Filmul ”Pistruitul” a încântat generația ”decrețeilor” din epoca de aur. Filmul regizat de Francisc Munteanu, în care au jucat excepțional Sergiu Nicolaescu, în rolul ”comunistului bun”, precum și Costel Băloiu în rolul băiatului la pubertate poreclit ”Pistruiatul”, a făcut furori în perioada comunistă pe televizoarele alb-negru și în culori la cinematografe. Povestea filmului e simplă: într-un mic orășel de provincie, membrii mișcării ilegaliste comuniste pregătesc cu înflăcărare ziua Eliberării de la 23 august 1944. Pistruiatul, un simpatic băiețandru de 14 ani, devine eroul acestor evenimente conduse din umbră de însuși prietenul și tovarășul său, Andrei. Ajutat de profesoara de istorie, de tatăl său și, de cele mai multe ori, de câinele Calu, puștiul face față cu dezinvoltură și curaj oricărei provocări. Puțini știu că filmul ”Pistruiatul” s-a bazat pe o poveste adevărată petrecută la Cluj-Napoca în perioada interbelică. Nu întâmplător filmul s-a turnat la Cluj-Napoca. Clujenii recunosc cu nostalgie străzile și locațiile din film, de un idilism provincial și o sobrietate central-europeană. Inclusiv locul unde s-a ascuns ”comunistul bun” Sergiu Nicolaescu, numit Andrei (numele Apostolului românilor) are încărcătură istorică, pentru că s-a filmat la fosta fabrică de cărămizi de pe B-dul Muncii, acolo unde a fost ghetoul organizat de horthyști pentru evreii clujeni trimiși în primăvara lui 1944 în lagărul morții de la Auschwitz. Filmul s-a turnat la Cluj în 1973 la cererea prim-secretarului Ștefan Mocuța, care știa de povestea personajului ”Pistruitatul” din perioada interbelică. Ștefan Mocuța era unul dintre cei mai puternici prim-secretari de județ ai PCR din acea epocă. E cunoscut faptul că a construit cel mai mare cartier de locuințe din Cluj, celebrul Mănăștur (peste o sută mii locuitori), micșorând spațiul locativ din apartamente, ca să iasă cât mai multe apartamente la număr. Apartamentele proiectate pentru trei camere au fost recompartimentate pentru patru camere pe același spațiu alocat. Pe Mocuța l-a interesat numărul cât mai mare de apartamente să iasă, nu confortul locatarilor. Pentru acest ”succes” raportat Mocuța a fost premiat cu distincția de ”erou al muncii socialiste” de către Ceaușescu. Știind povestea tânărului erou comunist de la Cluj, muncitor la Dermata, în perioada interbelică, prim-secretarul a propus lui Francisc Munteanu ca filmul să se toarne la Cluj. Fabrica ”Dermata” a fost un fief al comuniștilor în perioada interbelică, iar în 1946 muncitorii de aici au luat cu asalt în noaptea de 28/29 mai căminul studențesc ”Avram Iancu”, pentru a înfrânge greva studenților anticomuniști condusă de medicinistul Valeriu Anania, viitorul mitropolit Bartolomeu. Pentru eroismul studenților de atunci, care s-au baricadat cu paturi la poarta căminului în fața bâtelor muncitorilor comuniști încă nu s-a făcut un film. Liderul comuniștilor de la Dermata Janos Herbak a avut statuie de bronz făcută de Gheorghiu Dej, dar a dispărut după 1990 din curtea complexului sportiv ”Clujana”

La Cluj-Napoca însă există statuia lui ”Pistruiatul”, pentru că băiatul poznaj poreclit ”Pistruiatul” a existat în realitate. Acesta a fost un tânăr de origine maghiară, simpatizant al mișcării muncitorești sub influența comuniștilor. ”Pistruiatul” are o statuie în Cimitirul Central din municipiu. Statuia unui tânăr desculţ şi cu mâinile înlănţuite, imortalizat în bronzul timpului, îi face şi astăzi pe trecători să se oprească pentru a-i afla povestea tragică. Tânărul Tyukodi Antal (1921-1936) a fost o ‘victimă colaterală’ a Siguranţei statului de la finele perioadei interbelice. „În 1936, muncitorii de la fabrica de încălţăminte Dermata, viitoarea Clujana, aflaţi în grevă, şi-au înscris revendicările pe nişte afişe realizate la o tipografie clandestină. Adolescentul Tyukodi Antal a trebuit să le transporte de la tipografie la organizatorii mişcării de protest. Din nefericire, copilul nu a ajuns la destinaţie, ci în beciurile Siguranţei, care nu a ţinut cont de faptul că are în faţă doar un copil de 15 ani. Bătut crunt, băiatul a murit în câteva zile”, spune autorul cărţii ‘Cimitirul Central, spaţiul eternităţii personalităţilor clujene’ – Ioan Ciorca. Tânărul a murit la câteva zile după bătaie cu rinichii zdrobiți, conform istoricului Lukacs Joszef . Și azi la picioarele tânărului simpatizant a cauzei muncitorești sunt flori proaspete puse de trecători impresionați de simbolistica statuii. Statuia din cimitir este o adevărată operă de artă, realizată de artistul Puskas Şandor din Târgu Mureș (1928 – 2020), foarte cunoscut în perioada respectivă şi care are lucrări şi în alte oraşe din ţară. Statuia tânărului este plasată în partea superioară a Cimitirului Central, în apropierea intrării dinspre Calea Turzii. Statuia ”Pistruiatului” a devenit un reper turistic pentru cei care iubesc istoria filmului din România și lupta muncitorilor pentru drepturi sociale și cetățenești. Cinefili împătimiți vin în Cimitirul Central din Cluj-Napoca să vadă statuia personajului real, interpretat cu talent de Costel Băloiu, din filmul ”Pistruiatul”. Organizatorii de la TIFF ar putea să promoveze statuia ”pistruiatului” clujean în programele festivalului.

Ionuț Țene