Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia, satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Maria Giosanu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Maică Maria,...

O cireașă-i al meu soare

Soarele, străjer de pază Al luminii și al vieții, Îmi trimite pe o rază Ghioceii dimeneții. Mai la prânz, el îmi trimite, Tot dintr-un înalt văzduh, Niște cireșe-nvelite Într-un împurpurat duh. Mai spre-amiază,-n timp de pace, Foarte-adesea eu primesc Flori ce vor în alb să-mpace Sfânt pământ și dor ceresc. Soarele, când e-n apus, Colorează-n strășnicie, Întreg sufletul ce-i...

Uniforma țării

Uniforma țării a rămas mică De frica celor ce au să zică De frica noastră, cică … S-a pătat Unii au văzut, alții au stat Sunt unii care încă nu s-au săturat … Uniforma țării s-a și rupt Unii au plâns, alții au supt Având trădarea ca un cult Ea, uniforma s-a împrumutat Din obiceiuri și de comentat De multe fapte de experimentat … Uniforma țării, prea s-a întins Pe tocuri...

ADN-ul omului, soartă și destin – o perspectivă filosofică în dialog critic cu gândirea lui Emil Cioran

Puține teme au preocupat spiritul uman atât de profund precum raportul dintre natura înnăscută a omului și destinul său. Odată cu dezvoltarea geneticii moderne, ADN-ul a devenit simbolul fundamentului biologic al existenței, însă filosofia continuă să întrebe dacă omul este doar expresia unui cod genetic sau dacă destinul său se construiește prin libertate, conștiință și voință. În...

Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia, satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. –...

,,Blestemat a fi oricare ”- un roman al durerii și al destinului implacabil

,,Despre viață nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi ” Emil Cioran Publicat în cursul anului 2024, la Editura Actaeon Books din Baia Mare, romanul ,,Blestemat a fi oricare” reconfirmă măreția scrisului...

Femeia între credință, destin și libertate

Există în fiecare femeie un teritoriu pe care nimeni nu-l poate cuceri. Nu are hotare desenate și nici ziduri de apărare. Este un loc în care se nasc întrebările ei, unde se adună tăcerile înșirate în salbe de gânduri și de unde izvorăsc, precum izvoarele de munte, reci și limpezi, cele mai importante alegeri. Acolo, în adâncul ființei, se adună ca niște râuri șerpuitoare...

Apel la memorie, responsabilitate și recuperarea valorilor autentice

Maria Panciuc-Bucătaru: apel la memorie, responsabilitate și recuperarea valorilor autentice. Din cele cinci scrisori din volumul ,,Scrisori către Eminescu” ale Mariei Panciuc-Bucătaru, mă opresc cu accente referitoare la ,,Scrisoarea 1”, care, ca și celelalte, se înscrie în tradiția liricii epistolare românești și reprezintă o meditație amplă asupra destinului spiritual al...

Sunt zile…

Sunt zile când în repetate rânduri Mă regăsesc adânc în sinea mea În scrutătoare ale vieții gânduri De-a noastră fire în natura sa. . Și astfel într-o zi își avu cale Un gând pe care vream să-l abordez, Dar, nu știu cum, mă cotropi o jale Ce s-adânci-n al firii mele miez. . Era, în spirit, deznădăjduirea De care drept să spun n-o așteptam, Dar care îmi umbri întreagă...

Unde ești…

De la Nistru până-n Tisa Ciocoismul mi s-a-ntinsa Păcălind al meu popor Și secat-a al său izvor Năvălind cu incultură Și-n istorie e dublură Despărțind al meu popor În latini și-n slavi, o vor Plânge inima bătrână Ascultând orice scursură Pupăm la netoți și mâna Ce ne-a sugrumat și vâna Unde ești tu Țepeș Doamne Să vezi proștii cum se-nchină La dușmanul adus,...

Plebeul pe Facebook. Unde-i primarul ?

Era prin ‘977. Pentru a doua oară am trecut prin Centrul vechi din Botoșani. Mai trecusem prin ’70, când am stat o noapte la Sala de manej, unde am învățat să călăresc… Eram istovit. Venisem cu trenul de noapte București-Botoșani cu o așezare pe șine moarte de câteva ore, la Verești. Mă îndrept să gust o cafea. Auzisem de un restaurant Flora. O chelneriță fâșneață...

Intrarea lui Eminescu în Copou, sub tei

Nimeni n-a auzit clipa aceea. Nici pietrele, nici iarba, nici bătrânul clopot al Goliai, nici norii coborâți peste orașul de pe Bahlui. Doar lumina și-a oprit respirația. Un tânăr cu fruntea înaltă, cu ochii încărcați de stele necitite, urca încet spre Copou, ca și cum nu mergea pe alee, ci pe o pagină albă pe care Dumnezeu urma să scrie destinul limbii române. Teii îl priveau. Nu...

Comoara din cuvinte

Nu-i comoară mai aleasă, Nici palat cu porți de-argint, Ca un suflet care poartă Dragostea pentru cuvânt. Din cuvinte cresc izvoare, Se înalță câmp și dor, Se aud bunici la poartă Și copii râzând în cor. Limba mea e o grădină, Cu bujori și flori de tei. Fiecare vorbă bună Înflorește-n ochii mei. S-o păstrăm curată, vie, Ca pe pâinea de pe masă. Limba noastră ne adună, Chiar...

Ionuț Țene – profilul unui intelectual polivalent al culturii române contemporane. Analiză academică a operei, cu bibliografie

Opera lui dr. Ionuț Țene se înscrie în categoria creațiilor interdisciplinare, în care poezia, cercetarea istorică, publicistica și eseul se completează reciproc. Personalitate formată la școala istoriografică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ionuț Țene este unul dintre autorii contemporani care încearcă să realizeze o sinteză între cercetarea documentară și...

Maria Panciuc-Bucătaru, în dialog cu Mihai Eminescu

Maria Panciuc-Bucătaru, ca personalităte culturală botoșăneană contemporană, este dintre cele mai prolifice , remarcându-se prin activitatea sa de muzeograf, profesor, publicist, prozator și poet. Formarea sa intelectuală, completată prin studii de istorie, filosofie și artă, precum și activitatea desfășurată în domeniul muzeistic și cultural, au contribuit la configurarea unui profil...

Mihai Eminescu și cartea veche

Încă de când era student la Viena și apoi director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, Mihai Eminescu era interesat de manuscrisele și cărțile vechi, pe care le căuta pe la anticari, le studia și, uneori, le cumpăra, chiar dacă rupea de la nevoile sale zilnice. Ca director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, Eminescu achiziționează o serie...

Transformarea educației prin informatică – o privire spre viitor

Roxana-Andreea Asandului • Colegiul Național A.T. Laurian, Botoșani (Botoşani) • România 10 iulie 2026 • 3 minute Informatica reprezintă unul dintre pilonii educației moderne, contribuind la dezvoltarea competențelor digitale, a gândirii computaționale și a creativității elevilor. Articolul evidențiază rolul informaticii în procesul educațional și prezintă un studiu...

Pădurea din Sinești

În prag de drum, unde lumina piere, Se-așterne codrul rece-n grea răcoare, Sineștiul urcă-n bolți adânci de fiere, Cu trunchiuri grele, scurse de izvoare. Sunt fagi bătrâni, păstrând adânci tipare, Și stejari drepți, cu scoarța ca o stâncă, Ce-și spun trecutul în frunzișuri rare, Din vremi apuse, coborâte-n luncă. Frunzișul sună-n foșnet de aramă, Când vântul rece trece...

Dacă aș pierde cuvintele

Dacă-aș pierde într-o zi Toate vorbele din lume, Aș păstra un singur cântec: „Mamă”… și al meu prenume.Aș păstra un „te iubesc”, Un „te-aștept” și-un „bun venit”, Fiindcă lumea fără ele Ar fi cerul fără-alint. Cuvintele sunt punți de aur, Nu le frânge, nu le stinge. Cine spune-o vorbă bună O lumină-n aprinde-n suflet . Iar româna, dulce mamă, M-a-nvățat să...

Poezia, un surâs al soarelui

Garofița Sorina Docolin • Liceul Tehnologic Electrotimiș, Timișoara (Timiş) • România 9 iulie 2026 • 6 minute În contextul actual literar educațional, lectura și poezia concurează cu ritmul alert al tehnologiei și al comunicării digitale. Proiectul educativ „Poezia, un surâs al soarelui”, pe care l-am gândit pas cu pas, coordonat și implementat la clasele de gimnaziu...

Înțelepciunea populară sau de ce „este mai ușor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată”

Într-o țară unde instabilitatea e normă, goana după miracole, profeții și ghicitoare e sport național, iar „înțelepciunea” populară ține copilul în viață. Cam atât. Nu mai e nicio noutate că suntem din ce mai neîncrezători (ca nație) în știință și noile descoperiri (care, btw, ne asigură o calitate a vieții muuult peste ceea ce au trăit „înțelepții” noștri...

Luminozitatea-ți

Mi-e frică să-ți ating lumina M-aș electriza în lipsa ta de reacție Ești vie și încă mă respiri cu vină Eu te respir în singurătatea ostilă a fracției Doar un stop cardio-respirator țipă Ne strigă, intrigă și atât… Cât de bine ne vedem în întuneric Ești opacă de mine Sunt chiorul din tine Dar întunericul ne luminează anduranța reciprocă … Suntem perfecți și defecți, Imperfecți...

Trei scriitori ai aceleiași generații: Dumitru Velea, Al. Florin Țene și Adrian Țion – convergențe și diferențe estetice

Literatura română contemporană se caracterizează prin existența unor generații de scriitori care, deși au evoluat în contexte istorice similare, și-au construit universuri artistice distincte. Între aceștia, Dumitru Velea, Al. Florin Țene și Adrian Țion reprezintă trei personalități apropiate atât prin generație, cât și prin dialogul cultural și prietenia intelectuală, fiecare...

LUI NICOLAE DABIJA

Cuvântul nu s-a mai rostit, Cinci ani deja s-au împlinit… Și dorul nu s-a-mpuținat, Ci iar și iar ne-a-nlăcrimat… Un vers-ecou, sonor și blând, Fereastră-n inimi deschizând, Un vers făcând ferestre-n ziduri Ni se întoarce peste gânduri… E-o zare-ntreagă în cuvânt, Iar versul său n-are mormânt… E versul viu, plenar, duios, În sunet cald și mătăsos. Vers...

Dezorganizați

Să nu crezi că te sinucizi în păcatele vremii Căutând să te scuzi, să ne râzi, să ne temi Ai muchia dreptății, în care să te tai În hora lașități duplicitare te scremi Unde-o să stai, de unde o să ai Vrei să te vinzi ca o inteligență Într-un sac de rafie de la urgență Ajuns la independență, plin de patrie Și nu ești primul pe lista de concurență Cel iubit de partid,...

Necesitatea constituirii Statelor Unite ale Europei – o perspectivă asupra viitorului integrării europene

Secolul al XXI-lea este caracterizat printr-o accelerare fără precedent a globalizării, a revoluției tehnologice și a interdependențelor economice și politice. În acest context, statele europene sunt chemate să depășească limitele cooperării tradiționale și să construiască o federație capabilă să răspundă marilor provocări ale lumii contemporane. Ideea Statelor Unite ale Europei...

IANCU DE HUNEDOARA, EROU, VOIEVOD LEGENDAR*

* Primăria Hunedoara a declarat anul 2026 „Anul Iancu de la Hunedoara”, marcând 570 de ani de la victoria crucială de la Belgrad și trecerea la cele veșnice a marelui voievod. Era un bărbat de stare mijlocie Cu privirea blândă și luminoasă, Ochii mari și înfățișare măiestoasă, Cu mustăți lungi, subțiri, de culoare cenușie. * Aristocrat...

Arhitectura spiritului într-o lume algoritmică: Un dialog între inteligența artificială și scriitorul Tudor Petcu

În urmă cu câteva săptămâni, publicam în paginile „Luceafărului” un interviu cu o entitate de inteligență artificială, explorând granițele dintre algoritm și conștiința umană. Recent, am decis să inversez rolurile. I-am cerut inteligenței artificiale să îmi adreseze ea însăși întrebări, transformând astfel subiectul în obiect al analizei. Acest dialog nu este doar...

Muzeul Eparhial din Huși

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Eparhial din Huși, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Eparhial din Huși, județul Vaslui, ghidul Lăcrămioara Agrigoroșoaie mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Doamnă Lăcrămioara Agrigoroșoaie, care este istoria acestui...

Arborele neamului

Din rădăcini am înfrunzit, Din neam cinstit am odrăslit. Ne-au pus în suflet legământ, Să nu ne frângă niciun vânt. Stejar smerit ne-a ocrotit, Cu el furtuni am biruit. Din umbra lui am prins puteri, Să înfruntăm cumplite veri. Spre cer coroana și-a întins, Lumina vie ne-a cuprins. Din ram în ram s-a revărsat, Tot ce stejarul ne-a lăsat. Vor înflori și-alți vlăstari, Să...

Tablou

Când dimineața soarele din mare Răsare oglindindu-se în ea, Ai zice c-ale nopții stele-n zare Sclipesc, în zi, de-acum, căzute-n ea. Dar nu-i decât a soarelui lucire Pe-al mării chip, din jocu-i tremurat, De valuri crețe ce-n a ta privire Cu licăriri te lasă… fermecat.

Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa – Două zile dedicate istoriei, cercetării și descoperirilor

În zilele de 11 și 12 iulie, situl arheologic de la Băile Figa și-a deschis porțile pentru public, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi unul dintre cele mai importante situri de exploatare preistorică a sării din Europa. Evenimentul, organizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și cu sprijinul Primăriei orașului Beclean,...

„Miona”, un roman al suferinței, demnității și izbăvirii

Romanul „Miona” se înscrie în categoria literaturii de inspirație istorică și socială, având în centru destinul unei tinere ale cărei existențe îi sunt refuzate, rând pe rând, inocența, copilăria, familia și dreptul la fericire. Este povestea unui om care supraviețuiește împotriva unui sistem construit să zdrobească demnitatea umană. Miona, o eroină construită pe modelul...

Muzeul de Cultură și Artă Religioasă din Borzești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul de Cultură și Artă Religioasă din Borzești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul de Cultură și Artă Religioasă din satul Borzești, orașul Onești, județul Bacău, muzeograful Ana Solomon mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. –...

ȚARA ÎN CARE DUMNEZEU A SEMĂNAT LUMINĂ

Dinainte de vreme, când secundele încă nu învățaseră să curgă prin clepsidre, Dumnezeu a desfăcut tăcerea ca pe o rodie coaptă, iar din miezul ei au zburat stelele ca un stol de porumbei de foc. Atunci, în palma Celui Veșnic, o fâșie de pământ a început să bată ca o inimă. Era Canaanul, viitoarea harpă pe care aveau să cânte vânturile profeților. Niciun munte nu era doar...

C A T R E N E

ooo când m-a născut mi-a dat mama de toate din fiecare mi-a dat câte-un pic bun simț respect iubire bunătate din nemurire nu mi-a dat nimic ooo ne-amintește vara cum ne-am cunoscut răsfățați de lună eram amândoi cântecul câmpiei respira prin noi recitam poemul abia început ooo avem deseară un concert de greieri mici aplaudați întruna de mii de licurici de vreți să-i...

Picături de inimă

Deșertul inimii, îl vând Sau îl arunc în mare Am încercat să mi-l cuprind Sătul de-a sorbi răbdare Deșertul inimii, îl scot Și îl alung în lume Să merg prin el, nu pot E greu, tăiat de glume Deșertul inimi, îl port În lacrimi și suspine E ca și zâmbetul de mort Ce-i lăudat de bine Deșertul inimi, îl tai Și-l scutur de pe mine Dacă din dragoste îmi dai Ce ai luat cu...

Romulus Ungureanu despre dragostea ca limită ontologică și reconciliere cosmică

O lectură însoțită de o voită cugetare a poemului „Dragoste efemeră*”, publicat recent de Romulus Ungureanu în revista noastră, ne convinge că rar sunt asemenea provocări curajoase în poezia contemporană și că puțini sunt cei care să aibă ca inspirație marile modele ale romantismului românesc. Romulus Ungureanu își asumă cu o incredibilă francheță dialogul cu mitul eminescian,...

Muzeul Feroviar din Făget

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Feroviar din Făget, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Feroviar din satul Făget, comuna Ghimeș-Făget, județul Bacău, proprietarul și custodele Bilibók Ágoston mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Domnule Bilibók Ágoston,...

Binecuvântaţi-i pe poeţi!

ocrotiţi-i şi iubiţi-i pe poeţi ei sunt concertul de vioară cântat în taină pentru greieri sunt cei care pot să fabrice uimiri şi îngeri noi sunt singurii care ştiu cum să ţină pentru o secundă nemurirea în palme şi să ne mângâie cu veşnicia ei . ocrotiţi-i pe poeţi sunt trupuri de lut cu capul în nori, se hrănesc cu metafore unse pe cuvinte ca un vrăjit...

Sfiala copacilor

Între coroane cerul rămâne luminat, Ca nimeni să nu crească de soare depărtat. Își cumpănesc avântul când urcă zi de zi, Lăsând și altor ramuri puterea de-a rodi. Stejarii urcă-n slavă cu fruntea spre senin, Dar lasă loc mlădiței să crească mai deplin. Niciunul nu răpește lumina celuilalt, Doar vântul leagă ramuri sub cerul cel înalt. Prin frunziș soarele cade-n fire...

OMUL – MIRACOLUL UNIVERSULUI

Din pulbere de stele și suflare, S-a ridicat spre cer o întrebare; Nu piatra, nu lumina fără grai, Ci omul a rostit întâiul „de ce?” în rai. În el se-ntâlnesc izvoare și abisuri, Tăceri adânci și nerostite visuri; Un fir de praf plutind prin infinit, Dar singurul ce știe că a venit. Universul respiră prin galaxii, Își poartă veșnicia-n armonii, Dar fără ochiul care-l poate...

Muzeul Apelor Mihai Băcescu din Fălticeni

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Apelor Mihai Băcescu din Fălticeni, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Apelor Mihai Băcescu din Fălticeni, județul Suceava, muzeograful Dana Tofan mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Doamnă Dana Tofan, ce conține această...

Sărutul morții

Sărută-ți moartea, când te-mbrățișează Și te-aduce sub pământ În gustul ei ești ca neghina Din părticelele de sfânt Sărută-ți moartea, și-o inundă Cu umbre goale din povești Ea, ca dihania plăpândă Tu, ursulețul ce te tot ferești Sărută-ți moartea, și-o încântă Pe înlemnita ei cărare Te-ngroapă drept cu soarta frântă Ferindu-te de supărare Sărută-și moartea,...

Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității

Sorina Olaru • Școala Gimnazială, Corbasca (Bacău) • România 6 iulie 2026 • 6 minute Cuvintele „persoană” și „personalitate” fac parte din vocabularul curent, motiv pentru care fiecare vorbitor are impresia că le folosește corect, indiferent de context. Lucrurile stau altfel atunci când aceiași termeni sunt utilizați cu rigoare în psihologia științifică – dificultatea...

Comportamente de lectură

Mihaela Melinte • Liceul de Transporturi Auto Traian Vuia, Galați (Galaţi) • România 7 iulie 2026 • 3 minute Comportamentele de lectură se referă la modurile, obiceiurile și preferințele prin care elevii interacționează cu textul scris. În era digitală, aceste comportamente au suferit transformări radicale, trecând de la lectura liniară, tradițională, la o lectură fragmentată. Lectura...

Muzeul Satului Bucovinean din Suceava

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, muzeograful Aurel Gheorghe Prepeliuc mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Domnule Aurel Prepeliuc, ce cuprinde această instituție...

Cum am transformat clasa într-un laborator de visuri inspirați de cartea lui Roald Dahl

Daciana Corina Oprițoiu • Colegiul Național Pedagogic Regina Maria, Deva (Hunedoara) • România 30 iunie 2026 • 3 minute Educația de calitate nu înseamnă doar parcurgerea unei programe, ci crearea unor momente în care elevii devin co-autori ai experienței lor de învățare. Recent, în cadrul Clubului de lectură, am pornit într-o călătorie neconvențională alături de elevii...

Cerdacul copilăriei

Cerdacul nopților cu mii de stele, Răsărit din bârne în bătrânul sat, Tu ai păstrat poveștile acele Ce-o bunică blândă mi le-a depănat. Acolo ne strângeam, mușcați de seară, Cu genunchii juliți și ochi curioși, Priveam cum luna albastră coboară Peste pomii roditori, misterioși. Pe scândura uscată și albită De atâtea ploi și sfinte sărbători, Copilăria-mi stă încremenită Și-mi...

În ochii tăi…

În ochii tăi, și doar în ei, Mi-e evadarea către soare, Cum liberi zboară porumbei Pe cer pierzându-se în zare. . Și tot în ei, de-i vrând să știi, Eu văd o dragoste deplină, Ce ne-ar putea adeveri O soartă veșnică-n lumină. . Și numai lor, a-ntregii-mi vieți, Călăuzirii-mi las destinul, Cum strălucind în dimineți I-anunță soarelui deplinul . Luceafărul încântător În...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături