Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Italia şi libertatea religioasă

Primit pentru publicare: 18 Febr. 2021
Autor: Tudor PETCU
Publicat: 19 Febr. 2021
© Tudor Petcu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Italia şi libertatea religioasă

Recent am avut posibilitatea de a intra în posesia unui volum extrem de interesant, semnat de către Profesorul Massimo Giusio cu care, de altfel, am privilegiul de a colabora în cadrul Universității San Giovanni Crisostomo din Roma.
Titlul acestui volum este „La libertà religiosa in Italia”, o temă, de altfel, extrem de intersantă dacă ne gândim la istoria oarecum tumultoasă a țării umanismului renascentist.
Cartea fascinează prin felul în care Massimo Giusio, eminent avocat şi sociolog, aduce în evidență diferite momente reprezentative din istoria socio-politică a Italiei, făcând referire cu rafinament stilistic şi analitic la cauzele în virtutea cărora societatea italiană s-a desăvârşit în lumina ontologiei sale specifice.
Abordarea profesorului Giusio este multinivelară pentru că analizele sale se raportează la cel puțin patru dimensiuni esențiale:
1.) juridică (în ce măsură libertatea religioasă a devenit un principiu fundamental în Constituția Italiei?);
2.) sociologică (religia ca funcție socială);
3.) istorică (a reprezentat religia o sensibilitate culturală în istoria Italiei?);
4.) filosofică (regândirea libertății în spectrul ființial şi metafizic).
A vorbi despre istoria unei țări precum Italia presupune o responsabilitate uriaşă sub aspectul cunoaşterii concrete, întrucât ne raportăm la un spațiu cultural însuflețit de pasiunea metaforică ce a dat viață unei Europe întemnițate în propriul exil ideatic. Iar Massimo Giusio dă dovadă de o asemenea cunoaştere ca urmare subtilităților şi artificiilor tehnice de care se foloseşte în demersul său de a ne face pe noi, cititorii să înțelegem, că dincolo de problematica mundană a libertății religioase în Italia, avem de-a face cu istoria unei provocări teologice şi onto-metafizice în fața căreia moştenitoarea Imperiului Roman s-a aflat de-a lungul istoriei sale.
Rețin şi atenția particulară pe care autorul o acordă prezenței Islamului în Italia, prezentând impactul pe care această religie l-a avut în anumite zone din peninsulă şi, nu în ultimul rând, am fost plăcut surprins să descopăr o abordare provocatoare în ceea ce priveşte viitorul religiei, ținând cont de secularismul contemporan ca paradis al tehnologiei şi robotizării.
Pe baza celor menționate mai sus dar şi a multor altora, recomand călduros acest volum tuturor cititorilor atraşi de marasmul curiozității istorice ca înțelegere culturală, manifestându-mi în acelaşi timp bucuria sinceră de a fi contemporan cu un spirit atât de îndrăzneț în artă reflecțiilor tainice, cum este Profesorul Massimo Giusio.