Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Valea tăcerii


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de acelaşi autor

SORIN LUPU: ”Muzica este, pentru mine, o chemare interioară și o sursă inepuizabilă de inspirație”

SORIN LUPU: ”Muzica este, pentru mine, o chemare interioară și o sursă inepuizabilă de inspirație”
IOAN  VASIU: – Domnule  Sorin Lupu,  sunteți un tenor bine cunoscut și apreciat. Când ați debutat ca interpret pe o scenă ?   SORIN LUPU: – Am pășit pentru prima dată pe scenă în calitate de interpret în perioada studenției, în anul 2001, într-un context care  mi-a schimbat destinul. Emoția acelui moment a fost copleșitoare, dar și profund revelatoare — mi-a oferit... 

ARTĂ POETICĂ

Revista Luceafărul
Nu am decât o inimă, atât, În felul ei, continuă să bată, Duce cu ea un cer al său, încât De la înalte zări… să nu se-abată. Nu am decât o inimă în dar, Timisă în cuvânt, fără a ezita, Citind din ale mele rânduri, aşadar, Veţi fi zbucium şi pace, cum mi-este inima. Nu am decât o inimă învingătoare, Prezentă încă-n dăruirea sa, Pusă-n cuvânt, va fi o călătoare Pe-aripi... 

Istoria și geografia, mereu împreună

Revista Luceafărul
Antonia Silaghi • Liceul Teoretic Constantin Șerban, Aleșd (Bihor) • România 2 iulie 2025 • 7 minute Într-o eră a schimbărilor rapide și a globalizării accelerate, școala trebuie să răspundă nevoii de formare a unor cetățeni activi, informați, capabili să gândească critic, să colaboreze și să acționeze responsabil. Tradiționala abordare disciplinară nu mai este... 

Originea denumirii poporului român: vlah, valah, vlași, olah – toponim sau etnonim?

Originea denumirii poporului român: vlah, valah, vlași, olah – toponim sau etnonim?
De ani de zile, studiind istoria românilor din perioada pre-medievală, mă întreb dacă denumirile date românilor de către cronicile slavo-germane, bizantine sau maghiare (vlahi, valahi sau olahi) au constituit inițial, la origini, un etnonim sau un toponim. Termenul „vlah” (alternativ, „blahi”) este un exonim, o denumire arhaică aplicată populațiilor romanizate din Europa Centrală... 

 „Where the Sky Burns” – Expoziție personală Diana Serghiuță la MAB

 „Where the Sky Burns” - Expoziție personală Diana Serghiuță la MAB
Muzeul de Artă Brașov prezintă în această perioadă expoziția „Where the Sky Burns”, curatoriată de Mihai Zgondoiu.  Proiectul artistic aduce în prim-plan cele mai recente creații ale artistei Diana Serghiuță, originară din Brașov și stabilită la Arad. Revenirea în orașul natal marchează și prima prezentare a lucrărilor sale în fața publicului local.   Expoziția,... 

Receptarea liricii în școală

Revista Luceafărul
Iulia-Marinela Ochian • Liceul Auto Traian Vuia, Târgu Jiu (Gorj) • România 3 iulie 2025 • 6 minute Căile de acces spre descifrarea operei literare sunt infinite, după cum infinite sunt şi aspectele naturii acestora, şi modalităţile de exprimare artistică. Astfel, o metoda care poate fi aplicata cu succes în procesul studierii unei poezii poate fi brainstormingul cu mapa de... 

Lectură ghidată: „Cioran sau un trecut deocheat” explicat pentru studenți și elevi

Revista Luceafărul
Ioana Lăcrimioara Pelea • Școala Româno-Britanică, Suceava (Suceava) • România 5 iulie 2025 • 5 minute Acest articol își propune să clarifice principalele idei ale lucrării Cioran sau un trecut deocheat, de Marta Petreu, pentru a le face accesibile elevilor sau cititorilor interesați de relația dintre biografia și opera filozofului Emil Cioran. Exemplu de structură didactică 1.... 

 Romanul lui Al.Florin Țene intitulat ”Chipul din oglindă”o frescă a societății comuniste 

 Romanul lui Al.Florin Țene intitulat ”Chipul din oglindă”o frescă a societății comuniste 
Romanul „Chipul din oglindă” de Al. Florin Țene este o operă care explorează teme precum identitatea, introspecția, memoria și sensul existenței, toate filtrate printr-o lentilă profund lirică și filosofică. Stilul său îmbină elemente de realism psihologic cu accente de eseistică și simbolism, construind un univers interior complex, în care personajul principal devine un alter... 

S-AU RĂTĂCIT PRINTRE STRĂINI

Revista Luceafărul
            Orbiți de slava lor deșartă,             Înglobați în datorii și-n muncă,             Pământul sfânt l-au părăsit,             La un trai mai bun au râvnit. .             De frații lor dragi s-au despărțit,             Printre străini s-au rătăcit,             Vremuri negre au străbătut,  ... 

”Comoara limbii străbune” din Dăneștiul Gorjului

”Comoara limbii străbune” din Dăneștiul Gorjului
”Comoara limbii străbune” din Dăneștiul Gorjului, prin pana scriitoarei Cecilia Gurgui și a colaboratorilor săi Florin Barbu și Vlad Gurgui Recent am primit din partea autoarei Cecilia Gurgui noul său volum, realizat în colaborare cu Florin Badea și Vlad Gurgui, intitulat „Comoara limbii străbune”, cu un subtitlu atotcuprinzător și intuitiv pentru cititorul avizat asupra a ceea... 

Din culisele unei școli: rolul secretariatului și al arhivei unității de învățământ

Revista Luceafărul
Mihaela Tunsu • Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu, Bolintin-Vale (Giurgiu) • România 5 iulie 2025 • 7 minute Atunci când deschideți ușa secretariatului unei școli, vedeți poate doar o doamnă grăbită, cu un teanc de dosare în brațe, răspunzând în același timp la telefon și la întrebările unui părinte nerăbdător. Dar dincolo de această imagine grăbită se... 

CÂND CIREŞII-AU FOST TĂIAŢI…

Revista Luceafărul
Când cireşii-au fost tăiaţi, din motive-ntemeiate, Eu am înţeles atunci că viaţa are şi moarte… N-am putut să mă despart de cireşe, frunze, trunchi Şi-am căzut ca-n rugăciune, deodată, în genunchi. . Fierăstrăul şi toporul dat-au lovituri o mie, Dar au nimerit mai mult în a mea copilărie… Şi aşa s-a întâmplat că n-au fost tăiaţi doar ei, Ci-mpreună, la un... 

Trandafirul

Revista Luceafărul
  Cu drag, de vezi, eu dăruindu-ți, În semn profund de prețuire-ți, Această floare adorată Întipăririi-n amintire-ți. . Corola-i roșă – trandafirul – Mireasma-i dulce acrișoară, Învederează gingășia  Persoanei tale, domnișoară ! . Și dintr-a lui petale scumpe, Sculptate-n fragedă natură, Copleșitor, în al tău suflet,  Ca-n purpura-i porți roua pură ! . Și împotrivă... 

VARĂ MINCINOASĂ

VARĂ MINCINOASĂ
Și vara asta demodată, Se plimbă iar prin amintiri, Și poartă panglică-nflorată Și strânsă-n vraja din priviri. . Sub streașină de cer albastru Își face cuib un dor năuc, Și-n zborul repictat pe astru, Un vis străin se-ascunde slut. . Un foc din suflet năpârlește, Pe lutul trist, însingurat, Iar fața lunii se-odihnește Pe cerul negru, tatuat. . Mai trece-o noapte-n avataruri, Când... 

„A fost un intelectual cum n-am mai avut altul în toată cultura română.”

„A fost un intelectual cum n-am mai avut altul în toată cultura română.”
Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Nicolae Iorga, Arhiva personală Agata ® 1994 – 2024 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Nicolae Iorga s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoșani și a murit la 27 noiembrie 1940, asasinat de legionari în pădurea de lângă satul Strejnicu, comuna cu același nume (astăzi, în comuna Târgșoru Vechi), județul Prahova, fiind... 

STICLA CU ECOURI ŞI LACRIMI. CĂDEREA ÎNTR-O CARTE

Revista Luceafărul
STICLA CU ECOURI ŞI LACRIMI. CĂDEREA ÎNTR-O CARTE dialog Iosefina Schirger – Petru Ababii Pentru a fi fericit este esențial să ai ceva de iubit,  ceva de făcut și ceva spre care să năzuiești.  William Blake, 1757 – 1827 Omul este fericit pe cât înțelege să fie fericit.  Adevărata fericire vine atunci când simți  în fiecare zi că Dumnezeu are grijă de tine. Petru Ababii,... 

Realismul socialist în operele scriitorilor tribuniști

Revista Luceafărul
Realismul socialist în operele scriitorilor tribuniști: Augustin Buzura, D. R. Popescu, Constantin Zărnescu și Tudor Vlad – semn al colaborării acestora cu un regim criminal. Realismul socialist a fost doctrina artistică oficială a regimului comunist din România, un instrument ideologic de modelare a conștiințelor prin literatură. Scriitorii tribuniști – adesea asociați cu revista... 

POVESTEA UNUI DESTIN CUTREMURĂTOR

Revista Luceafărul
        Aflată într-o perioadă de plină afirmare creatoare, scriitoarea Saveta Bachiș-Georgescu, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Dora Alina Romanescu, are un palmares editorial impresionant. A ajuns la cel de-al 23-lea roman de mare anvergură, intitulat ,,Anabella ”, o adevărată frescă a societății de ieri și de astăzi.           Plecată încă din... 

STRIGĂTUL SUB CER MIOP

STRIGĂTUL SUB CER MIOP
Lasă-mă să strig sub cerul fără vreun folos, Când lumea toarce vrere și toate sunt pe dos, Când mi-au crescut pe pleoape tristețile târzii Și parcă lutul arde în coaste și-n urgii… . Lasă-mă să țip cât glasul plânge printre umbre, Ce tăinuiesc plecarea spre zări și spre niciunde, Încremenite-n giulgiul ce strânge în zăpoare Dureri înveșnicite în lume care moare… . Lasă-mă-n... 

LA GRANDIFLORA DE ALTĂDATĂ 

LA GRANDIFLORA DE ALTĂDATĂ 
LA GRANDIFLORA DE ALTĂDATĂ de Iosefina Schirger In memoriam Gib. I. Mihăescu – 90 de ani de la plecarea la Cer În „grădină”, adică în petecul de fâneață tunsă, cu trei pruni, din dosul cârciumii în chip de pavilion, prietinii sărbătoresc întoarcerea lui Manaru de la țară… Mesenii zâmbeau același surâs egal, corect, măsurat. Uneori zâmbetul lua culori de îndoială,... 

INFUZIE  DE LITERATURĂ  LA  PALATUL  BRĂTIANU

INFUZIE  DE LITERATURĂ  LA  PALATUL  BRĂTIANU
Marți, 24 iunie, la orele amiezii pe o arșiță ce topea asfaltul și un aer ce îți tăia respirația,  iubitorii de literatură  s-au grăbit să mai prindă un loc în sala Paul Everac a palatului Brătianu din Visarion, 4.   E.S. domnul Ion I. Brătianu, președintele  Fundației  Culturale ce îi poartă numele   oferise cu generozitate spațiu pentru  premierea scriitorilor care și-au... 

Poezie nescrisă 

Revista Luceafărul
Și încă se mai aude inima timpului cum bate Din dealuri încărcate mereu cu amurg Când minereul din sânge încă se mai zbate Ca o speranță aproape cu drumul deschis Aseară m-a certat o poezie nescrisă Că de zece ani mă așteaptă s-o scriu I-am cerut iertare ca la o domnișoară mireasă Motivându-i că două veacuri am fost plecat Să-mi caut iubita și un loc de casă Dar mâine pe... 

 PLÂNSUL PLOII

Revista Luceafărul
Ploaia cerne peste lume în fantasme, visuri grele, Amăgiri ascunse-n umbre printre ziduri mucezite, Și-n cântare sfărâmate mă adun printre ursite, Tremurând prin stropii ploii pe un drum pavat cu stele. Netihnită tresărire prin vâltoarea strânsăn gene, Ticăie cu-ncetinire într-un ceas prins în rugină, Și prin gene obosite, dorul saltă și alină Norii obosiți pe umeri, conturați... 

Deziderat

Revista Luceafărul
Într-o noapte oarecare, Deșirând al nostru vis, Ne vorbeam cu desfătare Despre-al dragostei abis. . Luna strălucea gălbuie, Cerul era înstelat Și cât dragă-mi erai mie Îți spuneam cu-adevărat. . Iară, tu, atât de dulce Îmi spuneai că mă iubești – Roaba unei stări năuce Ce grăia ca din povești. . Și cum singuri sub un carpen Noi stăteam îmbrățișați, Printre ramuri luna-n... 

Inteligența artificială: între progres și provocări etice

Revista Luceafărul
În ultimele decenii, inteligența artificială (IA) a trecut de la un concept științifico-fantastic la o realitate concretă, cu aplicații în aproape toate domeniile vieții moderne: de la medicină și educație, la industrie, divertisment și apărare. Deși promite beneficii uriașe, IA ridică și întrebări serioase privind etica, responsabilitatea și viitorul omenirii. Un prim argument... 

Umbre-nlăcrimate

Revista Luceafărul
Așez umbrele tăcute-n șir, pe valuri de speranță, Cu suflet ce-și plâng greșelile puse în balanță. Ele vin purtând regretele în tăceri disperate, Sunt umbrele rămase și cer să fie așezate În ordine, cu grijă, în cuvinte nenumite, Căci n-au avut curajul s-asculte vechile ispite. Se-ntorc acasă cei ce-au fost vânați de fiare sure, De hiene cu chipul omenos, vorbind din guri obscure. Ei... 

ÎNTÂLNIREA DE LA BOTOȘANI, „LEAGĂNUL” GENIILOR

ÎNTÂLNIREA DE LA BOTOȘANI, „LEAGĂNUL” GENIILOR
Liga Scriitorilor – Filiala Iași a organizat o întâlnire de suflet cu scriitorii, de pe aceste meleaguri încărcate de istorie și cultură. Proiectul a fost inițiat cu mult timp în urmă, dar, din motive obiective, nu a putut fi realizat mai devreme. Întâlnirea a avut loc într-o locație deosebită, Restaurantul Belvedere din Botoșani. În salon, ne aștepta cu un zâmbet larg Doamna... 

A.M.R. 

Revista Luceafărul
au mai rămas câteva umbre de aşezat  în ordine descrescătoare  au mai rămas câteva speranţe rătăcite  de adus acasă,  câteva minute de şters din părăsiri  pentru a amâna deznodământul  au mai rămas câteva depărtări  de micşorat,  dureri de pus în cârje  şi multe uimiri de împărţit,   mai sunt numeroase trepte de urcat şi coborât singur multă muzică de pus... 

Eseuri de drag

Revista Luceafărul
Eseuri de drag  de Iosefina Schirger Grădină a zmeilor e cartea mea. Un alt timp mai bun pentru ea, nu era! Cum le-ar sta cuvintelor îmbrăcate în privirile tale? Acestor cuvinte, în acele priviri imateriale… Nu am altă cale! Îţi scriu fără să ştiu cum, sau de când, de unde. Tu, de piatră parcă ai fi, munte! Pentru cartea asta m-am pregătit. Tot felul de antrenamente! Şi ea vine... 

Eseu la „Eseuri de drag” 

Revista Luceafărul
Eseu la „Eseuri de drag” de Petru Ababii, 23.03.2025 ”Din neființă ies și vin” ca să vibreze și să pâlpâie ca flacără a ființei nefiind, parcă da, parcă nu, a unei afecțiuni ce dizolvă ca să reînvie și să rezolve alchimic în poezie, prin, cu și datorită poeziei, însăși poezia sufletului său – dimensiunile devenirii în profunzimile aceleiași poezii, la... 

CIPRIAN  MARINUȚ: ”Eu și soția, aproape în fiecare zi ne gândim dacă emigrarea în America a fost o decizie bună sau nu, pentru că nicăieri nu e ca acasă”

CIPRIAN  MARINUȚ: ”Eu și soția, aproape în fiecare zi ne gândim dacă emigrarea în America a fost o decizie bună sau nu, pentru că nicăieri nu e ca acasă”
IOAN  VASIU: – Îți mai amintești când și unde ai debutat, ca jurnalist ? CIPRIAN  MARINUȚ:  – Sigur că da, așa ceva nu se uită niciodată. Articolul  meu de debut  a apărut  în chiar primul număr al publicației  Oglinda, în luna martie a anului 1995. Oglinda era o publicație bisăptămânală, cu apariții în zilele de marți și vineri, creată la Deva, la inițiativa... 

DICŢIONARUL FABULIŞTILOR  CELEBRI din antichitate până astăzi, de pe întreg globul

Revista Luceafărul
”DICŢIONARUL FABULIŞTILOR  CELEBRI din antichitate până astăzi, de pe întreg globul” de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel este o lucrare unică, care nu a mai fost realizată până în prezent, utilă istoriei literaturii universale, prin expunerea a aproape opt sute de fabulişti celebri din toate ţările lumii, din cele mai vechi timpuri, ca înţeleptul persan Bidpay, din Orientul antic,... 

Peste 400 de copii din medii vulnerabile participă la ateliere de știință

Revista Luceafărul
Peste 400 de copii din medii vulnerabile participă la ateliere de știință, cu sprijinul KFC București, 3 iulie 2025 – Sphera Franchise Group, alături de KFC România și în parteneriat cu Bucharest Science Festival, organizează ateliere de știință pentru peste 400 de copii din medii defavorizate. Activitățile sunt desfășurate sub platforma „Meniul Zilei de Mâine”, inițiativa... 

O analiză critică a poeziilor lui Vasile Dan Marchiș

O analiză critică a poeziilor lui Vasile Dan Marchiș
Pentru a realiza o analiză critică a poeziilor lui Vasile Dan Marchiș, trebuie mai întâi să conturăm câteva aspecte fundamentale ale creației sale poetice, raportându-ne la tematică, stil, limbaj, simboluri și influențe. Deoarece Vasile Dan Marchiș nu este un autor de circulație națională foarte largă, dar este cunoscut în mediile literare din Maramureș și în publicații precum... 

Metode moderne de predare a lecturii și scrierii în clasa I

Revista Luceafărul
Elena Malanca • Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Vaslui (Vaslui) • România 29 iunie 2025 Clasa I reprezintă începutul oficial al drumului academic pentru elevi și constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea competențelor de bază — în special în ceea ce privește cititul și scrisul. În ultimii ani, metodele tradiționale de predare a acestor deprinderi au fost completate... 

Poezia-o formă de cunoaștere al sinelui

Revista Luceafărul
Poezia, în esența ei profundă, poate fi înțeleasă filosofic ca o formă unică de cunoaștere și revelare a existenței. Dincolo de versificație și figurile de stil, poezia este un mod de a gândi și de a simți lumea, o expresie a condiției umane în fața misterului, a timpului, a morții, a iubirii, a transcendenței. Heidegger percepea Poezia ca formă de adevăr. Martin Heidegger... 

A FOST MĂRITUL ŞTEFAN

Revista Luceafărul
A fost măritul Ştefan domn Moldovei îndrăgite, Şi-a iubit micuţa-i ţară în fapte şi în cuvinte, Şi-a pus viaţa drept zălog în atâtea lupte date, Ţara i-a fost căpătâi şi în viaţă, şi în moarte. . Moldova a fost cinstită, Ştefan a fost respectat, Pentru-a ei făptură dragă, atâtea jertfe s-au dat… Dar, cu Ştefan domn al ţării, nu a fost niciun supus Să nu lupte... 

De ce azi scriitorii care au colaborat cu regimul criminal legionar sunt stigmatizați, iar cei care au colaborat cu regimul comunist criminal nu?

Revista Luceafărul
După 1945, regimul comunist a construit o narațiune oficială în care Mișcarea Legionară era demonizată ca expresia supremă a „reacționarismului”, „fascismului” și „trădării naționale”. Această viziune a fost instituționalizată în educație, istoriografie, cultură. În schimb, comunismul nu a fost demonizat în același fel în perioada postcomunistă, decât parțial și... 

Lacrima vinului, în țarină

Revista Luceafărul
E vară tată și strugurii s-or coace mai devreme, i-o vară tot mai rece sub arșița mistuitoare și-n ograda noastră, doar, nucul mai geme când lacrima strugurilor de sub streașină și carul cu harbuji e-n așteptată sărbătoare, Sfânta Maria ! Din Caradica[1], via asmute lacrima de toamnă, că-n fiecare strugure e timpul ce-a trecut. Vinul roșu va curge din sângele cernut, cu dor de... 

CATRENE

Revista Luceafărul
ești cumpăna fântânii nesecate ești geamul înspre bucurii deschis ești clopotul ce-n poezie bate ești curcubeul răsărit în vis ooo metafora abia mă mai ascultă cuvintele își fac în vers de cap în suflet am iubire tot mai multă visele-n buzunare nu-mi încap ooo de prea multă lumină pădurea se răsfață dansează-n valuri marea când plouă cu bulbuci eu îți... 

Rolul Bisericii Ortodoxe în dezvoltarea limbii române: între sacru și identitate națională

Revista Luceafărul
Biserica Ortodoxă Română a jucat un rol fundamental în dezvoltarea limbii române, în special în perioada premodernă. De la traducerile religioase timpurii și până la promovarea unei limbi literare unificate, Biserica a fost un factor esențial în consolidarea unei identități culturale și lingvistice românești. Această analiză explorează etapele-cheie prin care Biserica a influențat... 

Fericire la reducere

Revista Luceafărul
în piaţa veche, bătrânul fără nume vindea fericire la reducere strânsese multă în suflet din locul acela numit acasă, de la liturghii, de la câmpul arat de la Dumnezeu şi de la amintiri o dăruia cu preţ mic ca să nu i se strice vremelnicia şi să-i înveţe pe oameni cum să şi-o crească singuri în zâmbet coada se întindea pe zeci de rânduri oamenii se înghesuiau ca la tigăile... 

O analiză academică a stărilor psihologice a personajelor din romanele ”Poezie și agonie”, ”Gânditorul” și ”Povestea romanului care nu s-a scris niciodată” de Al.Florin Țene

Revista Luceafărul
O analiză academică a stărilor psihologice ale personajelor din romanele „Poezie și agonie”, „Gânditorul” și „Povestea romanului care nu s-a scris niciodată” de Al. Florin Țene presupune o abordare atentă a structurii narative, a profilului psihologic al personajelor, precum și a contextului social și existențial în care acestea se dezvoltă. În continuare, ofer o analiză... 

L-AM ÎNTREBAT UNEORI

Revista Luceafărul
            În văzduhul adesea înveselit             Mănunchiuri de raze aurii au năvălit,             Zările luminoase dinspre apus strălucesc,             Senzațiile eternității mă copleșesc. .             Grădina e plină de parfum și de flori,             Rândunelele se joacă pe cerul fără nori,            ... 

Lacrima vinului din vis

Revista Luceafărul
În cuptor de vară, lanul blond își mișcă mijlocul sub povara rodului cârlionțat de spice săltărețe, pe deal, sub poale, poama viilor țâșnește-n creștere sub hărnicia palmelor, de dor, să aciueze focul. Din strugurii stinși tresare fiorul strămoșesc, o spuză roșie mustește-n verdele ierbii și timpul curge-n cerc alungându-și corbii. În vin, o viață cântă și doruri se... 

Din vinul vechi, lacrimi se scurg

Revista Luceafărul
Din amfore trosnesc lacrimi, cu glas adânc, iar strugurii se prind în rodul magic și tăcut. Simțirea plânge-n roșu, cald și nevăzut, în fiecare strop, un dor căzut din frânc[1]. O lume veche suspină-n vinul revărsat, dar totul geme, mut, sub farmecul uitat. Pe dealuri de vis, cu pași sfielnici trecem, sub bolți de viță, unde timpul nu adoarme, curg amintirile plăpânde-n arse karme, în... 

Vinul și personajul în proza lui Gib Mihăescu: între tradiție și neliniște existențială

Revista Luceafărul
Opera lui Gib Mihăescu, una dintre cele mai tulburătoare expresii ale literaturii române interbelice, se remarcă printr-un univers tensionat, încărcat de mister, eroticism, obsesie și tragism. Dincolo de aceste dimensiuni psihologice și metafizice, în proza sa regăsim și un substrat profund ancorat în realitatea rurală oltenească, unde tradițiile viticole ocupă un loc aparte — nu... 

Poezia se scrie în oraşul cu tei 

Poezia se scrie în oraşul cu tei 
poezia se scrie în oraşul cu tei aici, străzile scriu versuri parcurile se-mbată cu metafore cu parfum din aleile cu flori şi din arborii emotivi statuile creează poezie clădirile cântă poeme lirice, în oraşul boem al poeţilor cuvintele au sonorităţi muzicale de Bach şi Chopin de violoncel şi pian au praf de Lună în suflet şi pe trup sunt o orgă a visării şi tămăduirii prin... 

VIS CU CIREŞE COAPTE

Revista Luceafărul
Visul meu de astă-noapte M-a purtat pe un tărâm, Unde cireşele coapte Prinse de suflet rămân… . Culegeam din mulţi copaci Şi mâncam cu bucurie, Era şi un câmp de maci, Şi un câmp de veşnicie… . Şi eram mai mulţi copii, Fascinaţi de-mprejurare, De cireşe şi maci vii, De lumină şi de soare… . Pe unii îi cunoşteam, Iar pe alţii, mai deloc, Când cireşe culegeam, Ne-mprieteneam... 

Omagierea Drapelului Național în cheie istorică – ultimatumul sovietic descifrat în nordul Moldovei

Omagierea Drapelului Național în cheie istorică – ultimatumul sovietic descifrat în nordul Moldovei
În nordul Moldovei, la Oroftiana botoșăneană a Suharăului, Ziua Drapelului Național s-a marcat pe 26 iunie 2025 prin prisma ultimatumului sovietic din urmă cu 85 de ani. Inițiat de către preoții Adrian Nazare și Mihai Ciurdea, evenimentul a adunat la troița eroilor de la granița cu Ucraina o serie de comisari ai Poliției de Frontieră, dar și ofițeri în rezervă ai Armatei Române,... 

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania