Cătălin VARGA

Născut la 04 iulie1987, Dej, jud. Cluj, Cătălin Varga este licențiat în informatică la Universitatea de Nord Baia Mare, în 2009, iar în prezent urmează anul II la Universitatea ,,Babeș-Bolyai”, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Secția Pastorală.
Eseist și poet colaborează cu câteva ziare și reviste de factura teologică.
A publicat poezii pe site-uri online: crestinortodox.ro ; confluente romanesti ; confluente lirice.

Debut la Revista Luceafarul (Botoșani) cu poemele: ,,Epilog” și ,,Romanță pentru mai târziu”.

Bine ai venit la Luceafărul! Succes!
Redacția Revistei Luceafarul

Epilog
Oglinda-ţi mai păstrează chipul, ca semn c-ai fost pe-aici
Covorul moale încă geme sub paşii tăi trecuţi
Parfumul tău se pierde cadenţat
Prin părul rozelor din vază,
şi toate râd, şi toate plâng
doar eu tăcut te caut.

Printre romanţele târzii sub coarda de chitară
Prin ochii cerului deschis
răsfrânt în călimară
Printre tablouri ascunzând un semn de despărţire
Un ochi pierdut printr-un ungher,
un tremur blând de gene
Un zâmbet rătăcit şi el în pragul de la uşă
întârziat le caut.
Nici c-ai plecat şi-ţi simt adânc de-abia acum plecarea,
Şi umbra ce-ai lăsat-o semn
în tocul de la uşă
Cu ochi adânci şi negri durerea-mi răscoleşti
ca un luceafăr din Olimp înmărmurit sub lauri…
Nici c-ai plecat, şi-n mine gem
singurătăţi eterne.

Te caut printre amintiri
întinde-mi braţul iarăşi
Întinde-o punte peste cer să-ţi pot călca pe urme
Să te găsesc acolo unde mi-ai dăruit un zâmbet
şi-o dulce strângere de mâini,
şi-o caldă-mbrăţişare.
În pragul casei noastre.
…Tu mi-ai plecat, şi n-a trecut decât un ceas de-atunci.

Romanţă pentru mai târziu

Te-aseamăn cu floarea-n grădină
Suavă-n miresme ce-alint’
Sub bolta privirii senină
Te-aseamăn cu floarea-n gradină
Sub crengi de mătase şi-argint.

Te-aseamăn c-un nufăr pe ape
Plutind peste valuri domol,
Cu cât te privesc mai de-aproape
Te-aseamăn c-un nufăr pe ape
Dând clipelor mele ocol.

Te-aseamăn cu luna ce-n noapte
Împarte prin case lumini,
Sub nimbul preazilnicei şoapte
Te-aseamăn cu luna ce-n noapte
Străluce-n petale de crini.

Te-aseamăn cu roua ce curge
Pe fruntea bălaiului prund,
Când clipa în ceruri se scurge
Te-aseamăn cu roua ce curge
Şi-aş vrea în priviri să te-ascund.

Te-aseamăn cu lacrima noastră
Prelinsă pe buze încet,
Când cade pe-a inimii glastră
Te-aseamăn cu lacrima noastră
Tu suflet din piept de poet.