Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Pamfil Șeicaru – jurnalistul care a transformat editorialul într-o armă a conștiinței publice

În istoria presei românești, puține personalități au exercitat o influență atât de puternică asupra vieții politice și culturale precum Pamfil Șeicaru. Gazetar de o remarcabilă forță polemică, publicist de o vastă cultură și analist lucid al realităților interne și internaționale, el a dominat presa interbelică prin talentul său excepțional și prin capacitatea de a transforma...

Religia în școala românească – mai mult decât o disciplină: temelia formării caracterului și a identității unui popor

Adrian Petru Codilă • Școala Gimnazială, Băuțar (Caraş-Severin) • România 22 iulie 2026 • 24 minute În ultimele decenii, educația românească a fost supusă unor transformări profunde, determinate atât de schimbările sociale și culturale, cât și de influențele unei lumi din ce în ce mai globalizate. În acest context, una dintre disciplinele care a stârnit cele mai...

Un imn al iubirii de patrie și al valorilor strămoșești

Cum, de fiecare dată, parcurg conținutul a ceea ce se publică în revista noastră, poemul „Imn României” de Al. Fl. Țene m-a provocat să revin și să-l recitesc cu interes pentru a descoperi noi sensuri de atitudine. Poezia aceasta este o creație lirică patriotică, în care autorul își exprimă admirația, respectul și dragostea față de țara natală. Printr-un limbaj solemn și...

Sensul contemplării și fascinația cuvintelor în romanul „Moromeții”, de Marin Preda

Andreea-Diana Savu • Liceul Tehnologic de Petrol, Moreni (Dâmboviţa) • România 27 iulie 2026 • 11 minute Articolul de față propune o analiză a romanului „Moromeții” de Marin Preda, centrată pe figura lui Ilie Moromete și pe tensiunea dintre atitudinea contemplativă a personajului și presiunea istoriei asupra lumii satului tradițional. Dincolo de valoarea sa strict literară,...

Cine a fost primul: întunericul sau lumina?

În sânul firii, fără de hotar, Dormea tăcerea-n veșnic legământ; Nici cer, nici timp, nici vis măcar, Ci doar neantul fără de cuvânt. Se-ntreabă omul, veac după veac, Ce s-a ivit întâi din infinit: Lumina vie, cu al ei veșnic leac, Ori întunericul fără sfârșit? Dar poate noaptea n-a fost nicicând Decât un dor de zori nerostit; Iar raza s-a născut tremurând Din visul umbrei...

Omul cetății și datoria memoriei. Un dialog cu Mircea Dinescu

Trăim vremuri în care dialogul autentic pare a se rări, iar actul cultural și respectul pentru acesta sunt adesea împinse spre marginea preocupărilor publice. Întâlnirea cu Mircea Dinescu la Cetate, pregătită cu grijă de nepotul meu Victor, a avut pentru mine semnificația unei întoarceri la esențial. A fost o întâlnire cu un poet important al literaturii române contemporane. A fost...

IMN ROMÂNIEI

I Românie, sfânt pământ, Leagăn drag și legământ; Carpații-ți sunt străjeri de foc, Ce-ți apără al vieții loc. II Dunărea îți cântă lin, Dorul vechi de neam divin; Codrii falnici, peste zări, Îți păzesc nemuritori hotari. III Sub al țării tricolor, Bate-un singur sfânt fior; Braț cu braț, mereu uniți, Vom fi-n veci nebiruiți. IV Ne-au lăsat străbunii...

Patrimoniul literar botoșănean. Dimitrie Ralet – scriitor pașoptist, magistrat și militant al Unirii Principatelor Române

DIMITRIE RALET (n.1817, Istambul-15 octombrie 1858, Botoșani) Scriitor pașoptist, magistrat și militant al Unirii Principatelor Române Dimitrie Ralet se numără printre personalitățile marcante ale generației pașoptiste din Moldova, reunind în aceeași biografie vocația literară, spiritul civic și angajamentul politic. Poet, prozator, dramaturg, traducător și magistrat, el a contribuit...

Un spaţiu al cunoaşterii şi al interogaţiei existenţiale

Volumul „Haosul organizat”, de Al. Florin Ţene (Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2026), se înscrie într-o direcţie a poeziei filosofice contemporane care încearcă să reconcilieze discursul liric cu marile interogaţii metafizice ale existenţei. Subtitrat sugestiv „Poem filosofic”, textul propune o amplă meditaţie asupra raportului dintre om, cosmos, divinitate şi conştiinţă, construind...

Toamnă umedă

E toamnă, gardul visurilor mele În care toate se izbesc curgând Cu frunze și cu stropi de sfânt Pe aurul tematic putrezind Pe norii grii ce-n noapte vor sfârși Eu șchiopătând, tu radiind De viață storși De toamnă … E toamnă Și pe mine, și pe voi, arcași Ce rupeți anul când se mai destramă golul Ascunde-ți viața, gustul ce-l aclamă Ascunde-ți zâmbetul și voia bună Când...

Cotidianul „Făclia” – oglindă a Capitalei Ardealului. O analiză academică a rolului său în configurarea identității publice a Clujului

Presa locală reprezintă una dintre cele mai importante surse pentru înțelegerea evoluției unei comunități. În cazul municipiului Cluj-Napoca, cotidianul Făclia constituie una dintre cele mai longevive și influente publicații postdecembriste, devenind un adevărat barometru al transformărilor sociale, culturale, economice și politice ale orașului. Lucrarea de față își propune să analizeze...

Revista Luceafărul.net – un evantai policolor al literaturii române contemporane și o istorie literară scrisă din mers

Revista ca spațiu al convergenței culturale În peisajul publicisticii culturale românești din ultimele două decenii, Luceafărul.net, coordonată de scriitorul Ion Istrate din Botoșani, ocupă un loc distinct prin amplitudinea tematică, prin deschiderea către toate generațiile de creatori și prin consecvența cu care documentează fenomenul literar contemporan. Revista nu este doar un portal...

Vrăbiuța…

Aveam doar câțiva ani și o praștie ușoară, Iar lumea-mi părea cât cerul fără prag , Am aruncat cu praștia, asa-ntrodoară , Nimerind vrăbiuța, un suflet sfânt și drag… Vrăbiuța căzu în iarbă cu aripa frântă-n două, Mama ingenunchiata i a pus un pansament, O mângâia pe aripa de înger scăldata-n stropi de rouă , Spunând o rugăciune cu glasul ei clement. Spre...

Memoria Nordului și vocația reportajului literar în volumul Țara Soarelui de la Miezul Nopții de Ilie Serediuc

Literatura de călătorie românească, de la Dinicu Golescu, Alexandru Vlahuță și Geo Bogza până la contemporani, a reprezentat întotdeauna mai mult decât simpla consemnare a unui itinerar geografic. Ea a fost o modalitate de cunoaștere a lumii prin filtrul culturii și al experienței personale. În această tradiție se înscrie și volumul „Țara Soarelui de la Miezul Nopții”, semnat...

Subtilitățile drepturilor omului în poezia lui Radu Gyr

În literatura română a secolului al XX-lea există puțini poeți care au transformat experiența limită a detenției politice într-o reflecție atât de profundă asupra condiției umane precum Radu Gyr (1905–1975). Dincolo de controversele biografice și de opțiunile sale politice din tinerețe, opera sa carcerală reprezintă una dintre cele mai impresionante mărturii lirice despre libertate,...

Calculul probabilităților în filosofia lui Petre Țuțea prin viziunea romanului lui Al. Florin Țene – ”În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul”

Studiu filosofic Romanul biografic al lui Al. Florin Țene, „În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul. Viața filosofului Petre Țuțea între realitate și poveste”, depășește limitele unei simple biografii romanțate. El constituie o interpretare literară a devenirii unuia dintre cei mai originali gânditori români ai secolului XX, reconstruind universul spiritual al lui...

Liliana Moldovan – criticul literar al solidarității culturale. O istorie a literaturii române contemporane

În literatura română contemporană, cronica literară își păstrează funcția de mediere între operă și public, între autor și istoria literară. În acest context, activitatea scriitoarei Liliana Moldovan – bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș și președinta Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor Români – se distinge prin consecvență, spirit documentar și vocația recuperării...

Graiul iei

De la buna Catinca am haina E un dar din vechime lăsat, O primesc și-i duc sfântă taina, Sufletul din străbuni e păstrat. La serbări o purtam cu mult dor, Pasul meu ea în joc l-a purtat, Grai ce-n timp s-a păstrat neschimbat. Cântă blând despre-al nostru popor, Soare-n fir și un spic de grâu sfânt, Crucea dreaptă și negrul profund, Sunt așezate toate pe rând, Tăinice semne-n ea...

Muzeul de Artă Nicolae Grigorescu din Mănăstirea Agapia

Despre Muzeul de Artă Nicolae Grigorescu din Mănăstirea Agapia, satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Maică Filofteia, care sunt statutul și istoricul acestei instituții muzeale? – Muzeul de Artă Nicolae Grigorescu este integrat în Muzeul Bisericesc al Mănăstirii...

Etnogeneza românilor prin analiza limbii: ”Stratú și substratú. Genealogia popoarelor balcanice” în viziunea lui B. P. Hașdeu

Bogdan Petriceicu Hașdeu nu este doar autorul celebrului articol ”Pierit-au dacii”, publicat în 1860, și care a creat o direcție de cercetare istoriografică privind strămoșii noștri, ci și un specialist al istoriei limbii române pentru a înțelege etnogeneza românilor. Hașdeu a fost un întemeietor al școlii etnogenezei românești, oferind direcții de cercetare și azi valabile...

Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești, județul Bacău, ghidul Mihaela Apopei mi-a vorbit într-un interviu...

Interviu cu chitaristul RAREȘ TIMARIU

IOAN VASIU : – Rareș , numele tău este tot mai cunoscut și mai apreciat în muzica rock din țara noastră și nu numai. Te rog să te prezinți în câteva cuvinte. RAREȘ TIMARIU: – Muzica a fost tot timpul în sufletul meu. În 1994 am început să studiez chitara în mare majoritate pe cont propriu. Am început să și compun muzică și text, am încercat multe colaborări...

Analiză comparativă a operelor celor mai importanți poeți ieșeni contemporani în viziunea lui Al.Florin Țene

Iașul reprezintă unul dintre marile centre spirituale ale culturii române, spațiu în care tradiția inaugurată de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu și Otilia Cazimir a continuat, în epoca postbelică și contemporană, printr-o pleiadă de poeți de prim rang. Literatura ieșeană actuală se caracterizează prin diversitate estetică, dialog între tradiție și modernitate,...

Valahii din Austria. Repere socio-economice și culturale ale românității dalmatice în Burgenland

În inima landului austriac Burgenland, la granița cu Ungaria, supraviețuiește o istorie aproape necunoscută publicului larg. Este ignorată și de istoriografia românească. Vorbim despre existența unei comunități de origine română (vlahi sau morlaci), stabilită aici în secolul al XVI-lea. Cunoscută în arhive sub numele de Burgenländische Walachei (Valahia din Burgenland) sau Lipa Vlahija...

Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Vivant din Mănăstirea Agapia, satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Maria Giosanu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. – Maică Maria,...

O cireașă-i al meu soare

Soarele, străjer de pază Al luminii și al vieții, Îmi trimite pe o rază Ghioceii dimeneții. Mai la prânz, el îmi trimite, Tot dintr-un înalt văzduh, Niște cireșe-nvelite Într-un împurpurat duh. Mai spre-amiază,-n timp de pace, Foarte-adesea eu primesc Flori ce vor în alb să-mpace Sfânt pământ și dor ceresc. Soarele, când e-n apus, Colorează-n strășnicie, Întreg sufletul ce-i...

Uniforma țării

Uniforma țării a rămas mică De frica celor ce au să zică De frica noastră, cică … S-a pătat Unii au văzut, alții au stat Sunt unii care încă nu s-au săturat … Uniforma țării s-a și rupt Unii au plâns, alții au supt Având trădarea ca un cult Ea, uniforma s-a împrumutat Din obiceiuri și de comentat De multe fapte de experimentat … Uniforma țării, prea s-a întins Pe tocuri...

ADN-ul omului, soartă și destin – o perspectivă filosofică în dialog critic cu gândirea lui Emil Cioran

Puține teme au preocupat spiritul uman atât de profund precum raportul dintre natura înnăscută a omului și destinul său. Odată cu dezvoltarea geneticii moderne, ADN-ul a devenit simbolul fundamentului biologic al existenței, însă filosofia continuă să întrebe dacă omul este doar expresia unui cod genetic sau dacă destinul său se construiește prin libertate, conștiință și voință. În...

Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul Bisericesc din Mănăstirea Agapia, satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acestuia. –...

,,Blestemat a fi oricare ”- un roman al durerii și al destinului implacabil

,,Despre viață nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi ” Emil Cioran Publicat în cursul anului 2024, la Editura Actaeon Books din Baia Mare, romanul ,,Blestemat a fi oricare” reconfirmă măreția scrisului...

Femeia între credință, destin și libertate

Există în fiecare femeie un teritoriu pe care nimeni nu-l poate cuceri. Nu are hotare desenate și nici ziduri de apărare. Este un loc în care se nasc întrebările ei, unde se adună tăcerile înșirate în salbe de gânduri și de unde izvorăsc, precum izvoarele de munte, reci și limpezi, cele mai importante alegeri. Acolo, în adâncul ființei, se adună ca niște râuri șerpuitoare...

