Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Luciri de reverie
Luciri de reverie
Ascult în vremea asta doar tăcerea Respiră înserarea prea liniştit, egal Se-aude ora curgând în adierea Aerului ce se-mbracă-ntr-un albastru pal. Viclean măreşte visul distanţa şi-o reduce, Apar frânturi de viaţă şi iarăşi se ascund E moale seara! Şi… nostalgia dulce Se luminează în vârtejul în care mă afund. Dezvelind clipa sărită-atunci din ornic Cum se perindă imagini ce s-au dus! Căci gândul scormone, mereu, atât de dornic S-aducă umbra din trecutul ce-a apus: O umbră cam brunetă de atâta vară, De-atâta dragoste era uşor uimită Şi, în parfum de chiparos şi tămâioară, Candoarea-i fu cu zâmbete acoperită… … Seara peste vise lasă, aşteptat ecou Mă simt lângă umbra radiind lumină Din lumină se desprinde un miracol nou (E-un fel de bucurie cu plângere divină).Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania