Zboruri

Sunt păsări cioplite din lut și piatră rară,
Cântând lumii întregi o liniște stelară,
Un zbor de drone sfinte, cu aripi de gorjeni,
Purtând în ele taina străbunilor de ieri.

Tu ți-ai cioplit și gândul, iar Jiul l-a purtat,
Spre stelele ce-n noapte de tine s-au mirat,
Simțind cum piatra vie în sine a vibrat,
Și-n lume-un foc de taină măreț s-a înălțat.

Te-ai desprins către cer, Pasăre de lumină,
Lăsând la Poarta noastră iubirea deplină,
În liniștea de veacuri, tu, meștere, zbori iar,
Prefaci tăcerea lumii în veșnic sfânt altar.