Apel la memorie, responsabilitate și recuperarea valorilor autentice

Maria Panciuc-Bucătaru: apel la memorie, responsabilitate și recuperarea valorilor autentice. Din cele cinci scrisori din volumul ,,Scrisori către Eminescu” ale Mariei Panciuc-Bucătaru, mă opresc cu accente referitoare la ,,Scrisoarea 1”, care, ca și celelalte, se înscrie în tradiția liricii epistolare românești și reprezintă o meditație amplă asupra destinului spiritual al...

Sunt zile…

Sunt zile când în repetate rânduri Mă regăsesc adânc în sinea mea În scrutătoare ale vieții gânduri De-a noastră fire în natura sa. . Și astfel într-o zi își avu cale Un gând pe care vream să-l abordez, Dar, nu știu cum, mă cotropi o jale Ce s-adânci-n al firii mele miez. . Era, în spirit, deznădăjduirea De care drept să spun n-o așteptam, Dar care îmi umbri întreagă...

Unde ești…

De la Nistru până-n Tisa Ciocoismul mi s-a-ntinsa Păcălind al meu popor Și secat-a al său izvor Năvălind cu incultură Și-n istorie e dublură Despărțind al meu popor În latini și-n slavi, o vor Plânge inima bătrână Ascultând orice scursură Pupăm la netoți și mâna Ce ne-a sugrumat și vâna Unde ești tu Țepeș Doamne Să vezi proștii cum se-nchină La dușmanul adus,...

Plebeul pe Facebook. Unde-i primarul ?

Era prin ‘977. Pentru a doua oară am trecut prin Centrul vechi din Botoșani. Mai trecusem prin ’70, când am stat o noapte la Sala de manej, unde am învățat să călăresc… Eram istovit. Venisem cu trenul de noapte București-Botoșani cu o așezare pe șine moarte de câteva ore, la Verești. Mă îndrept să gust o cafea. Auzisem de un restaurant Flora. O chelneriță fâșneață...

Intrarea lui Eminescu în Copou, sub tei

Nimeni n-a auzit clipa aceea. Nici pietrele, nici iarba, nici bătrânul clopot al Goliai, nici norii coborâți peste orașul de pe Bahlui. Doar lumina și-a oprit respirația. Un tânăr cu fruntea înaltă, cu ochii încărcați de stele necitite, urca încet spre Copou, ca și cum nu mergea pe alee, ci pe o pagină albă pe care Dumnezeu urma să scrie destinul limbii române. Teii îl priveau. Nu...

Comoara din cuvinte

Nu-i comoară mai aleasă, Nici palat cu porți de-argint, Ca un suflet care poartă Dragostea pentru cuvânt. Din cuvinte cresc izvoare, Se înalță câmp și dor, Se aud bunici la poartă Și copii râzând în cor. Limba mea e o grădină, Cu bujori și flori de tei. Fiecare vorbă bună Înflorește-n ochii mei. S-o păstrăm curată, vie, Ca pe pâinea de pe masă. Limba noastră ne adună, Chiar...

Ionuț Țene – profilul unui intelectual polivalent al culturii române contemporane. Analiză academică a operei, cu bibliografie

Opera lui dr. Ionuț Țene se înscrie în categoria creațiilor interdisciplinare, în care poezia, cercetarea istorică, publicistica și eseul se completează reciproc. Personalitate formată la școala istoriografică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ionuț Țene este unul dintre autorii contemporani care încearcă să realizeze o sinteză între cercetarea documentară și...

Maria Panciuc-Bucătaru, în dialog cu Mihai Eminescu

Maria Panciuc-Bucătaru, ca personalităte culturală botoșăneană contemporană, este dintre cele mai prolifice , remarcându-se prin activitatea sa de muzeograf, profesor, publicist, prozator și poet. Formarea sa intelectuală, completată prin studii de istorie, filosofie și artă, precum și activitatea desfășurată în domeniul muzeistic și cultural, au contribuit la configurarea unui profil...

Mihai Eminescu și cartea veche

Încă de când era student la Viena și apoi director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, Mihai Eminescu era interesat de manuscrisele și cărțile vechi, pe care le căuta pe la anticari, le studia și, uneori, le cumpăra, chiar dacă rupea de la nevoile sale zilnice. Ca director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, Eminescu achiziționează o serie...

Transformarea educației prin informatică – o privire spre viitor

Roxana-Andreea Asandului • Colegiul Național A.T. Laurian, Botoșani (Botoşani) • România 10 iulie 2026 • 3 minute Informatica reprezintă unul dintre pilonii educației moderne, contribuind la dezvoltarea competențelor digitale, a gândirii computaționale și a creativității elevilor. Articolul evidențiază rolul informaticii în procesul educațional și prezintă un studiu...

Pădurea din Sinești

În prag de drum, unde lumina piere, Se-așterne codrul rece-n grea răcoare, Sineștiul urcă-n bolți adânci de fiere, Cu trunchiuri grele, scurse de izvoare. Sunt fagi bătrâni, păstrând adânci tipare, Și stejari drepți, cu scoarța ca o stâncă, Ce-și spun trecutul în frunzișuri rare, Din vremi apuse, coborâte-n luncă. Frunzișul sună-n foșnet de aramă, Când vântul rece trece...

Dacă aș pierde cuvintele

Dacă-aș pierde într-o zi Toate vorbele din lume, Aș păstra un singur cântec: „Mamă”… și al meu prenume.Aș păstra un „te iubesc”, Un „te-aștept” și-un „bun venit”, Fiindcă lumea fără ele Ar fi cerul fără-alint. Cuvintele sunt punți de aur, Nu le frânge, nu le stinge. Cine spune-o vorbă bună O lumină-n aprinde-n suflet . Iar româna, dulce mamă, M-a-nvățat să...

Poezia, un surâs al soarelui

Garofița Sorina Docolin • Liceul Tehnologic Electrotimiș, Timișoara (Timiş) • România 9 iulie 2026 • 6 minute În contextul actual literar educațional, lectura și poezia concurează cu ritmul alert al tehnologiei și al comunicării digitale. Proiectul educativ „Poezia, un surâs al soarelui”, pe care l-am gândit pas cu pas, coordonat și implementat la clasele de gimnaziu...

Înțelepciunea populară sau de ce „este mai ușor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată”

Într-o țară unde instabilitatea e normă, goana după miracole, profeții și ghicitoare e sport național, iar „înțelepciunea” populară ține copilul în viață. Cam atât. Nu mai e nicio noutate că suntem din ce mai neîncrezători (ca nație) în știință și noile descoperiri (care, btw, ne asigură o calitate a vieții muuult peste ceea ce au trăit „înțelepții” noștri...

Luminozitatea-ți

Mi-e frică să-ți ating lumina M-aș electriza în lipsa ta de reacție Ești vie și încă mă respiri cu vină Eu te respir în singurătatea ostilă a fracției Doar un stop cardio-respirator țipă Ne strigă, intrigă și atât… Cât de bine ne vedem în întuneric Ești opacă de mine Sunt chiorul din tine Dar întunericul ne luminează anduranța reciprocă … Suntem perfecți și defecți, Imperfecți...

Trei scriitori ai aceleiași generații: Dumitru Velea, Al. Florin Țene și Adrian Țion – convergențe și diferențe estetice

Literatura română contemporană se caracterizează prin existența unor generații de scriitori care, deși au evoluat în contexte istorice similare, și-au construit universuri artistice distincte. Între aceștia, Dumitru Velea, Al. Florin Țene și Adrian Țion reprezintă trei personalități apropiate atât prin generație, cât și prin dialogul cultural și prietenia intelectuală, fiecare...

LUI NICOLAE DABIJA

Cuvântul nu s-a mai rostit, Cinci ani deja s-au împlinit… Și dorul nu s-a-mpuținat, Ci iar și iar ne-a-nlăcrimat… Un vers-ecou, sonor și blând, Fereastră-n inimi deschizând, Un vers făcând ferestre-n ziduri Ni se întoarce peste gânduri… E-o zare-ntreagă în cuvânt, Iar versul său n-are mormânt… E versul viu, plenar, duios, În sunet cald și mătăsos. Vers...

Dezorganizați

Să nu crezi că te sinucizi în păcatele vremii Căutând să te scuzi, să ne râzi, să ne temi Ai muchia dreptății, în care să te tai În hora lașități duplicitare te scremi Unde-o să stai, de unde o să ai Vrei să te vinzi ca o inteligență Într-un sac de rafie de la urgență Ajuns la independență, plin de patrie Și nu ești primul pe lista de concurență Cel iubit de partid,...

Necesitatea constituirii Statelor Unite ale Europei – o perspectivă asupra viitorului integrării europene

Secolul al XXI-lea este caracterizat printr-o accelerare fără precedent a globalizării, a revoluției tehnologice și a interdependențelor economice și politice. În acest context, statele europene sunt chemate să depășească limitele cooperării tradiționale și să construiască o federație capabilă să răspundă marilor provocări ale lumii contemporane. Ideea Statelor Unite ale Europei...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături