Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Arhiva

2026

1.041 de articole

Document și patrimoniu: despre contribuția Silviei Lazarovici la istoria literară a Botoșanilor

Autor: Istoria culturii

Zestrea literară a unei comunități este alcătuită din operele sale reprezentative, precum și din efortul permanent de conservare, organizare și transmitere a memoriei culturale către generațiile viitoare. În lipsa unor instrumente de sistematizare și valorificare a informației, numeroase nume, publicații și contribuții intelectuale riscă să…

Citește mai departe →

Botoșaniul cultural: între memoria lui Eminescu și viitorul poeziei române

Autor: Istoria culturii

Botoșaniul aparține locurilor care își construiesc identitatea prin oameni, destine și instituții. În conștiința culturală românească, acest spațiu depășește limitele unei geografii administrative și devine un reper simbolic, un teritoriu al memoriei literare ca un ancoraj al memoriei culturale (cit. I. Istrate) și al continuității…

Citește mai departe →

Epopeea omului, de Al. Florin Țene

Autor: Comentarii

Între geneză, istorie și veșnicie Volumul Epopeea Omului de Al. Florin Țene se prezintă ca una dintre acele opere rare îndrăznesc să cuprindă, într-o singură respirație poetică, întreaga aventură a umanității: de la tăcerea dinaintea creației până la confruntarea omului contemporan cu tehnologia, cosmosul și…

Citește mai departe →

Patrimoniul literar botoșănean. Samson Bodnărescu – personalitate reprezentativă a generației junimiste și a culturii române

Autor: Istoria culturii

SAMSON BODNĂRESCU (n. 27 iunie 1840, Voitinel, astăzi în jud. Suceava – d. 3 martie 1902, Pomârla, jud. Botoșani) Poet, dramaturg, pedagog și publicist, membru al societății culturale Junimea și unul dintre apropiații lui Mihai Eminescu În patrimoniul literar și cultural al nordului Moldovei, Samson…

Citește mai departe →

Despre romanul Drumul evreilor de Nicoară Mihali sau mitul ca formă a memoriei

Autor: Comentarii

Literatura lui Nicoară Mihali continuă una dintre direcțiile fertile ale prozei românești contemporane: recuperarea lumii periferice ca spațiu al memoriei colective și al identității culturale. În romanul Drumul evreilor, autorul nu urmărește doar reconstituirea unei istorii locale, ci edifică o adevărată cosmogonie a Borei, așezare…

Citește mai departe →

Google AI Professional Certificate – o experiență de formare și reflecție asupra integrării Inteligenței Artificiale în educație

Autor: , Educație

Mariana Ivan • Liceul Teoretic Mircea Eliade, Galați (Galaţi) • România 1 august 2026 • 5 minute Articolul prezintă experiența de formare oferită de programul „Google AI Professional Certificate”, parcurs pe platforma Coursera în cadrul inițiativei Adfaber, și modul în care competențele dobândite pot fi…

Citește mai departe →

Pamfil Șeicaru – jurnalistul care a transformat editorialul într-o armă a conștiinței publice

Autor: Istoria culturii

În istoria presei românești, puține personalități au exercitat o influență atât de puternică asupra vieții politice și culturale precum Pamfil Șeicaru. Gazetar de o remarcabilă forță polemică, publicist de o vastă cultură și analist lucid al realităților interne și internaționale, el a dominat presa interbelică…

Citește mai departe →

Religia în școala românească – mai mult decât o disciplină: temelia formării caracterului și a identității unui popor

Autor: , Educație

Adrian Petru Codilă • Școala Gimnazială, Băuțar (Caraş-Severin) • România 22 iulie 2026 • 24 minute În ultimele decenii, educația românească a fost supusă unor transformări profunde, determinate atât de schimbările sociale și culturale, cât și de influențele unei lumi din ce în ce mai…

Citește mai departe →

IMN ROMÂNIEI

Autor: lnvitaţie la lectură

I Românie, sfânt pământ, Leagăn drag și legământ; Carpații-ți sunt străjeri de foc, Ce-ți apără al vieții loc. II Dunărea îți cântă lin, Dorul vechi de neam divin; Codrii falnici, peste zări, Îți păzesc nemuritori hotari. III Sub al țării tricolor, Bate-un singur sfânt fior;…

Citește mai departe →

Patrimoniul literar botoșănean. Dimitrie Ralet – scriitor pașoptist, magistrat și militant al Unirii Principatelor Române

Autor: Istoria culturii

DIMITRIE RALET (n.1817, Istambul-15 octombrie 1858, Botoșani) Scriitor pașoptist, magistrat și militant al Unirii Principatelor Române Dimitrie Ralet se numără printre personalitățile marcante ale generației pașoptiste din Moldova, reunind în aceeași biografie vocația literară, spiritul civic și angajamentul politic. Poet, prozator, dramaturg, traducător și magistrat,…

Citește mai departe →

Cotidianul „Făclia” – oglindă a Capitalei Ardealului. O analiză academică a rolului său în configurarea identității publice a Clujului

Autor: Istoria culturii

Presa locală reprezintă una dintre cele mai importante surse pentru înțelegerea evoluției unei comunități. În cazul municipiului Cluj-Napoca, cotidianul Făclia constituie una dintre cele mai longevive și influente publicații postdecembriste, devenind un adevărat barometru al transformărilor sociale, culturale, economice și politice ale orașului. Lucrarea de…

Citește mai departe →

Revista Luceafărul.net – un evantai policolor al literaturii române contemporane și o istorie literară scrisă din mers

Autor: Istoria culturii

Revista ca spațiu al convergenței culturale În peisajul publicisticii culturale românești din ultimele două decenii, Luceafărul.net, coordonată de scriitorul Ion Istrate din Botoșani, ocupă un loc distinct prin amplitudinea tematică, prin deschiderea către toate generațiile de creatori și prin consecvența cu care documentează fenomenul literar…

Citește mai departe →

Vrăbiuța…

Autor: lnvitaţie la lectură

Aveam doar câțiva ani și o praștie ușoară, Iar lumea-mi părea cât cerul fără prag , Am aruncat cu praștia, asa-ntrodoară , Nimerind vrăbiuța, un suflet sfânt și drag... Vrăbiuța căzu în iarbă cu aripa frântă-n două, Mama ingenunchiata i a pus un pansament, O…

Citește mai departe →

Memoria Nordului și vocația reportajului literar în volumul Țara Soarelui de la Miezul Nopții de Ilie Serediuc

Autor: Comentarii

Literatura de călătorie românească, de la Dinicu Golescu, Alexandru Vlahuță și Geo Bogza până la contemporani, a reprezentat întotdeauna mai mult decât simpla consemnare a unui itinerar geografic. Ea a fost o modalitate de cunoaștere a lumii prin filtrul culturii și al experienței personale. În…

Citește mai departe →

Calculul probabilităților în filosofia lui Petre Țuțea prin viziunea romanului lui Al. Florin Țene – ”În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul”

Autor: Comentarii

Studiu filosofic Romanul biografic al lui Al. Florin Țene, „În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul. Viața filosofului Petre Țuțea între realitate și poveste”, depășește limitele unei simple biografii romanțate. El constituie o interpretare literară a devenirii unuia dintre cei mai originali…

Citește mai departe →

Liliana Moldovan – criticul literar al solidarității culturale. O istorie a literaturii române contemporane

Autor: Comentarii

În literatura română contemporană, cronica literară își păstrează funcția de mediere între operă și public, între autor și istoria literară. În acest context, activitatea scriitoarei Liliana Moldovan – bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș și președinta Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor Români – se distinge prin…

Citește mai departe →

Graiul iei

Autor: lnvitaţie la lectură

De la buna Catinca am haina E un dar din vechime lăsat, O primesc și-i duc sfântă taina, Sufletul din străbuni e păstrat. La serbări o purtam cu mult dor, Pasul meu ea în joc l-a purtat, Grai ce-n timp s-a păstrat neschimbat. Cântă blând…

Citește mai departe →

Etnogeneza românilor prin analiza limbii: ”Stratú și substratú. Genealogia popoarelor balcanice” în viziunea lui B. P. Hașdeu

Autor: Istoria culturii

Bogdan Petriceicu Hașdeu nu este doar autorul celebrului articol ”Pierit-au dacii”, publicat în 1860, și care a creat o direcție de cercetare istoriografică privind strămoșii noștri, ci și un specialist al istoriei limbii române pentru a înțelege etnogeneza românilor. Hașdeu a fost un întemeietor al…

Citește mai departe →

Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești

Autor: Istoria culturii

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Muzeul de Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika-Comănești din Comănești,…

Citește mai departe →

Analiză comparativă a operelor celor mai importanți poeți ieșeni contemporani în viziunea lui Al.Florin Țene

Autor: Istoria culturii

Iașul reprezintă unul dintre marile centre spirituale ale culturii române, spațiu în care tradiția inaugurată de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu și Otilia Cazimir a continuat, în epoca postbelică și contemporană, printr-o pleiadă de poeți de prim rang. Literatura ieșeană actuală se caracterizează prin…

Citește mai departe →

Valahii din Austria. Repere socio-economice și culturale ale românității dalmatice în Burgenland

Autor: Istoria culturii

În inima landului austriac Burgenland, la granița cu Ungaria, supraviețuiește o istorie aproape necunoscută publicului larg. Este ignorată și de istoriografia românească. Vorbim despre existența unei comunități de origine română (vlahi sau morlaci), stabilită aici în secolul al XVI-lea. Cunoscută în arhive sub numele de…

Citește mai departe →

ADN-ul omului, soartă și destin – o perspectivă filosofică în dialog critic cu gândirea lui Emil Cioran

Autor: Comentarii

Puține teme au preocupat spiritul uman atât de profund precum raportul dintre natura înnăscută a omului și destinul său. Odată cu dezvoltarea geneticii moderne, ADN-ul a devenit simbolul fundamentului biologic al existenței, însă filosofia continuă să întrebe dacă omul este doar expresia unui cod genetic…

Citește mai departe →