Min DRĂGHICI, Drăgănești – Olt
12 Sept. 2017
Publicat 16 Dec.2017
Editor: Ion ISTRATE

EMIGRĂRI

Privește mai atent la gară
La gara ce rămâne-n urma ta,
La cei ce te-au condus,
Rămân c-o lacrimă amară.

Că pentru ei, odată cu
Plecarea ta, începe iar
De dor, o iarnă grea
Și pe peroane, încă-i vară!
Și să nu uiți să ne mai suni,
Sau să ne scrii!

Citește-ți locul pe bilet,
Ai grijă mare de pachet,
În el ne ai pe toți,
Și o speranță cât o țară.

Dar trenul s-a oprit,
Şi un minut mai stă pe loc,
Dă-mi mâna să-ți urez,
“drum bun, succes,
Și mult noroc!”

Și lasă-mă să-mi întorc
Fața către zare
Să îmi ascund o lacrimă
Țâșnită la plecare.

În rest, vagoane oarecare,
Peroanele în urma ta,
Rămân pustii și goale.

Pe fața gării,
Plouă, ninge gri,
În orice zi,
În orice gară mică,
Te așteptăm să vii!
Să vii!
Și îți promit că vei găsi,
Aceeași gară, zâmbitoare,
În fața ei, te mai așteaptă
Cineva!
Cu fața fericită ca de soare
Cu lacrimi fericite,
În geana ochilor,
Și fața întoarsă către zare!

Mai sus pe cerul gării
De unde au plecat
Toți norii
Ca si amurgul înserării
Din orizontul depărtării
Se văd și vin
Și zorii primăverii.