Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ
Deși primele zile ale toamnei au sosit,
Miezul verii a rămas doar pe câmpul golit,
A rămas și soarele ce s-a rostogolit
Între orizonturi ca o roată de lemn-nvechit.
.
De pe câmp graurii s-au mutat în sat,
Năvodul țesut din glasurile lor stridente
În curțile oamenilor s-au lăsat,
Tulburând liniștea întregului sat.
.
Nori de grauri pe deasupra satului trec,
Nimic nu scapă de ciocuri ce se năpustesc,
Prăpăd fac în locul pe care-l țintesc,
Toate viile din cale le golesc.
.
Prunii din grădină deodată chelesc,
Tot așa merii,precum și gutuii,
Foamea bietelor zburătoare e mare
Căci nimeni nu le cheamă la mâncare.
.
Sătenii caută o clipă de speranță
Să-și țese ziua din trecut,de ziua de mâine
Care întârzie. tot întârzie,
Așteaptă și acum ziua de mâine.
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania