Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Valea tăcerii


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de acelaşi autor

Tainele spiritului copilăriei. Descoperind-o pe Titina Nica Țene

Tainele spiritului copilăriei. Descoperind-o pe Titina Nica Țene
Tainele spiritului copilăriei. Descoperind-o pe Titina Nica Țene ‘’Secretul geniului este transferul spiritului copilăriei în maturitate’’ ( Thomas Henry Huxley) ____ Îndrăgita scriitoare Titina Nica Țene este  binecunoscută cititorilor români  din lumea întreagă în primul rând datorită cărților pentru copii, adunând în palmaresul său nu mai puțin de 16 cărți personale... 

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu
Avem o țară minunată cu personalități care au scris istorie în cultura poporului român! De această dată „pașii” mă poartă de la Râmnicu Vâlcea la cochetul municipiu și reședință de județ, Târgu Jiu. Traversezi zona Subcarpaților din nordul Olteniei, zonă în care întâlnești nenumărate monumente istorice, mănăstiri, chei, peșteri, obiceiuri și tradiții, etnografie... 

Orașul-cetate – capitală Constantinopol: dorit, râvnit, asediat (330 – 1453)

Revista Luceafărul
  Dan  PRODAN Orașul-cetate – capitală a Imperiului Roman de Răsărit, ulterior a Imperiului Bizantin, a fost un important centru urban antic și medieval dorit, râvnit de contracandidații interni la tronul imperial, de grupurile / facțiunile lor sprijinitoare / partizane și de armatele acestora. Pe de altă parte, pe plan extern, Constantinopolul a fost dorit, râvnit, pentru tot... 

Unitatea genurilor literare este dată de unitatea operelor literare

Revista Luceafărul
  O tradiţie nu se menţine de dragul tradiţiei în sine, ci prin prezenţa ei, prin capacitatea de a se mai preta încă la o actualizare. Tradiţia se stinge iremediabil îndată ce devine incompatibilă cu concepţiile despre lume precum şi cu cele sociale care au ajuns să domine. Acest fenomen îl regăsim şi în continua transformare a genurilor literare. Cunoaştem cu toţii că genurile... 

Vlahii din Cehia. Istoria unei transhumanțe românești din Carpații Păduroși

Revista Luceafărul
      Românii vlahi din Cehia au o istorie milenară. Aceștia poartă denumirea de vlahi moravi. Ei trăiesc în zona Carpaților Păduroși. Există două curente istoriografice privind originea lor: curentul protocronist, care consideră că vlahii din arealul Munților Tatra sunt urmașii daco-geților și romanilor, deci autohtoni și teoria imigraționistă în care vlahii români... 

Parteneriatul familie-școală asigură învățarea relevantă și devotată

Revista Luceafărul
17 februarie 2024 • Lucia Moisei • IP Școala Primară Nr.152 Pas cu Pas, Chișinău (Chişinău) • Republica Moldova Părinţii sunt cele mai importante persoane din viaţa unui copil. Ei asigură fundamentul cultural şi sistemul de valori al copilului. Implicarea părinţilor nu constă doar în participarea la activităţi, programe, evenimente, ci include înţelegerea unui copil îndeajuns... 

Cronica evenimentului: prima întâlnire a Cenaclului publicistico-literar al Muzeului Scriitorilor Botoșăneni

Cronica evenimentului: prima întâlnire a Cenaclului publicistico-literar al Muzeului Scriitorilor Botoșăneni
Prima întâlnire a Cenaclului publicistico-literar al Muzeului Scriitorilor Botoșăneni Zi aniversară, Lucia Olaru Nenati  Astăzi, 20 februarie, într-o atmosferă de sărbătoare, în prag de primăvară, în Sala Expoziției Muzeale „Scriitori Botoșăneni” a avut loc prima întâlnire a Cenaclului publicistico-literar al ,,Muzeului Scriitorilor Botoșăneni” – ședința... 

Romanța umbrelor

Romanța umbrelor
. E noapte și e tare frig  Și stelele se-ngrămădesc  Tăcerea-i cântul aprig  Al umbrelor, ce viețuiesc  . Pe-o margine de lac  Des văduvit de ape  Doar două umbre tac  Și se privesc din moarte  . O umbră bărbătească  Ce știe mult a străluci  Și-o umbră femeiască  Ce-o dragostea împlini  . Sunt umbre cu statui  Și-o dragoste le leagă  Ca pe-un altar ce pui  Doar... 

La un veac după Eminescu

Revista Luceafărul
După ce Dumnezeu a sfinţit lucrarea Lui Cuvântul în tine a căpătat mişcare A ochilor ce dau de ştire în ziua nimănui Spre a înţelege noua-ntruchipare. In această zi ai împărţit bucăţi din tine, Poeme să le-nţelegem în ceas de mântuire, Ajutorul pătrunderii în măduva timpului ce vine, A leoaicei cu ochii verzi eliberată de iubire. O mie de ani într-o singură zi Proclamă... 

Luna Sculptorilor Români / Atracțiile principale: “Coloana funie” a lui Mircea Cantor și desene de Constantin Brâncuși

Luna Sculptorilor Români / Atracțiile principale: “Coloana funie” a lui Mircea Cantor și desene de Constantin Brâncuși
Ziua Națională Brâncuși e marcată în ultimii 4 ani la Iași prin Luna Sculptorilor Români, cel mai important eveniment dedicat sculpturii moderne și contemporane. Invitatul special al ediției este artistul contemporan Mircea Cantor. Din 19 februarie până pe 19 martie sunt expuse peste 350 de sculpturi în 24 de expoziții personale și colective, iar 48 de opere sunt etalate în spațiul... 

În cimitirul Pere Lachaise

Revista Luceafărul
În cimitirul Pere Lachaise Lui Oscar Wilde   Se scurg clipele pe lângă noi De ne dor în suflet până-n miez Și atunci când trecem dincolo sub ploi Ne așteaptă cimitirul Pere Lachaise. Dar tu te faci că mă citești eu încă trist te studiez Și toate ni se par firești În cimitirul Pere Lachaise. N-am să te supăr niciodată Că-n poezie îmi ești un crez Când o lume răsturnată E-n ... 

Cenaclul publicistico-literar al Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Ședința din Februarie, ,,Contingentul ’49”

Cenaclul publicistico-literar al Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Ședința din Februarie, ,,Contingentul '49”
INVITAȚIE ! 20 Februarie 2024, orele 12:00-14:00,  prima întâlnire a Cenaclului publicistico-literar al ,,Muzeului Scriitorilor Botoșăneni”. Ședința din  Februarie,  ,,Contingentul ’49”,  va avea loc în Sala Expoziției Muzeale Scriitori Botoșăneni, Revista Luceafărul.  Propuneri pentru desfășurarea eficientă a întâlnirii 1.Considerente despre constituirea  Cenaclului... 

Vibraţia iubirii de neam

Revista Luceafărul
Vibraţia iubirii de neam Lui Eminescu   Şi tu cultivi iubiri de neam şi ţară, au făcut-o moşii din mi de motive; în marea sete a lor de primăvară tânjind după Cuvinte definitive. N-am avut șansa odată să te-ascult Când sunetul vibra în poezia ta, Istoria se-ntrupa în lumina din cult, Iar fiecare cuvânt devenea o stea. Aduci de dincolo de ceaţă străbunii, Şi versul ne urcă-n... 

Ziarul „Curier de Moldavie „ – primul ziar în limba română editat de ruși la 1790

Ziarul „Curier de Moldavie „ – primul ziar în limba română editat de ruși la 1790
Anul 1790 este anul victoriilor armatei ruse împotriva otomanilor în cadrul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792. După victoriile din 1789 de la Focșani și Râmnic ale generalului Suvorov, în decembrie 1790 a fost cucerită cetatea Ismail de pe brațul Chilia al Dunării – principalul obstacol la traversarea fluviului, ceea ce a deschis calea armatelor ruse către Dobrogea și victoria... 

