Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Lacrima vinului, în țarină

E vară tată și strugurii s-or coace mai devreme, i-o vară tot mai rece sub arșița mistuitoare și-n ograda noastră, doar, nucul mai geme când lacrima strugurilor de sub streașină și carul cu harbuji e-n așteptată sărbătoare, Sfânta Maria ! Din Caradica[1], via asmute lacrima de toamnă, că-n fiecare strugure e timpul ce-a trecut. Vinul roșu va curge din sângele cernut, cu dor de...

CATRENE

ești cumpăna fântânii nesecate ești geamul înspre bucurii deschis ești clopotul ce-n poezie bate ești curcubeul răsărit în vis ooo metafora abia mă mai ascultă cuvintele își fac în vers de cap în suflet am iubire tot mai multă visele-n buzunare nu-mi încap ooo de prea multă lumină pădurea se răsfață dansează-n valuri marea când plouă cu bulbuci eu îți...

Rolul Bisericii Ortodoxe în dezvoltarea limbii române: între sacru și identitate națională

Biserica Ortodoxă Română a jucat un rol fundamental în dezvoltarea limbii române, în special în perioada premodernă. De la traducerile religioase timpurii și până la promovarea unei limbi literare unificate, Biserica a fost un factor esențial în consolidarea unei identități culturale și lingvistice românești. Această analiză explorează etapele-cheie prin care Biserica a influențat...

Fericire la reducere

în piaţa veche, bătrânul fără nume vindea fericire la reducere strânsese multă în suflet din locul acela numit acasă, de la liturghii, de la câmpul arat de la Dumnezeu şi de la amintiri o dăruia cu preţ mic ca să nu i se strice vremelnicia şi să-i înveţe pe oameni cum să şi-o crească singuri în zâmbet coada se întindea pe zeci de rânduri oamenii se înghesuiau ca la tigăile...

O analiză academică a stărilor psihologice a personajelor din romanele ”Poezie și agonie”, ”Gânditorul” și ”Povestea romanului care nu s-a scris niciodată” de Al.Florin Țene

O analiză academică a stărilor psihologice ale personajelor din romanele „Poezie și agonie”, „Gânditorul” și „Povestea romanului care nu s-a scris niciodată” de Al. Florin Țene presupune o abordare atentă a structurii narative, a profilului psihologic al personajelor, precum și a contextului social și existențial în care acestea se dezvoltă. În continuare, ofer o analiză...

L-AM ÎNTREBAT UNEORI

În văzduhul adesea înveselit Mănunchiuri de raze aurii au năvălit, Zările luminoase dinspre apus strălucesc, Senzațiile eternității mă copleșesc. . Grădina e plină de parfum și de flori, Rândunelele se joacă pe cerul fără nori, ...

Lacrima vinului din vis

În cuptor de vară, lanul blond își mișcă mijlocul sub povara rodului cârlionțat de spice săltărețe, pe deal, sub poale, poama viilor țâșnește-n creștere sub hărnicia palmelor, de dor, să aciueze focul. Din strugurii stinși tresare fiorul strămoșesc, o spuză roșie mustește-n verdele ierbii și timpul curge-n cerc alungându-și corbii. În vin, o viață cântă și doruri se...

Din vinul vechi, lacrimi se scurg

Din amfore trosnesc lacrimi, cu glas adânc, iar strugurii se prind în rodul magic și tăcut. Simțirea plânge-n roșu, cald și nevăzut, în fiecare strop, un dor căzut din frânc[1]. O lume veche suspină-n vinul revărsat, dar totul geme, mut, sub farmecul uitat. Pe dealuri de vis, cu pași sfielnici trecem, sub bolți de viță, unde timpul nu adoarme, curg amintirile plăpânde-n arse karme, în...

Vinul și personajul în proza lui Gib Mihăescu: între tradiție și neliniște existențială

Opera lui Gib Mihăescu, una dintre cele mai tulburătoare expresii ale literaturii române interbelice, se remarcă printr-un univers tensionat, încărcat de mister, eroticism, obsesie și tragism. Dincolo de aceste dimensiuni psihologice și metafizice, în proza sa regăsim și un substrat profund ancorat în realitatea rurală oltenească, unde tradițiile viticole ocupă un loc aparte — nu...

Poezia se scrie în oraşul cu tei

poezia se scrie în oraşul cu tei aici, străzile scriu versuri parcurile se-mbată cu metafore cu parfum din aleile cu flori şi din arborii emotivi statuile creează poezie clădirile cântă poeme lirice, în oraşul boem al poeţilor cuvintele au sonorităţi muzicale de Bach şi Chopin de violoncel şi pian au praf de Lună în suflet şi pe trup sunt o orgă a visării şi tămăduirii prin...

VIS CU CIREŞE COAPTE

Visul meu de astă-noapte M-a purtat pe un tărâm, Unde cireşele coapte Prinse de suflet rămân… . Culegeam din mulţi copaci Şi mâncam cu bucurie, Era şi un câmp de maci, Şi un câmp de veşnicie… . Şi eram mai mulţi copii, Fascinaţi de-mprejurare, De cireşe şi maci vii, De lumină şi de soare… . Pe unii îi cunoşteam, Iar pe alţii, mai deloc, Când cireşe culegeam, Ne-mprieteneam...

Omagierea Drapelului Național în cheie istorică – ultimatumul sovietic descifrat în nordul Moldovei

În nordul Moldovei, la Oroftiana botoșăneană a Suharăului, Ziua Drapelului Național s-a marcat pe 26 iunie 2025 prin prisma ultimatumului sovietic din urmă cu 85 de ani. Inițiat de către preoții Adrian Nazare și Mihai Ciurdea, evenimentul a adunat la troița eroilor de la granița cu Ucraina o serie de comisari ai Poliției de Frontieră, dar și ofițeri în rezervă ai Armatei Române,...

Les procédés de traduction

Narcisa Cristea • Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Alexandria (Teleorman) • România 4 ianuarie 2021 • 8 minute L’opération traduisante porte sur des textes dont la teneur, plus ou moins spécialisée, relève d’un domaine.La langue en est le dénominateur commun, avec tout ce qu’elle comporte d’ambiguïtés, de lacunes, de limites, qui tiennent à la nature de l’esprit...

Traducerea operei lui Mihai Eminescu

Narcisa Cristea • Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Alexandria (Teleorman) • România 26 iunie 2025 Articol preluat integral din www.edict.ro Până în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducători. Poemele sale pot fi citite acum în peste 60 de limbi, de la engleză, maghiară sau chineză la urdu. „A-l traduce pe Eminescu înseamnă a traduce...

Plouă cu rouă, plouă cu lacrimi

Plouă cu rouă, plouă cu lacrimi din cer Alungaţi din Rai, primii oameni plâng Plouă cu binecuvântări, plouă cu mister, Picăturile cad pe pământ şi se frâng A plouat şi ieri şi-alaltăieri nemilos Fulgere nervoase tăiau obrazul nopţii Tunetele urlau ca un monstru negricios Înspăimântând copiii, arătându-şi colţii Spunând descântecul ca un proroc Mama a pus în jar un ciob...

Revelațiile picto-poetice din Solstițiului alb. MARIA CERNĂTESCU: TĂCERI PE METEREZE ALBE.

MARIA CERNĂTESCU: TĂCERI PE METEREZE ALBE. Poezie și pictură (Editura „Salonului Literar” – Vrancea, 2025, 184 p.) Despre familia profesorilor-artiști vâlceni, Maria și Miron CERNĂTESCU, – din care o celebritate mondială a ajuns fiica, naista Dalila Cernătescu, azi conf. univ. dr. la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, din București, – am scris în două...

Lumina, eternul și fragilul la Galeriile de Artă din Focșani

Acuarelă fulgurantă la Galeriile de artă din Focșani Imaginea: https://www.ziaruldevrancea.ro/promo/evenimente-speciale/un-artist-vrancean-expune-la-galeriile-de-arta-focsani-nicusor-c.-mitu-maestrul-acuarelei-delicate Odată cu începutul transhumanței și cu sărbătoarea Sânzienilor, artistul plastic Nicușor Mîțu coboară în urbea de pe Milcov cu...

SCRISUL CA PENITENȚĂ SPRE ABSOLUT ŞI DĂRUIRE DE SAVOARE SUFLETEASCĂ SAU LACRIMA TĂIATĂ ÎN DOUĂ SE FACE PLOAIE

SCRISUL CA PENITENȚĂ SPRE ABSOLUT ŞI DĂRUIRE DE SAVOARE SUFLETEASCĂ SAU LACRIMA TĂIATĂ ÎN DOUĂ SE FACE PLOAIE de Petru Ababii şi Iosefina Schirger Alb liliac, ceva cum nici dragostea nu e, începe orizontul să ardă, să suie din lacrima sărat amăruie – M-a întrebat un coleg cum fac trecerea de la bucătărit la scris. I-am răspuns că trebuie să ai destinatarul căruia nu-i...

Studiul textului literar la gimnaziu, din perspectiva dezvoltării competenței de literație

Adina Simona Mitrofan • Școala Gimnazială Nr. 1, Copălău (Botoşani) • România 21 iunie 2025 În contextul educațional contemporan, competența de literație reprezintă una dintre fundamentele esențiale ale dezvoltării cognitive și sociale a elevilor, depășind limitele tradiționale ale lecturii și scrierii pentru a deveni o abilitate transversală crucială pentru toate disciplinele...

Rotonda Stelelor Poeziei

La cenaclul „Artur Silvestri” Rotonda Stelelor Poeziei Miercuri, 25 iunie, la ora 17:00, a avut loc ultima ședință din sesiunea 2024–2025 a cenaclului Ligii Scriitorilor, desfășurată sub genericul „Rotonda Stelelor Poeziei”. Ședința a fost condusă de scriitoarea și profesoara Antonia Bodea, care a deschis lucrările cu Imnul Ligii Scriitorilor. A urmat intervenția președintelui...

Bullying-ul și performanța școlară: semne, efecte și soluții pentru profesori (Studiu de caz)

Elena Malanca • Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Vaslui (Vaslui) • România 23 iunie 2025 Fenomenul bullying-ului este o problemă majoră în mediul educațional, afectând nu doar starea emoțională a elevilor, ci și rezultatele lor academice și capacitatea de a se integra social. Bullying-ul poate lua forme diverse: verbal, fizic, relațional sau cibernetic, iar impactul său...

O analiză a istoriilor literaturii semnate de Manolescu și Al.Ștefănescu

O analiză a istoriilor literaturii semnate de Manolescu și Al.Ștefănescu care cuprind numai scriitori care au scris în spiritul realismului socialist. Realismul socialist a fost estetica oficială impusă de regimul comunist, în care literatura trebuia să reflecte „realitatea” în sensul progresului istoric determinat de clasa muncitoare, sub conducerea partidului. Proza și poezia au...

Lupta ideologică a regimului comunist și a scriitorilor afiliați împotriva literaturii române din diaspora (1945–1989)

După instaurarea regimului comunist în România, lupta pentru controlul discursului cultural și literar a devenit o prioritate a noii puteri. Un aspect esențial al acestei lupte a fost campania ideologică și propagandistică dusă împotriva scriitorilor români din exil, considerați „trădători”, „agenti imperialiști” sau „dușmani ai poporului”. Regimul a folosit o parte a intelectualității...

La Sânzâiene

desculț prin miriștea cu maci adun florile de sumaci și stropindu-le cu sânge îmi jălui rana care plânge desculț prin miriștea cu maci înmoi ragila destrămată cu propriul sânge și-i dau culoarea macilor rămași apoi stropesc cu albe plânse stigmatiferele flori de maci la Sânzâiene!

A XVII-a ediție a Festivalului Internațional al Cântecului, al Jocului și al Portului Popular „Vasile Andriescu”,

Comunicat de presă Suntem încântați să anunțăm că pregătirile pentru festival sunt în plină desfășurare! Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 5-6 iulie 2025, pe Pietonalul Unirii din Municipiul Botoșani, cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional al Cântecului,...

NICOLAE IORGA DESPRE FRANCMASONERIE, ÎN VIZIUNEA LUI CRISTIAN MOȘNEANU

Istoria francmasoneriei în general, a celei din spațiul geo-istoric românesc în particular, a atras atenția marelui istoric Nicolae Iorga, care a elaborat contribuții istoriografice specifice sau tangențiale, publicate, în perioada 1927 – 1939, în periodice românești de specialitate și în primul capitol al volumului VIII, Revoluționarii, 1938, al sintezei sale de Istoria Românilor. Tânărul...

Constantin Graur un mare ziarist interbelic și un promoter al libertății de expresie

Constantin Graur un mare ziarist interbelic și un promoter al libertății de expresie La 145 de ani de la naștere A fost unul dintre cei mai influenți moguli de presă din România interbelică, având un impact major ca jurnalist, director și proprietar al ziarelor Adevărul și Dimineața, în primii ani ai secolului XX . Originar din Botoșani, Graur Constantin, s-a născut la 15 ianuarie...

NICOLAE ȘAPCĂ: ”Nota pentru un jurnalist, sau pentru un scriitor, o dă cititorul în exclusivitate”

IOAN VASIU: – Cum se explică faptul că deși sunteți ucrainean faceți parte din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Iași? NICOLAE ȘAPCĂ: – Mai întâi precizez faptul că nu sunt ucrainean. Sunt român de când am deschis ochii, așa cum au fost întotdeauna părinții, moșii și strămoșii mei. Fac parte din comunitatea românească din Ucraina, locuiesc...

Juarez Movilă – un nume mai puţin cunoscut în istoria muzicii româneşti

Cumpărată în urmă cu mai multe săptămâni la un târg de vechituri din Capitală, fotografia de mai jos mi-a atras atenţia în special prin două însemnări făcute pe ea: numele celui pe care îl reprezenta, Juarez Movilă, necunoscut mie până acum, şi adresa la care locuia acesta în momentul oferirii fotografiei (str. Locotenent Victor Manu, nr. 8). Fotografia, aşa cum arată dedicaţia...

Eminescu

Eminescu (acrostih) Ești Luceafărul cel care Multe minți a luminat, Iară geniul tău cel mare Nimeni nu l-a egalat. Ești a noastră stea mărită Subt a cărei raze știm Cum din viața ta trăită Un ca tine om iubim.

„OAMENII SUNT ATÂT DE FERICIȚI PE CÂT ÎNȚELEG SĂ FIE”

Petru Ababii în dialog cu Iosefina Schirger – Iosefina, am parcurs într-o suflare toată informația pe care mi-ai oferit-o. Pentru Casa din cer sincer îți spun, am plâns. Am citit aprecierile a numeroși admiratori și iubitori ai frumosului și splendorii poeziilor tale adevărate. Am aflat multe lucruri noi foarte frumoase despre tine. Încă așa ceva n-am întâlnit, dar nici nu mi-am...

Petru ABABII, în taină pentru cunoaştere

Petru ABABII Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău. A lucrat ca medic generalist în Orhei. Este pasionat de filosofie. Dintre cărţile pe teme filosofice publicate, enumerăm: Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, social şi literar; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă...

Umbra speranței

Și lumina nopții se uită în oglindă Să-și vadă altarul clipei în amurg Eu scot rugăciunea din pieptul iubirii să curgă Peste trupul iubirii aproape doinit Când lutul din mine cere vacanță Să meargă cu mine cu tot de infinit De ieri bate timpul în potcoave obosit În porți cere cazare pentru o noapte Ce bucuros ar fi dacă îl primiți În schimb el vă donează tezaurul iubirii Dar...

DUZII TIMPURII

S-au încărcat de fructe toţi duzii timpurii, Pe care-i culegeam şi când eram copii… Când ne pierdeam în jocuri şi foamea ne-ncerca Mâncam doi pumni de dude şi-ndată ne trecea. Trăgeam în grabă mare crenguţele-ncărcate, Mâncând mărunte fructe pe-ales, pe săturate. Şi de-apucai crenguţa, găseai atât de multe! Eram plini toţi de pete de la zemoase fructe. Azi duzii au crescut...

Iosefina SCHIRGER, în Panoul de Onoare al Revistei Luceafărul. (Expoziție în cadrul Muzeului Scriitorilor Botoșăneni)

Iosefina SCHIRGER Este economist, născută pe 16.02.1971, a publicat peste 50 de volume de poezie în română, spaniolă, engleză, la edituri din Cluj-Napoca, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Brăila, Bucureşti, atât în format tipărit, cât şi în variantă electronică. Este membră a Societaţii Scriitorilor fără Frontiere. I-au apărut poezii şi recenzii în numeroase reviste (Spania Literară,...

CIREŞE AMARE

Trec pe strǎzi, pe pǎmânt, cu ploaia în gând… Cum sǎ îţi spun? Cuvintele ajung înapoi ca frunzele primăvara, în pomii goi. Alb liliac, ceva cum nici dragostea nu e, începe orizontul sǎ ardǎ, sǎ suie din lacrima mea sǎrat amǎruie! Ceva ni se întâmplǎ în fiecare colţ de tâmplǎ. Depǎrtata-ţi stea a renunţat, nu-mi mai rǎsare. Cireşele neştiutoare cad mai amare. Am...

Vlahii din Slovacia – perspective istoriografice pozitiviste din perioada regimului comunist cehoslovac!

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. În perioada interbelică și, mai ales, în epoca comunistă, istoriografia românească a ignorat viața și originea vlahilor din Munții Tatra, din motive ideologice, diplomatice și politice....

Uneori, ,,se face liniște în noi, ca și cum istoria s-ar fi oprit”…

Divinitatea l-a izvodit pe Maestrul Eugen Doga ca să apere românitatea la fruntariile ei cele mai expuse primejdiei, cu un scut miraculos plăsmuit dintr-o muzică feerică, plină de lumină. Creația Domniei Sale este mâna caldă, protectoare, pusă pe fruntea zbuciumată a neamului nostru, în acordurile căreia se percep nuanțe definitorii ale sufletului românesc profund: ,,o muzică doldora...

La o cafea

Și această apă tulbure încet se îneacă Ridică-ți, femeie umbra iubirii să nu cadă Nu vezi norii puterii cum vin? Și luna se uită tristă peste veacuri Nu mai are bani să-și cumpere amurg Numai în policandre lumina încet mai bate Când forța secundei mai rupe timp Și glasul speranței se uită pe stradă Așteaptă să primească chiria timpului bătrân Când puterea speranțe...

Ziua Universală a Iei, 24 iunie 2025

Comunicat de presă Ziua Universală a Iei, 24 iunie 2025 Marți, 24 iunie 2025, ziua în care sărbătorim sânzienele, cămașa tradițională, Nașterea Sfântului Ioan (Sf. Ioan de Vară) și totodată amuțirea cucului, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani,...

Mihai Eminescu, revizor şcolar pe judeţele Iaşi şi Vaslui

Mihai Eminescu, revizor şcolar pe judeţele Iaşi şi Vaslui 1875- 2025, 150 de ani Fiind nevoit să-l numească pe Dimitrie Petrino, director la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, în locul lui Mihai Eminescu, ministrul Titu Maiorescu îl numeşte pe Eminescu, în funcţia de revizor şcolar pe judeţele Iaşi şi Vaslui, cu o retribuţie de 500 lei pe lună, ceea ce Poetul a...

MI-AI ROBIT INIMA

. Razele soarelui scânteiază, Florile de vie văzduhul parfumează, Îmi trec degetele groase prin barbă Și ascult o turturică cum cântă. . Mi-ai robit inima cu o privire, Nu puteam respira de atâta fericire, Parcă eram învăluit cu soare Și mă bucuram...

Rafala (30)

După o noapte de petrecere cu dans și socată stată din fiert, fetele și Rafaliții adormiră pe iarbă în ultimele acorduri ale țambalului. Celelalte cinci perechi fură oprite în deal de o viitură ivită din senin. Scăparea veni din cățărarea în copacii uriași. Dimineață, delurenii care plecau la câmp au rămas uluiți de cele cinci perechi intrate în moarte....

Pamfil Șeicaru despre Nicolae Iorga

Aflat în exil în Spania generalului- dictator Francisco Franco Bahamonde, Pamfil Șeicaru a scris și a publicat o carte de amintiri și de evocare a lui Nicolae Iorga, Editura „Carpații”, Madrid, 1957, reeditată în România post-decembristă, cu același titlu, la Editura Clio, București, 1991, 143 p., fără bibliografie, indici geografici, antroponimici, tematici / de idei, fotografii. Autorul,...

„Soțul ei a obligat-o la cinci maternități, cu o cadență anuală.”

Hortensia Papadat-Bengescu (născută Bengescu) a venit pe lume la 8 decembrie 1876, în satul Ivești, comuna și plasa cu același nume, județul Tecuci (astăzi, în județul Galați) și a murit la 5 martie 1955, la București, fiind înmormântată în Cimitirul „Bellu” din Capitală. A fost o cunoscută și apreciată prozatoare și publicistă, cea mai importantă scriitoare a literaturii...

Pamfil Șeicaru: viața și opera ziaristică, la 45 de ani de la trecerea în eternitate

Pamfil Șeicaru (1894–1980) este și rămâne una dintre cele mai fascinante și controversate figuri ale presei românești interbelice. Publicist de mare talent, director al unuia dintre cele mai influente cotidiene românești — Curentul — Șeicaru a fost nu doar martor, ci și participant activ la frământările politice, sociale și culturale ale României din prima jumătate a secolului...

Senectutea, o oportunitate de împlinire

Prefață la cartea ,,Eterne amintiri”, Agata – 2025 Senectutea, o oportunitate de împlinire când fericirea este garantată numai prin realizarea viselor și idealurilor ! Aș începe prin a mă referi la cuvântul autorului de la începutul acestei cărți surpriză, care este o provocare la o meditație profundă asupra existenței, senectuții și sensului vieții. Aici, domnul Ovidiu...

Rugăciune, comuniune și sfințenie la Maslul de obște din Albești

Duminică, 15 iunie, la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Albești, credincioșii s-au adunat în număr mare la un Maslu de Obște cu puternică încărcătură duhovnicească. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă de aleasă trăire religioasă, fiind prilej de comuniune, rugăciune și întărire sufletească pentru toți cei prezenți. Slujba a fost oficiată...

TRECĂTOR

A mai trecut Luceafărul Pe cerul fără margini Doar în tăcere prevăzu Cum mor acele datini . Mai trece rar, neobservat Fugind de coama dimineții Pe neamul său e supărat Văzând istoria tristeții . A mai trecut Luceafărul Numai având cuvinte Pe unde, ocnaș e adevărul Și împărat e cel ce minte . Trecând acum s-a întrebat În lacrimi mari de ceață De...

IN MEMORIAM MIHAI EMINESCU! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături