Vară, vară şi iar vară,

(Râde aurul spre noi)

Dac-ar sta pân-o s-apară

Timpul cu mărunte ploi…

Merge torcând lin din caier

Fire lungi de încins soare,

Ciucuri verzi înfipţi în aer

Stau în blândă legănare.

După răcoare tânjeşte

Mereu desenează umbre

Apoi, tandră picoteşte

Şi e prinsă-n vise sumbre..

Nu-i mirată, doar mâhnită

Cum iar frunzele-i atârnă,

Ca o năframă-nvechită

Peste faţa-i pală, cârnă…

Cerul alb prinde-n pahare

Abur dulce şi-l tot strânge

Şi pe semne de mirare

Se cutremură şi plânge…

O decolorează timpul !

Ameţită şi infirmă

Vremea-şi schimbă anotimpul

Înecând-o-n fum de smirnă .