Uneori, cineva îţi intră în poem
de-a buşilea, rugându-te
să-l ajuţi să se ridice până la primul vers
prea ambiţios și alambicat
pentru un muritor abia ieşit din cuptorul zilei
unde a fost pâine, sudoare şi lacrimi
uneori, cineva îţi intră în poem
cu bocancii de luptă
şi după ce identifică metaforele periculoase
mintea obosită a unui soldat
se descalţă să prindă 5 minute de somn
înainte de lectura corp la corp
uneori, îţi intră în poem un câine ce latră
trăgând după el lanţul cruzimilor îndurate
din partea semnelor ortografice neînduplecate
se aud ţipete insurgente, dar editorul
se bucură, spune că asta dă bine la public
publicul vrea mult zgomot, vrea live.