Inocenţă
Autor: Vasile POPOVICIlnvitaţie la lectură
Inocenţă
Cât n-au muşcat din măr,
nu era bai.
Adam şi Eva
erau singurii din rai,
goi-puşcă,
scoşi proaspăt din tipar
şi n-aveau
nici o frunză de lipan,
măcar.
Când s-au lăsat ispitei
spre robire,
călcând porunca austeră,
grea,
când s-au văzut
cu-atâta dezgolire,
se întrebau
de-i bună la ceva.
Cât n-aveau neuronul
cunoştinţei,
ei nu ştiau
ce-i fericirea goliciunii;
când s-au deprins
cu ecuaţia fiinţei,
erau întâii-ndrăgostiţi
sub raza lunii.
Adam nu ar fi vrut
să pară mototol;
priveliştea-i
intra în tot organul,
cerca fariseistic
să nu se dea de gol,
dar nu putea
să rabde pân’ la anul.
Privind pe sub sprâncene,
galeş,
cum se-’nmlădie
coasta în costum evitic,
i se zbârli părul măciucă,
mai ales,
dorindu-se ciobanul mioritic.
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Vasile POPOVICI
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail


