Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Fostul conac Costachi din Ciortolom

Despre fostul conac Costachi din satul Ciortolom, comuna Tutova, județul Vaslui, profesorul Elena Monu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, la Bârlad. – Doamnă Elena Monu, cine a construit acest conac și în ce perioadă? – Clădirea [care se afla la 17 km sud-vest de Bârlad], a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de boierul moldovean Constantin...

„Cuvinte fără frontiere” – poezia ca formă de dialog între România și Spania

O antologie bilingvă care apropie două spații culturale prin forța cuvântului poetic În peisajul literaturii contemporane europene, proiectele editoriale care depășesc frontierele unei singure limbi dobândesc o semnificație aparte. Ele nu reprezintă doar modalități de promovare a unor autori, ci adevărate forme de dialog între culturi. În această perspectivă trebuie privită antologia...

Măicuță, prin ochii tăi te văd…

Măicuță, iarăși toamna se-așază peste sat, Și-ngână vântul doine pe vechile coline, Pe fruntea ta se vede al anilor palat, Clădit din dor și lacrimi, din zile și suspine, Ai fost când rod bogat, când spicul scuturat, Dar ai rămas aceeași cu zilele senine. Prin ochii tăi văd aur pe dealuri revărsat, Și viile bătrâne sub bruma care vine, Văd lanul greu de pâine sub soarele plecat, Văd...

Cântecul care rămâne

Se-aude-un cântec undeva în seară, ca o lumină prinsă-ntr-un ecou, și parcă timpul pentru-o clipă zboară, lăsând în urmă sufletul mai nou. În sunetele lui se-ascund izvoare ce vin din depărtări fără hotar, iar inima, pierdută printre zare, își face din tăcere un altar. Un clopot nevăzut răsună-n mine, cu dangăt blând, de parcă m-ar chema, spre toate amintirile senine pe...

Fostul conac Chiriac din Vaslui

Despre fostul conac Chiriac din Vaslui, istoricul Lucian Lefter mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Domnule Lucian Lefter, cine a construit acest conac și când anume? – Clădirea a fost ridicată, cu puțin timp înainte de 1840, de negustorul și marele filantrop de origine greacă Neculai Hagi Chiriac [1774-1859], care a fost ban, căminar, postelnic și...

Amintirile unui dascăl de odinioară

Dinspre munţi cobora un aer proaspăt și rece, înviorând obrajii copiilor. Peste acel petec de cer care delimita orizontul comunei, soarele îşi făcea loc printre siluetele ameţitoare ale brazilor. În curtea şcolii s-au adunat zeci de copii, apoi, numărul lor a crescut tot mai mult. Veneau de pe dealuri şi din văile laterale, căci satul nu încăpea cu toată...

TITU MAIORESCU – JURNALISTUL ȘI PUBLICISTUL SPIRITULUI CRITIC ROMÂNESC

TITU MAIORESCU – JURNALISTUL ȘI PUBLICISTUL SPIRITULUI CRITIC ROMÂNESC Articol de Al.Florin Țene În istoria culturii române moderne, Titu Maiorescu ocupă un loc fundamental nu numai prin activitatea sa de critic literar, estetician, filosof, profesor și om politic, ci și prin aceea de publicist și formator al opiniei publice. Personalitatea sa intelectuală se constituie într-o epocă...

Măicuță, brațele ți-s obosite

Măicuță, toamna ți-a pus bruma peste păr, Dar ochii-ți ard ca spicele în miez de vară, Ți-e fruntea carte veche scrisă cu adevăr, În care timpul lasă umbră și povară, Ai adunat ani și lacrimi-n vechiul cufăr, Ca pomul care rabdă viforul de-afară. Prin ochii tăi văd aurul, izvor din holde grele Și zări de vii ce ard sub focul din amurg, Văd frunze legănându-și lumile rebele, Cum...

Cânt spre cer

Coloana urcă trepte spre cerul milenar, Din vatra gorjenească, pe-al vremii vechi hotar, E rugă dăltuită în nod de dor și har, Un stâlp ce stă de veghe pe-al neamului altar. Romb după romb, lumina se naște în rotiri, Din duh vechi de Gorj, din mii de amintiri, E zbor fără moarte, din lutul spre zenit, Un imn de veșnicie, în piatră dăltuit. Cioplește, Meșter, tainic, în lutul ce...

Fostul conac Juvara din Hănăseni

Despre fostul conac Juvara din satul dispărut Hănăseni, târgul Murgeni (astăzi, oraș în județul Vaslui), plasa Manolache Kostache Epureanu, județul Tutova, profesorul Elena Monu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, la Bârlad. – Doamnă Elena Monu, cine a fost posesorul acestui conac? – Emil Juvara [1876-1950] a fost unul dintre cei cinci copii [patru fii și o fiică]...

râs-plâns

mai plânge și poetul câteodată așa cum plânge marea uneori așa cum anotimpul plânge-n flori ca un izvor când apa i se gată mai râde și poetu-n poezie așa cum liliacul înflorit așa cum soarele la răsărit ca vântul care-ncepe să adie autor: Ioan Vasiu

Pământ de unică folosință

Nicolae Bosbiciu: Pământ de unică folosință Nicolae Bosbiciu are un loc anume stabilit între creatorii de literatură contemporană. S-a născut la 12 august 1967, în comuna Rebrișoara, județul Bistrița Năsăud. A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (1995), după care a ocupat postul de referent literar la Casa Municipală de Cultură Bistrița și apoi profesor...

PRESA INDEPENDENTĂ, DEMOCRATIZAREA SOCIETĂȚII ȘI RECUPERAREA ADEVĂRULUI ISTORIC

Al.Florin Țene: PRESA INDEPENDENTĂ, DEMOCRATIZAREA SOCIETĂȚII ȘI RECUPERAREA ADEVĂRULUI ISTORIC Rolul presei în educarea unei societăți ieșite din aproape o jumătate de secol de comunism Democratizarea României după 1989 nu poate fi redusă la schimbarea instituțiilor politice și la instaurarea pluralismului. Ea presupune și o transformare profundă a mentalităților, a raportării...

Rădăcinile filosofice ale budismului – Între imperativul etic, fenomenologia transcendenței și vitalismul isihast

1. Imperativele morale categorice ale budismului și rigorismul etic kantian În peisajul gândirii universale, puține doctrine au ridicat exigența morală la un grad atât de înalt de autonomie interioară precum budismul primar. Când privim spre cele Patru Adevăruri Nobile și, cu precădere, spre Calea cu Opt Brațe (Arya Aṣṭāṅgika Mārga), descoperim o structură normativă care refuză...

Patrimoniul literar botoșănean. Gheorghe Median (1949-2025). Istoric, muzeograf și piatră de temelie la memoria culturală botoșăneană

Personalitatea lui Gheorghe Median ocupă un loc distinct în istoriografia locală și regională a Moldovei contemporane. Istoric, muzeograf, editor de documente, publicist și cercetător al patrimoniului cultural, remarcându-se printr-o activitate desfășurată timp de peste cinci decenii în cadrul instituțiilor muzeale botoșănene și printr-o contribuție constantă la recuperarea, conservarea...

Iașul, turn al marilor zidiri

Lui Victor ! În vechiul Copou, veșnic leagăn literar, Pășeam cu gândul la firava mlădiță, Pe gard ardeau al cărților hotar, Și-n ochii tăi, privea mama-zeiță. Tramvaiul cobora din deal domol, Spre vechiul turn al marilor zidiri, Ca un destin ce-și caută un pol, Prin semnul dat al ‘naltei deveniri. Din casa ta, cu lege și temei, Ai primit îndemn spre dreaptă cumpătare, Ca...

LUMINA CARE SE NAȘTE DIN TĂCERE

LUMINA CARE SE NAȘTE DIN TĂCERE Cronică academică la volumul de poezii Luminile tăcerii de Mimi Rotariu Mimi Rotariu, Luminile tăcerii, Editura Sedcom Libris, Iași, 2026, prefață de prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, ISBN 978-973-670-673-8 Volumul Luminile tăcerii, semnat de poeta Mimi Rotariu, membră a Ligii Scriitorilor – Filiala Nord-Est Iași, se înscrie în zona unei lirici a interiorității,...

