Cuvinte Albastrul infinit Cuvinte vii, cuvinte moarte, Din bolțile astrale infinite Vin metafizic dispersate Coboară lin și mă cuprinde Din vibrații cosmice fecunde Un albastru metafizic La masa mistcă a lumii Transcedentat esențial și fizic Taina facerii s-ascundă. În firea mea de om teluric Lacrimă…
Poezii scurte Petru Ababii. R. Moldova Metafizică Purificare O rază plină de lumină Vibrații tembrice eterne În unde și particule bizare, Din cosmos și lumină căzătoare Vertical pătrund în Universul În inimi de ființe conștientente Firii mele ancestrale Sublimic se transfrmă-n sanctuare Teluric Cujet În…
CORESPONDENŢE – SCRISORI COMPRIMATE FILOSOFIC de Petru Ababii Cel care luptă pentru o națiune lipsită de înțelepciune, e ca unul care își arde trupul ca să lumineze drumul celor care oricum nu pot vedea. Muhammad Rashid Rida Ar fi înspăimântător să crezi că din tot…
Iubirea de sine și demnitatea umană. (comprimată filosofică) Petru Ababii, r. Moldova În complexitatea intrinsecă a ființei umane iubirea de sine și demnitatea umană își ocupă locul merituos în marea epopee a desfășurării ei evolutive .În angrenajul structural arhicomplicart al organzării ei, începând din primordial…
Integritatea de a fi diferit Petru Ababii, R. Moldova Există un proverb pe cât de banal pe atât și de sugestiv „Câte bordeie, atâtea obiceie”. Semnificația sa descinde și se supune aceleiași legi a diversități antitezelor în Teză, adică a dversității elementelor a unui întreg.…
ÎN FIECARE FEMEIE DOARME UN ÎNGER SAU DESPRE DURITATEA REALITĂŢII de Iosefina Schirger și Petru Ababii Cartea este în stare să inspire o dragoste sau o pasiune. Ea are de multe ori acea parte de necunoscut și de mister fără de care nici dragostea pentru…
STICLA CU ECOURI ŞI LACRIMI. CĂDEREA ÎNTR-O CARTE dialog Iosefina Schirger – Petru Ababii Pentru a fi fericit este esențial să ai ceva de iubit, ceva de făcut și ceva spre care să năzuiești. William Blake, 1757 - 1827 Omul este fericit pe cât înțelege…
Eseu la „Eseuri de drag” de Petru Ababii, 23.03.2025 ”Din neființă ies și vin" ca să vibreze și să pâlpâie ca flacără a ființei nefiind, parcă da, parcă nu, a unei afecțiuni ce dizolvă ca să reînvie și să rezolve alchimic în poezie, prin, cu…
SCRISUL CA PENITENȚĂ SPRE ABSOLUT ŞI DĂRUIRE DE SAVOARE SUFLETEASCĂ SAU LACRIMA TĂIATĂ ÎN DOUĂ SE FACE PLOAIE de Petru Ababii şi Iosefina Schirger Alb liliac, ceva cum nici dragostea nu e, începe orizontul să ardă, să suie din lacrima sărat amăruie - M-a întrebat…