Pământul Dochianei

Pământul Dochiei se scoate la mezat

Cum geambaşul isteţ îşi vinde caii-n târguri

Şi restul ce a mai rămas e-amanetat;

Pe chipul Dochianei s-au aşternut amurguri.

 

Şi umbra deasă ne-am vândut-o pe doi lei,

Gorunii falnici au căzut ca seceraţi;

Un brad pentru Crăciun de la străini îl iei,

Iar ordinul emis pe unitate e: „furaţi!”

Am fost cândva ca-n zicerea lui Herodot

Cei mai neîntrecuţi viteji şi cei mai bravi;

Nu mai avem istorie, ne-am ruinat de tot.

Acum? Suntem o colonie, nişte sclavi.