Fostul conac Juvara din Șuletea

Despre fostul conac Juvara din satul Șuletea, comuna cu același nume, județul Vaslui, profesorul Elena Monu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, la Bârlad. – Doamnă Elena Monu, cine a construit acest conac și când anume? – Clădirea [ce se afla la 33 km nord-est de Bârlad] a fost ridicată, în jurul anului 1900, de agronomul Nicu Juvara. – Cine a fost proprietarul? –...

O REVISTĂ DE CULTURĂ LA ÎNĂLȚIMEA DIALOGULUI LITERAR

A apărut revista BANCHETUL, nr. 127–128–129, iulie–septembrie 2026 – O REVISTĂ DE CULTURĂ LA ÎNĂLȚIMEA DIALOGULUI LITERAR Cronică de Al. Florin Țene Apariția unui nou număr al revistei „Banchetul”, publicație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, constituie un eveniment important pentru viața literară și culturală contemporană. Numărul 127–128–129,...

Cântecul Jiului

Jiul curge lin prin lume, tot mai tainic și rotund, Adunând în el genunea, dintr-un suflet de afund, Trece râul de Hobița, prin pământul său de vis, Purtând tot ce geniul dacic, în piatră vie a scris. E sevă-n orice mugur și e spirit viu în apă, Din veacul de lumină, matca lumii se adapă, Clipocește-n țara-n care, dintr-un trunchi s-a ridicat, Un Sărut ce păcii lumii, veșnicia...

Pe urmele prezenței: Grafica Marcelei Rădulescu la Muzeul Național Cotroceni

Ce poate spune o schiță, un desen despre un artist, despre timpul în care a trăit și despre felul în care acesta a privit lumea? Pentru artista Marcela Rădulescu, grafica devine nu doar un teritoriu al expresiei, ci și unul al memoriei, al observației și al construcției unei identități artistice. Peste șase decenii de creație pot fi urmărite acum în cadrul expoziției „Fibră. Radiografia...

Lui Victor !

În blândul Copou, sub cer de chihlimbar, Venii din soare cu privirea trează, Când toamna își purta regalul har Pe drumul unei mame ce veghează. În casă, cuvintele-nfloreau divin, Ca vechi făclii din neam de cărturari, Din iubire te-ai ivit cu harul în destin, Ecou al pașilor iscusiților făurari. Din casa ta, prin rânduială dreaptă, Ai învățat că zborul cere rost, Că orice stea...

PILOȚI MILITARI DIN BOTOȘANI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ ȘI DE RĂZBOI

PILOȚI MILITARI DIN BOTOȘANI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ ȘI DE RĂZBOI COL. (REZ.) PROF. IOAN GRĂDINARU DE CORDĂRENI – DOROHOI Deși perioada interbelică a fost marcată de antrenamente, consolidarea Forțelor Aeriene și misiuni diplomatice sau civile, pregătirea riguroasă a acestor piloți s-a concretizat direct în acțiunile de luptă din cel de-al doilea război mondial. În urma...

Conacul Ciurea din Broșteni

Despre Conacul Ciurea din satul Broșteni, comuna Vlădeni, județul Iași, localnicul Mihai Rotaru mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Mihai Rotaru, cine a fost boierul din sat? – Îl chema Hanibal Ciurea. – A avut familie? – Era însurat, dar nu a avut copii. – Câtă moșie deținea și ce fel de terenuri? – Avea vreo 40 ha – mai mult...

Focul care a deschis cerul

FOCUL CARE A DESCHIS CERUL Povestire despre Henri Coandă și nașterea avionului cu reacție Era toamna anului 1910. La marginea Parisului, aerul mirosea a benzină, a ulei încins și a metal. Pe câmpul de aviație, oamenii se adunaseră cu o curiozitate amestecată cu neîncredere. Avioanele de atunci aveau elice mari, care se roteau zgomotos în fața motoarelor, iar zborul părea încă o aventură...

Bătrânețea activă, comoară de înțelepciune

În umbra vie a experienței gânditoare Bătrânețea pare o oază odihnitoare, Regretele au încetat să mai existe, Grijile de mâine sunt mai reduse. În această atmosferă respirabilă Orice cântărire a vieții pare, A se încheia cu un eșec oarecare Ce trebuie să-l accepți ca atare. Fiind bătrâni nu mai putem să analizăm, Să ne frământăm ,atât de mult, să jubilăm La îndreptarea...

Phoetu-n șmocuri…

Prin cenacluri umblă ca un domn, Cu fraze reci de ghips împodobit, Își face tron din fiecare zvon, De parcă ceru’ l-ar fi învestit, Din mlaștini scoate fals blazon Și-l poartă grav, solemn și poleit. Dar cărțile îl știu drept trecător. Sub geamu-i fâsâie licuriciu’ ca un far, Iar muza îi apare-n nopți târzii, Atunci, din drojdii își face un altar Și crede că-i trimisul...

DOCTORUL FĂRĂ DE ARGINȚI

Povestire dramatică despre Vasile Voiculescu Vasile Voiculescu nu a fost numai poetul îngerilor, al Bibliei și al marilor neliniști sufletești. A fost și medicul care, înainte de a întreba omul cât poate plăti, îl întreba unde îl doare. Pentru mulți dintre cei care îi treceau pragul, doctorul devenise „fără de arginți”, asemenea sfinților doctori fără plată. Într-o epocă...

Zora

Zora, Zora, floare de lumină, Te-ai ridicat din visul unei seri, Și peste lumea tristă și străină Ai aruncat o ploaie de misteri. Zora, Zora, cântec fără moarte, Ecou venit din depărtări de timp, Tu bați încet la porțile din noapte Și faci din dor un cântec în Olimp. Soye, izoka, vorbe fără nume, Dar inima le știe și le cântă, Căci uneori un cântec spune-n lume Ce nimeni nu...

Conacul Baltă – Gorgos – Babic din Gârbeni

Despre Conacul Baltă – Gorgos – Babic din satul Gârbeni, comuna Havârna, județul Botoșani, profesorul Ion Jităreanu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Ion Jităreanu, cine și când anume a ridicat acest conac? – Clădirea a fost construită, în 1880, de boierul Gheorghe [Iorgu] Baltă, care a deținut și moșia de aici. – Cine au...

Zboruri

Sunt păsări cioplite din lut și piatră rară, Cântând lumii întregi o liniște stelară, Un zbor de drone sfinte, cu aripi de gorjeni, Purtând în ele taina străbunilor de ieri. Tu ți-ai cioplit și gândul, iar Jiul l-a purtat, Spre stelele ce-n noapte de tine s-au mirat, Simțind cum piatra vie în sine a vibrat, Și-n lume-un foc de taină măreț s-a înălțat. Te-ai desprins către...

Phoetul, bate câmpii

Prin cercuri moi își plimbă-nfumurarea, Cu tomuri goale, grav s-a zugrăvit, Își coase-n drum o cârciumă și chemarea Pe-un scut de tablă, ce stă împodobit, Din haznale își scoate zilnic inspirarea, Dar spune lumii că e dăruit. De-ai fi citit mai mult, tăceai mai des. Sub geam îi fierbe noaptea ca o mare, Iar muza-i vine când crâșma s-a trezit, Preface zgura-n stea defăimătoare, Cu...

Trei poeți sub aceeași cupolă a metaforei: Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu și Ion Mureșan

Poezia românească postbelică poate fi privită ca o construcție amplă, ridicată peste rupturi istorice, ideologice și estetice. În această arhitectură, metafora nu reprezintă doar un ornament al limbajului, ci unul dintre stâlpii de rezistență ai imaginarului poetic. Ea schimbă raportul dintre cuvânt și realitate, dintre experiență și expresie, dintre ceea ce se vede și ceea ce...

Fostul conac Kogălniceanu din Hilița

Despre fostul conacul Kogălniceanu din satul Hilița, comuna Costuleni, județul Iași, învățătorul Adrian Chirilă mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Domnule Adrian Chirilă, cum a devenit proprietară aici familia Kogălniceanu? – Primii ei membri au venit pe aceste locuri în 1721, cumpărând moșii în satele Hilița, Covasna și Costuleni [toate,...

O NOUĂ CONSTELAȚIE A CULTURII ROMÂNEȘTI

AL.Florin ȚENE:O NOUĂ CONSTELAȚIE A CULTURII ROMÂNEȘTI Revista „Constelații diamantine”, Anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026 Apariția unui nou număr al revistei „Constelații diamantine”, Anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026, reprezintă un eveniment editorial care confirmă continuitatea și vitalitatea unei publicații dedicate culturii române și dialogului acesteia cu...

Masa Tăcerii Umbrele Apostolilor

La masa de piatră timpurile tac, Apostolii umbre în juru-i se fac. Sunt douăsprezece clepsidre de har, Lăsate pe veci lângă sfântul altar. Aici nu se cere un strigăt sfințit, Ci doar un sărut de pământ dăltuit. Clepsidre de piatră măsoară un veac, O taină profundă în care toți tac. E Cina de Taină a neamului meu, Sculptată în munte, sub un Dumnezeu. Scaunele strânse sunt umbre...

Convins

Prin norul plin de amintiri, Un suflet vrea să treacă În grădina cu trandafiri, Cu țepii vremii să se spargă. În plasa deasă și-nțesată De clipe vrute sau trăite, Se defila ca prin armată Cu mofturi multe, amăgite. Din caruselul ce se-nvârte În soarta omului trecut, Cad zile lungi și cele scurte Când firul vieții s-a pierdut. Cum amintirile-s de piatră Iar lacrimile-s fără...

Ion Ilie, profesor și muzicolog, cunoscută și importantă personalitate în veșnică amintire

Am aflat cu tristețe de plecarea dintre noi a domnului Ion Ilie, profesor și muzicolog, una dintre cele mai cunoscute și importante personalități locale de care se leagă cultura Botoșanilor ultimilor 5 decenii. A fost un conducător de instituții înnăscut, în primul rând în cele din domeniul culturii, unde s-a simțit întotdeauna în elementul lui, dar și în...

MIHAI EMINESCU, UN POET DE GENIU, UN POET SĂRAC

,,Sunt prea mândru în sărăcia mea…” (M. Eminescu) Viaţa lui Gheorghe Eminovici şi a soţiei sale Raluca, a fost o luptă continuă şi grea pentru asigurarea unui nivel de viaţă cât mai bună, familiei sale atât de numeroase, pentru a-şi putea susţine copiii la şcoli, pe care-i voia oameni învăţaţi şi cu un nivel ridicat de ocupaţie în societate. Aşa se explică viaţa...

O amintire despre Zaharia Stancu, jurnalistul

O amintire despre Zaharia Stancu, jurnalistul Întâlnirea din 1960 De Al.Florin Țene Există întâlniri care se consumă într-o singură clipă și dispar în uitarea cotidianului. Există însă și întâlniri care, după decenii, se întorc în memorie cu o intensitate neașteptată, asemenea unei fotografii păstrate într-un sertar vechi. Pentru mine, una dintre aceste imagini este întâlnirea...

Cucuveaua din turnul cetății

Pe-un turn uitat, sub luna sângerie, Stă cucuveaua pe-a coamei broderie, Privește lumi în valu’-vitreg, Cum caută… și falsă faimă culeg, Cum jură toți că sunt cinstiți, Dar umblă mulți cam desfrunziți. Cucuveaua vede adevărul: e zoit! În piață se urlă câte-un sfat, De cel ce ieri l-a încălcat, Se vinde onori la kilogram, Cu vorbe multe și tam-tam, Iar cel mai mare...

POETUL DE LA OPERĂ

Nuvelă dramatică de Al. Florin Țene OMUL FĂRĂ BILET În fiecare seară, când luminile orașului se aprindeau una câte una, Mihai venea la Operă. Nu avea întotdeauna bilet. Uneori avea. Alteori nu. Dar venea. Venea cu aceeași haină veche, cu același caiet negru sub braț și cu pașii lui mărunți, aproape sfioși, ca și cum s-ar fi temut să nu tulbure muzica ce plutea deja deasupra...

Cucuveaua

Cucuveaua, din ascunzișuri la hotarul vremii Pe ramul vechi al nopții, doi ochi-n stea senină, Veghează cucuveaua cum lumea se-nvenină, Privește cum se schimbă orice rost sub soare, Cum anii trec în taină spre altă depărtare, Vede începutul sobru lângă ultimul prag Și zâmbetul vieții lângă-al morții steag. Cucuveaua din umbră: viața nu-i prea senină! Prin târguri și palate...

Familia Neş în memoriile academicianului Gabriel Ţepelea

Profesor şi elev, cei doi reprezintă două personalităţi marcante nu numai ale învăţământului şi culturii pe plan local, bihorean, ci şi la nivel naţional. Dacă despre al doilea, filologul, scriitorul şi omul politic Gabriel Ţepelea, devenit membru de onoare al Academiei Române în 1993, se cunosc mai multe date, în schimb profesorul său, admirabilul dascăl şi animator al învăţământului...

Creatorul de veșnicii

Acasă la Hobița, Brâncuși se-ntoarce iar, Unde lumin-așteaptă în pridvor un sfânt dar, Mame din veacuri scriu pe cer semnele lumii, Iar zeii încă respiră-n aburul humii. A-nvățat să asculte cu dalta privirii, Tăcerea din piatră țipând urletul firii, Și liniștea ce cântă în lemn de ctitorii, Nu e simplă cioplire, e drum spre veșnicii. Gândul lui curajos scufundat în genune, Face...

ANA ARDELEANU: – ”Poetul trebuie să caute cititorul, iar cititorul trebuie să caute poetul cu adevărat înzestrat”

IOAN VASIU: – În care publicație ați debutat, ca scriitor ? ANA ARDELEANU: – Fiind născută în județul Alba, satul Vulcan, comuna Ciuruleasa, era firesc ca oamenii de cultură de aici să-mi vină în întâmpinare. Am trimis poezii abia înființatului ziar „Unirea”, când nici nu împlinisem vârsta de 17 ani. Poeziile mi-au fost întâmpinate cu bucurie de redactorii...

Fostul conac Alevra din Dracșani

Despre fostul conac Alevra din satul Dracșani, comuna Sulița, județul Botoșani, localnicul Gheorghe Purușniuc mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Gheorghe Purușniuc, ce vârstă aveți? – Am 90 de ani. – L-ați întâlnit pe boier? – Da, îl chema [Grigore] Alevra și era inginer. – Cum a ajuns în posesia domeniului? – Când a venit...

Tinerețea Ligii Scriitorilor în „Anotimpul frunzelor și al metaforelor”

Cenaclul literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor – un spațiu al memoriei, creației și continuității culturale Al. Florin Țene Cenaclul literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor își reia activitatea, miercuri, 30 septembrie, ora 17, la Cercul Militar din Cluj-Napoca, printr-o ședință care se înscrie în tradiția întâlnirilor dedicate promovării literaturii române...

Patrimoniul literar botoșănean. Constantin Gane (1885-1962) – scriitor, memorialist, diplomat și martir al represiunii comuniste

Constantin Gane, prozator și memorialist important, este o personalitate reprezentativă pentru destinul elitei intelectuale românești dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și perioada represiunii comuniste. Sinteza dintre literatură, cercetare istorică, genealogie, activitate diplomatică și experiența detenției politice ne obligă se acordăm atenție privind contribuția sa la ancorajul...

Strada Mare a phoeților…

Pe Strada Mare plimbă fum un phoet somnoros, Cu ceafa plină-n glorii și cu creierul păros, Din poala gândirii scoate zilnic câte-o stea, Dar steaua lui de tinichea se crede catifea, Își ventilează șoșonii cu proverb meșteșugit, Ca un curcan ce dă sentințe fără să fi clocit, Iar târgul îl aplaudă, fiindcă-i zgomotos. Pe Strada Mare noaptea se aud poeme-n cor, Bolborosind din subterane,...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături