Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Mariana ADĂSCĂLIȚEI: E satul tot mai trist

    Mariana ADĂSCĂLIȚEI

     

    E satul tot mai trist

     

    În satul tot mai trist…
    Or să mă-ntrebe ploile de tine.
    Tătucă!… ce mă fac și ce le spun?
    Că-n zi de primăvară și Lumină,
    Tu ai plecat de-a pururi pe alt drum.

    Or să mă-ntrebe țarina, izvorul
    Și fluierul cu care tu jeleai…
    Ce să le spun?… că-n ziua Învierii,
    Tu ai plecat cu Îngerii în Rai.

    Or să mă-ntrebe dealul tău, și via,
    Cărarea, și pădurea, și Holmul…
    Tătucă!… cum să le spun c-ai plecat…
    În cimitir îți dormi de-acuma somnul.

    Or să mă-ntrebe oamenii de tine,
    Și strana, și biserica din sat,
    Și rândunelele din cuibul de sub streșini…
    Tătucă!… cum să le spun c-ai plecat.

    O să mă-ntrebe via de pe coastă…
    De ce nu vii, că a-nverzit de-acum,
    Și megieșii… și salcâmii, tată!
    Eu ce să mă fac, tătucă, ce le spun?

    Că dorul te-a răpus, un dor prea mare
    Și mama te-aștepta să-i spui de noi,
    Dar mult mi-e teamă, tată, mult mi-e teamă!
    Că nu mai vii nici tu, nicicând, ”napoi…

    Or să mă-ntrebe ploile de tine…
    Ce să le spun?… tăicuță! Eu nu știu…
    În urmă-s lacrimi, doruri și-o poveste
    În satul tot mai trist… și mai pustiu…

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5