Patriarhul Justinian Marina slujitor harnic și înțelept al Bisericii Strămoșești

Patriarhul Justinian Marina slujitor harnic și înțelept al Bisericii Strămoșești
     Primăvara, anotimpul renașterii, al iubirii, al bucuriei, este perioada în care natura începe să se transforme, să capete o altă culoare. Timid, cu capul plecat, de sub stratul de frunze moarte se ivește un ghiocel, vestind o primăvară frumoasă împodobită cu o mantie verde, cu parfum de flori și adieri diafane de vânt. Într-o zi de primăvară timpurie, la 22 februarie 1901,... 

FRUMUȘICA. IN MEMORIAM: MIHAI PALAGHIA 

FRUMUȘICA. IN MEMORIAM: MIHAI PALAGHIA 
FRUMUȘICA IN MEMORIAM: Mihai Palaghia El. (Spiridon) Ionițescu   Dragă Mihai, sau… Dragă Domnule Director Eram din același sat, chiar de pe aceeași uliță până la un punct… Ne întâlneam rar… Mai des se întâlneau părinții noștri care se înrudiseră – după obiceiul creștinesc al gospodarilor – și se chemau cu  titluri de noblețe cum ar fi:  Cumătru,... 

Urcare în metafizic citind pe Eminescu

Revista Luceafărul
Era vremea viermilor de mătase şi frunze dispăreau în implozii pe crengile zilei, o luasem pe sub scoarţa pământului după muze trăind din ce pusese natura în cutia milei. Din când în când îmi toceam coatele urcând în rădăcini şi mai departe în crengi, eram un miriapod viermuind în gând şi-n frunzele unei păduri întregi. Uneori mă strecuram în păsări şi-n zbor, eram fluture... 

Volohii români din nordul Transcarpatiei (Ucraina). O istorie românească renaște

Revista Luceafărul
        Este aproape necunoscută situația românilor din nordul Transcarpatiei, regiune din vestul Ucrainei. La granița dintre Ucraina, Polonia și Slovacia se află o populație românească numită de ucraineni și unguri: volohi. Dar această populație își spune simplu, că sunt rumâni și vorbesc limba rumânească. De fapt vechea denumire pe care și-au dat-o singuri,... 

„Perspective antimiene” în viziunea lui Ioan St Lazăr

„Perspective antimiene” în viziunea lui Ioan St Lazăr
Apărută la Editura „Praxis” a Arhiepiscopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2023, lucrarea „Perspective antimiene” vine să cinstească personalitatea cărturărească a octogenarului Ioan St. Lazăr, universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet, eseist, publicist, critic și istoric literar, etnolog, editor și, nu în ultimul rând, președinte executiv al Fundației Culturale... 

Inteligenţa artificială în educaţie. Perspective

Inteligenţa artificială în educaţie. Perspective
Trei universități din învățământul superior românesc au inițiat un program pentru pregătirea cadrelor didactice în consens cu cerințele progresului științiifico-tehnic. Astfel, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), Universitatea din Bucureşti (UB) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au lansat un program de formare în domeniul inteligenţei... 

Lângă statuia lui Eminescu jurnalistul

Revista Luceafărul
Tu vii din locul de mai sus Eu sunt născut sub deal cu vii Ne-am întâlnit sub crucea lui Isus; Răgaz de-o viaţă, răgaz de poezii. Mereu uniţi pe frontul vieţii- Lupte mari pentru victorii mici… Tânjesc la dezbaterile pieţii Cu idei-cărări de licurici. Războiul acesta de un veac Se vede c-a ţinut o viaţă; Doresc la statuia ta să tac Într-o luptă de idei în piaţă. Al.Florin... 

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (43)

Revista Luceafărul
Petrecerea inaugurală dură până târziu în noapte, multe ore după plecarea oficialilor. Țuica de prune ajunse în vârful degetelor, sporind viteza picioarelor. Cele mai prinse de învârtite erau doamnele și domnișoarele care visau de mult această explozie de bună dispoziție. Nu toate aveau iubiți, dar sperau ca în această seară să nu plece singure la somn. Ultimii  au plecat organizatorii,... 

Cât de mult s-ar bucura Marelui Alb sau Sfinxul, Mihai Palaghia !

Cât de mult s-ar bucura Marelui Alb sau Sfinxul, Mihai Palaghia !
Este o mare bucurie pentru mine, ca fiu al comunei Frumușica dar și ca bun prieten și fin de botez al profesorului Mihai Palaghia, autor al acestei lucrări monumentale, să văd răsplătită munca de o viață a marelui dispărut. Deși ne-am cunoscut odată cu venire mea pe lume, avea nouă ani când mă ținea în brate la botez, în satul natal Vladeni Vale, aveam să ne reîntâlnim, mult... 

CHEMĂRI 

Revista Luceafărul
Cad florile de mai pe luna plină Scăldând din nopți fierbinți sau reci Ne împărțim la tot ce e de vină Prin suflet tu să nu încerci să treci  De te-aș chema ca pe-o minune În visul nostru nud, destrăbălat M-aș alunga, să primenesc cutume Din vise noi, ce mult s-au îmbătat  Te mai privesc o dată, spune Din norii noștrii greu împrăștiați Te-aș mai privi și-o să se-adune Doi... 

Eşantioane mineralogice inedite etalate în cadrul expoziției “Zestrea minerală a României”

Eşantioane mineralogice inedite etalate în cadrul expoziției “Zestrea minerală a României”
Eşantioane mineralogice inedite etalate în cadrul expoziției “Zestrea minerală a României” la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc Am putea spune că mineralogia, acea ramură a geologiei care se ocupă cu proprietățile fizico-chimice ale mineralelor și rocilor prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor, a genezei și a disponibilităților de combinare... 

VIS SENIN

Revista Luceafărul
           Mă gândeam la tine ca la un vis senin            Ca la un mugur fragid de suflet creștin,            Era un gând din copilărie învechit            Care zboară spre cerul fără sfârșit. .            Gândurile neastâmpărate colindau            Și pe drumurile depărtate rătăceau,            În singurătate... 

Statutul Leonin al Exegezei: Eugen Dorcescu, „Hic sunt Leones”

Statutul Leonin al Exegezei: Eugen Dorcescu, „Hic sunt Leones”
TICU LEONTESCU STATUTUL LEONIN AL EXEGEZEI: EUGEN DORCESCU, „HIC SUNT LEONES” I Monumentalul volum de exegeze al scriitorului Eugen Dorcescu, intitulat HIC SUNT LEONES, publicat recent la Editura Waldpress, Timișoara, 2023, încununează o operă literară amplă și diversă (poezie, proză, jurnal, critică, traducere), deopotrivă, inspirată, erudită și măiestrit construită. Dincolo de... 

Poezia ca „un vis pictat în cuvinte”…Maria Cernătescu: „Coridoare de Lumină-Pictură și Poezie”

Poezia ca „un vis pictat în cuvinte”...Maria Cernătescu: „Coridoare de Lumină-Pictură și Poezie”
Poezia ca „un vis pictat în cuvinte”… MARIA CERNĂTESCU: „CORIDOARE DE LUMINĂ – Pictură și Poezie” (Editura „Salonul Literar” – Vrancea, 2024, 174 p.) Perseverând într-un anume sens programatic ce amintește de binecunoscutul dicton horațian „Pictura ut poesis”, dna Maria Cernătescu revine, după „Tânguiri flamande” (2022) cu volumul „Coridoare de lumină”,... 

„Ultimii ani ai vieții i-a petrecut destul de strâmtorat materialicește.”

„Ultimii ani ai vieții i-a petrecut destul de strâmtorat materialicește.”
Costache Negri s-a născut la 14 mai 1812, la Iași, Principatul Moldovei și a murit la 28 septembrie 1876, în comuna urbană (astăzi, orașul) Târgu Ocna, plasa Trotuș, județul Bacău, Principatele Unite Române, fiind înmormântat la fosta Mănăstire „Răducanu” (în prezent, Biserica „Buna Vestire”) din localitate. A fost un cunoscut prozator, poet, fabulist, traducător, publicist,... 

Zeiţele nu mor niciodată, rămân în subconştiientul popoarelor

Revista Luceafărul
Oamenii primitivi nu l-au cunoscut pe Dumnezeu. Însă se temeau de vicistitudinile naturii, pe care nu le puteau explica şi înţelege.Mult mai târziu au apărut religiile, diferite ca percepere  a dumnezeirii, în funcţie de geografie, teritorii, climă, limbă şi dezvoltare socială Ca sursă de informaţii despre apariţia religiilor este, în primul rând, limba vorbită de populaţiile... 

De atunci, nu se mai aplaudă… 

Revista Luceafărul
   Nu  vi  se   pare  hăzos, dragi cititori, sau un  pic  ridicol obiceiul  fiinţelor  numite  oameni  de  a-şi bate zgomotos palmele  una  de  alta atunci  când  le  place vorbirea cuiva, un  cântec  sau  vreo  panoramă  în  mişcare?  Unii  cercetători  spun  că  aplauzele unei săli  de  teatru  ar putea  încălzi  câteva apartamente. Probabil.  ... 

VALENTIN ORGA :  ”A merge la serviciu pentru mine e o plăcere și fiecare zi o provocare. Nu mi s-a întâmplat să mă plictisesc…”

VALENTIN ORGA :  ”A merge la serviciu pentru mine e o plăcere și fiecare zi o provocare. Nu mi s-a întâmplat să mă plictisesc...”
IOAN  VASIU : – Domnule VALENTIN ORGA, la începutul dialogului nostru, vă rog să faceți o scurtă referire la activitatea dumneavoastră jurnalistică. VALENTIN  ORGA : – Eram elev în clasa a III-a când m-am abonat la revista Cutezătorii şi până la finalul clasei a VII-a nu mi-a lipsit niciun număr. În vacanța de vară le reciteam, le tot organizam pe măsură ce creșteau... 

„A mai făcut câțiva pași, după care s-a clătinat și s-a prăbușit pe pistă.”

„A mai făcut câțiva pași, după care s-a clătinat și s-a prăbușit pe pistă.”
Dorando Pietri s-a născut la 16 octombrie 1885, în cătunul Mandrio, comuna Correggio, provincia Reggio Emilia, regiunea Emilia-Romagna, Italia și a murit la 7 februarie 1942, în orașul San Remo, provincia Imperia, regiunea Liguria, Italia, fiind înmormântat la Cimitirul „Valle Armea” din localitate. A fost căsătorit și nu a avut copii. A lucrat ca ajutor de cofetar și ca proprietar... 

Lăuntrică

Revista Luceafărul
În văzduhul înserării Un luceafăr arde blând, Peste valurile mării Mângâiate lin de vânt. . Și cu luna fermecată, În al apei joc lucind, Sufletul ne îl îmbată Cu văpăile sclipind. . Pe când tu, a mea iubită, Parc-ai vrea să te sărut Și sfiindu-te timidă Vrei din tine să mă-nfrupt. . Și-n a ta simțire dreaptă Parcă mai, și îndrăznești, Din amor, tu, înspre faptă Un... 

Un mister al sufletului omenesc – Lacrimile

Revista Luceafărul
La clasa  a VIIIa, după 1990, se mai studia o nuvelă cutremurător de frumoasă și cutremurător de tragică, a lui Gala Galaction, „La Vulturi”, din care toți aveam multe de învățat pentru câmpul vieții. Haideți să o retrăim  un pic… Era  o zi  plină de soare -își începe Gala Galaction narațiunea-  vestind primăvara, în munți, la poalele Scripetelui, unde  curge... 

Fante spre lumină

Revista Luceafărul
Se roade timpul zdrențuit Cu foametea din fapte Tot Universu-i sărăcit Prea multe roade sparte   Printr-o secundă ora naște Din zecile de ani de moarte Mai multe secole și aștrii Stau sub coperțile de carte Sunt mii de rugăciuni uscate Ce-aburcă scările la ceruri Prea multe guri uscate Dau prin lumină sensuri  Un colț de inimă pierdut Stă închircit de spaimă Nu are vlagă de trăit Doar... 

DINU ADAM : ”Nu consider că am decît un singur viitor: ziua de azi – adică nici apropiat, nici îndepărtat”

DINU ADAM : ”Nu consider că am decît un singur viitor: ziua de azi – adică nici apropiat, nici îndepărtat”
IOAN VASIU : – Pentru că numele noastre s-au intersectat,  demult, prin paginile revistei PRELUDIU, de care se ocupa regretatul TUDOR OPRIȘ, cred că ești de acord să ne vorbim la persoana a doua singular. Detaliază puțin, te rog, cum și când s-a produs debutul tău literar. DINU ADAM : – Cam foarte demult, într-adevăr. În „Preludiu” – care era, de fapt, suplimentul literar... 

Istoria goralilor – românii (valahii) din sudul montan al Poloniei

Revista Luceafărul
      În ultima vreme, ca urmare a discuțiilor cu profesorul clujean Avram Fițiu, mă pasionează istoria goralilor din sudul montan al Poloniei. Aceștia sunt un grup etnic de munteni valahi, pe care polonezii îi numesc gorali. Ei sunt țărani sau păstori, iar originea lor istorică se pierde undeva în secolul XII, când unii istorici spun că valahii au venit din Maramureș,... 

„Moartea l-a găsit într-un halat ponosit, pe un pat metalic.”

„Moartea l-a găsit într-un halat ponosit, pe un pat metalic.”
Mihai Eminescu (numele real, Mihail Eminovici) s-a născut la 20 decembrie 1849, la Botoșani, plasa Târgului, județul Botoșani, Principatul Moldovei și a murit la 15 iunie 1889, la București, Regatul României, fiind înmormântat la Cimitirul „Bellu” din Capitală. A fost un celebru poet, prozator, jurnalist și traducător, clasic al literaturii române și simbol al culturii naționale.... 

„Eminescu a fost pus în cămașă de forță, luat pe sus și dus la sanatoriu.”

„Eminescu a fost pus în cămașă de forță, luat pe sus și dus la sanatoriu.”
Mihai Eminescu (numele real, Mihail Eminovici) s-a născut la 20 decembrie 1849, la Botoșani, plasa Târgului, județul Botoșani, Principatul Moldovei și a murit la 15 iunie 1889, la București, Regatul României, fiind înmormântat la Cimitirul „Bellu” din Capitală. A fost un celebru poet, prozator, jurnalist și traducător, clasic al literaturii române și simbol al culturii naționale.... 

Împletim povești și poezie la Muzeul Satului din Bunești

Împletim povești și poezie la Muzeul Satului din Bunești
Satul românesc a fost și este un fascinant univers care ne caracterizează pe noi ca popor milenar. Viața satului cu lumea lui în toate ipostazele sale, de la evenimente cu semnificaţie istorică , la aspecte şi trăiri de fiecare zi, boteze, nunți, ȋnmormântări, viaţa câmpenească a fost scrisă și descrisă de poeții neamului românesc.„Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.... 

Complexul Muzeal Ion Creangă din Humulești

Complexul Muzeal Ion Creangă din Humulești
În pelerinajul pe care l-am efectuat în județul Neamț am ajuns și la Humulești unde am vizitat, cum am denumit metaforic, „Complexul Muzeal Ion Creangă”, fiindcă voi vorbi despre cele două muzee aflate unul lângă altul: „Casa Memorială Ion Creangă” și „Parcul tematic Ion Creangă”. „Casa Memorială Ion Creangă” din Humulești, recent renovată,  este locuința în care ... 

„«Cea mai frumoasă și mai inteligentă femeie din România»”

„«Cea mai frumoasă și mai inteligentă femeie din România»”
Martha Bibescu (născută Martha Lucia Lahovary, alias Marthe Bibesco) a venit pe lume la 28 ianuarie 1886, la București, Regatul României și a murit la 28 noiembrie 1973, la Paris, fiind înmormântată la castelul din comuna Ménars, departamentul Loir-et-Cher, Franța. A fost o remarcabilă poetă, eseistă, romancieră, memorialistă, biografă, publicistă și politiciană română și franceză.... 

Trădarea și oportunismul la români de-a lungul istoriei s-a strecurat ca o viperă și în Academia Republicii Populare Române

Revista Luceafărul
  Trădarea și oportunismul la români de-a lungul istoriei s-a strecurat ca o viperă și în Academia Republicii Populare Române De-a lungul istoriei noastre au existat în cadrul elitelor oportuniști și trădători care au contribuit la schimbarea cursului normal al evenimentelor, influențând în rău viața neamului pe care îl “slujeau“. Înainte de a intra în miezul subiectului... 

Cartea românească. Elizia și Vasile Lefter, ”Cine sunteți dumneavoastră? Interviuri la două microfoane!

Cartea românească. Elizia și Vasile Lefter, ”Cine sunteți dumneavoastră? Interviuri la două microfoane!
Cine sunteți dumneavoastră? Interviuri la două microfoane Prin departe… aproape! Prin aproape… aproape! Conținut publicat în Revista Luceafărul,(www.luceafarul.net), în perioada 2022-2024  Editura Agata, 2024 Pe copertă 1: Desen de Constantin Pavel Pe coperta 4: Text, Elizia Lefter _________ Cuvânt înainte, semnat de Vasile Lefter: Ideea acestei serii de interviuri a pornit... 

Complicitatea țărănească (secvență dintr-un roman nenăscut)

Revista Luceafărul
Complicitatea țărănească (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU   Afară, în aerul tare al zilei, roșcovanul dădu ordin să fie scotocite toate casele și ogrăzile din jur.  – Dacă scapă de voi, te frig Ilie, o să vezi avansare când mi-oi vedea ceafa! – Dom’ comandant, răscolim peste tot, dăm noi de loază! Roșcovanul privi către înălțimi. Soarele, odihnit... 

„I s-a repartizat o cameră la etajul al patrulea, supranumit «ultimul către cer».”

„I s-a repartizat o cameră la etajul al patrulea, supranumit «ultimul către cer».”
Gabriel Vasiliu (Bacovia) s-a născut la 8 noiembrie 1931, la Bacău, plasa Bistrița, județul Bacău, Regatul României și a murit la 24 ianuarie 1999, în același oraș, fiind înmormântat la Cimitirul Central din municipiu. A fost unicul fiu al poetului George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) și al Agathei Grigorescu. A fost căsătorit și a avut un fiu. În anul 1933, s-a mutat, împreună... 

Cronica de carte-seismograful valorilor la Mircea Daroși

Cronica de carte-seismograful valorilor la Mircea Daroși
Cartea de critică, analiză și istorie a culturii române a criticului literar Mircea Daroși pe care am primit-o zilele acestea cu dedicația “D-lui Al.Florin Țene, cu aleasă prețuire și considerație din partea autorului..ss Mircea Daroși, Napos, 5 februarie 2024 “m-a convins că valorile literaturii române sunt și în România Profundă, cu reprezentanții ei promovați de criticii... 

Carlson și Putin nu cunosc istoria Ungariei și Transilvaniei!

Revista Luceafărul
Interviul recent al lui Tucker Carlson de la Moscova, fosta vedetă conservatoare de la Fox News, cu sute de milioane de vizualizări la podcasturile sale, nu a fost o întâmplare. Realizarea unui interviu cu președintele rus Putin nu se organizează la întâmplare și inopinat, ci după lungi și anevoioase negocieri, inclusiv cu discuții pe marginea întrebărilor. La acest nivel e o copilărie... 

Acasă la Domnul Burac, înăuntrul Gardului Țarinei. Onoare pedagogului român !

Acasă la Domnul Burac, înăuntrul Gardului Țarinei. Onoare pedagogului român !
Cu 88 pe pieptul onorabil, LA MULȚI ANI cu sănătate și-n frumusețe, Domnule profesor GHEORGHE BURAC, alături de devotata și venerabila Doamnă, VALENTINA ! Astăzi, 10 februarie, ziua Sf. mc. Valentina, sunt alături de iluștrii pedagogi români, Valentina și Gheorghe Burac ! Născut la 10 febr. 1936, profesorul, publicistul și monografistul Gheorghe BURAC aparține țarinei Vlăsineşti,... 

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania