POEZIE DE IONUŢ MIORCĂNEANU. FÂNTÂNA

POEZIE  DE  IONUŢ  MIORCĂNEANU

FÂNTÂNA

Pe lemnul cioplit de-un înger
arde fumul căzut peste mine
iar flăcările din părul meu
-ce nici ploaia nu le stinge-
dansează-n culoarea
şi lumina lor
şi cântă un fior stins demult.

Oglinda de apă luceşte albastru
peste cerul vechi care i-a dat viaţă
când nu avea culoare…
Nimic nu e… doar eu privesc fântâna
păzită de un înger urât si malefic.

Întoarce-mă la visul meu de altădat’!
Să-mi alin trupul de lut cu apa vieţii
din ochiul mic şi-adânc de fântână rece,
să nu mai înseteze în veci sufletul meu
chinuit de neiubire!…