Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Scrisoare. Ion N. Oprea, Colegiului redacțional al Rev. Luceafărul


Scrisoare. Ion N. Oprea, revistei Luceafărul-Botoșani


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Cristina Bîgu Maxim

Cristina Maxim Bîgu: cerșire

Revista Luceafărul
cerșire   întind spre tine-acuma aripa cerșetoare… tu îmi trimite luna în noaptea-nșelătoare. cerșesc momentul mare fără refuzul tău să pot primi un cer pe care îl am demult în pieptul meu. întind spre tine mâna și-ți cer -napoi trecutul. mi-l dai frivol acum și-mi vreau -napoi sărutul.  

Efebul eremit

Revista Luceafărul
Cristina MAXIM BÎGU           te plimbi șăgalnic te crezi ăn empireu. cobori apoi și plângi, devii un eremit. te plimbi în parc- dorești să fii un jovial și râzi apoi infatuos. te-așezi încet pe banca din oraș. încerci să te eliberezi de pedanterii- cum debordant tronează sonorul uneori! te urci pe vârful unui munte: efeb devii acum în sine-ți apoi ești... 

Visarea mea dintotdeauna

Revista Luceafărul
Cristina Bîgu Maxim       Visarea mea dintotdeauna   Visarea mea dintotdeauna Tu ai venit ca un răspuns Cu versul tău să bucur lumea La întrebări de nepătruns. Și ai făcut să aibă rime Într-un volum fără cuprins Ca să existe nime Cu versuri mici de neatins. Volumul tău e un ecou Lăsat de mii de ani Să-l aibă omul în cadou Și încă fără de egal.  

Cristina MAXIM: Visare

Revista Luceafărul
Cristina MAXIM         Visare La geamul care aștepta Visarea să se-ntâmple Răsună încă șoapta ta Și șoapta-mi dintre tâmple. Pe geamul gol eu mai vedeam Șirloaie de cuvinte Nespuse încă;de veneai Erau demult știute. Pe masa ta încă există Ungol imens de carte, De una fără de copertă, Cu un conținut aparte. Cristina Bîgu Maxim  

Întuneric, fără zori, fără dimineți

Revista Luceafărul
Cristina BÎGU MAXIM Întuneric, fără zori, fără dimineți Născut din roua din florile de crin, căpătam putere ce mă prefăcea într-o simfonie  de noapte, de stele, dimineți de poezie și parfum, acum abia mă nasc ca într-un nou început de întuneric, fără zori, fără dimineți… pictat pe infinitul perete al lumii terestre ce nimeni nu-l poate cunoaște, dar îl poate... 

Fericirea târzie

Revista Luceafărul
Cristina BÎGU MAXIM  Fericirea târzie Ca foșnetul de frunze din toamna târzie   S-aude bătaia din inima-ți pustie   Răcită de-anotimpuri ce vin ca-ntr-o târzie   Fericire. Făcută să răsară și dată chiar și ție.  Tu, omule-un munte de gânduri și vise   De bine și de gânduri, de lume adunate   Ca într-o carte mică uitată, necitite    Versuri… și iubite... 

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5