Marioara NEDEA: PASTEL

PASTEL

Cerul se deschide spre apus,

Bolţile-s tivite cu pelin.

Cad luceferi la polul opus,

Se-neacă harbujii in vin.

Plutesc printre stele cărări

şi mieii de-argint le tot pasc.

Se zbuciumă pietrele-n mări,

Se clatină muguri şi nasc.

Pierdut în zenit si uitare

un suflet se zbate incert.

Rănit de iubire,

Mâhnit de visare,

Destinul e crud, dar e cert.

Cu sânii umezi, tâmplele coapte,

Fierb apele în mătcile lor.

Un greier mi-a spus ca ieri noapte

s-a sinucis un cocor.

Decorul acesta rămâne în urmă.

Fugim amândoi prin tornade si fum.

Un ghimpe de rouă, un ceas fără urnă

ne zgârie ziua, ne-ntoarnă din drum.

Costume albastre de roase petreceri

ne vin ca turnate, muiate în vin.

Iubito, cum simti apăsarea de ieri

când goală alergi cu tălpi de pelin ?

Când noaptea coboară si ziua rămâne

departe de ceruri, departe de ploi,

Culege-or sălbatic, culege-o o lume,

Cireşi revărsati din iubire, pe noi.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Marioara NEDEA