincolo de omul Eminescu, eu am gasit în acest poet o mare sensibilitate, o mare forţă empatică, o extraordinară chemare catre natură, catre dragoste. Cred că Eminescu poate fi caracterizat ca un geniu al frumosului.“ (George Andrei, clasa a XII-a A)

„Pe Eminescu il percep ca pe un mare poet şi consider că fiecare elev ar trebui să ştie macar o opera de-a lui, pentru că reprezintă o valoare naţională. Recunosc faptul că citesc poeziile lui mai mult pentru scoală, dar am avut curiozitatea să mai citesc şi alte poezii, nu foarte multe, dar mi-au plăcut. Nu este foarte greu de înţeles şi cred că fiecare tânar ar putea să se identifice cu una din poeziile sale.” (Popescu Adelina, clasa a XII-a C)

„Pe Eminescu mulţi il consideră genial, Luceafarul poeziei romaneşti, foarte apreciat de critică, dar mai puţin de contemporanii săi. Poeziile sale au fost publicate mai mult in Convorbiri literare, iar primul volum de poezii a apărut după moartea sa. Mai ştiu că Luceafarul a fost poezia cu o sută de strofe, dar Titu Maiorescu a fost cel care a scos doua dintre ele. Mi-ar plăcea să am mai mult timp liber pentru a putea citi poezia lui Eminescu.” (Pănescu Andreea, clasa a XII-a D)

„Eminescu, pentru mine, înseamna imagini foarte puternice, înseamna a crea o anumită stare la citirea poeziilor lui – o stare specială. În esenţă, cred că nu trebuie doar să-i citim versurile, ci trebuie să găsim semnificaţii noi în fiecare vers. Dacă este vorba să ţinem cont de ultimele tendinţe, Eminescu nu mai este de actualitate. Cu toate acestea, pentru mine este un refugiu: este o poezie calmă, care imi aduce o stare de liniste. Când spun acest lucru mă gândesc la Memento mori, Pe langă plopii fără sot şi, de ce nu, la Somnoroase pasărele.“ (Lucian Sarbu, clasa a XII-a N)

„Din păcate…“

„Poezia lui Mihai Eminescu place elevilor în măsura în care profesorul ştie să-i apropie de aceasta. Apropierea este posibilă prin lectură şi explicaţii la clasa. Poezia de dragoste, de natură, cu toate ipostazele acesteia poate fi usor înţeleasă. Capodoperele eminesciene: Scrisorile, Luceafarul, Glossa plac elevilor dacă sunt analizate pe text din perspectiva interdisciplinară şi dacă profesorul foloseşte un limbaj accesibil“.  (prof. Diana Moruzi)

„Deşi se vehiculează ideea că receptarea lui Eminescu de către elevii de liceu este mai degrabă sporadică şi condiţionată de imperativele programei scolare, consider că există şi elevi realmente preocupaţi de orizontul creaţiei eminesciene. M-a bucurat să descopăr faptul că există elevi care au perceput poezia ca pe o stare de suflet şi au trăit experienţa de a fremăta la ecourile atât de profunde ale versurilor. Ei apreciază complexitatea creaţiei, varietatea tematică abordată, iar eu am încercat să ii determin să conştientizeze ce anume din creaţia predecesorilor i-a influenţat opera şi cum a influenţat el literatura română ulterioară.” (prof. Manuela Rusu)

„Deşi Eminescu este în programa scolară şi constituie un subiect important la concursurile scolare şi bacalaureat, elevii întâmpina greutăţi în receptarea textului, pentru că ,în general ,poezia nu mai face parte din preocupările lor. Eminescu se omagiază la iniţiativa noastră, a profesorilor. Copiii il apreciază pe Eminescu, dar nu au timpul interior să-l asimileze.“                                                                                                    (prof. Nina Hrapciuc)

„Adolescenţii nu se mai regăsesc în idealismul din poezia eminesciană. Excepţie fac tinerele mai romantice, pentru care Eminescu este un refugiu. Opera lui este atinsă de mutaţia valorilor estetice, dar şi de elanul romantic de început de secol XIX. Eminescu pare excesiv în ambele direcţii – foarte entuziast şi foarte pesimist. Opera lui este mai puţin cunoscută şi mai mult mitizată, tratată cu superlative, clisee. Obligaţia profesorilor este să-i facă pe elevi să-l citească, să-l inţeleagă“. (prof. Ligia Bulmaga)

„Din păcate, trebuie să recunosc că apropierea faţă de Eminescu, faţă de poezie în general, este într-o cădere liberă în acest deceniu. Şi aceasta pentru că apropierea de poezie implică o anumită formă de sensibilitate pe care, din păcate, adolescenţii din ziua de astazi au pierdut-o sau, mai bine zis, au pierdut usurinţade a o regăsi, usurinţa de a o percepe în ei inşişi. Când spun asta mă refer la răbdarea de a citi, de a decodifica o poezie. De foarte multe ori, elevii imi spun că le este greu să o înţeleagă şi, din acest motiv, prefera opere în proză. Tocmai de aceea, profesorul de română ar trebui să-l prezinte pe Eminescu ca pe o altă variantă a sufletului lor, al elevilor.“ (prof. LianaTurcu)

„Sunt foarte dezamăgită de modul în care este perceput astăzi Eminescu, pentru că este o lipsă de sensibilitate care se repercutează direct asupra receptării poetului. În mod cert, elevii s-au depărtat de opera lui Eminescu. Trăim într-o perioada în care, evident, calculatorul şi televizorul sunt stăpânii noştri şi atunci timpul afectat lecturii este din ce în ce mai mic. De aici a apărut lipsa de sensibilitate şi de aici lipsa de receptare a unui mare creator.” (prof. Profir Laura)

„În primul rând, trebuie să precizez faptul că opera eminesciana nu mai este prezentată în integralitatea ei, nici măcar ca privire generală, ci mult fragmentată. Din această cauză, imaginea pe care şi-o formează elevii este distorsionată. Eminescu, prin teme, prin motive, prin muzicalitatea discursului liric, continuă să placă şi este, în general, bine perceput de elevi. Sigur că elevii mai silitori descoperă cu surpriză o altă dimensiune eminesciană, aceea de profunzime.” (prof. Leonte Viviana)

Şi totuşi, Eminescu existăă…

Chiar dacă timpurile s-au schimbat, Eminescu rămâne in sufletul multora dintre noi. Chiar dacă tinerii nu mai sunt atât de receptivi la poezie, dragostea ii apropie inevitabil de Eminescu. Din păcate, doar scoala mai aduce versul eminescian mai aproape de ei. A răsfoi o carte, a citi o poezie, a descoperi  inţelesurile ei ascunse înseamna să mai facem un pas spre… Eminescu.