Revista confirmă încă o dată rolul important pe care această publicație îl joacă în promovarea literaturii contemporane și a spiritului cultural autentic. Apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. Fondator manager: Vasile Dan Marchiș Director general: Al. Florin Țene Director executiv: Valeria Bilț Director cultural:…
România este una dintre cele mai religioase țări din Europa: 95% cred în Dumnezeu și se declară religioși: peste 85% afirmă explicit că sunt religioși. În contrast, țările scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca) au: niveluri foarte scăzute de credință activă și participare religioasă, dar rate mai…
Fotoreporterul ocupă un loc esențial în arhitectura jurnalismului contemporan, fiind nu doar un martor vizual al realității, ci și un mediator între eveniment și conștiința publică. Într-o epocă dominată de fluxuri rapide de informații și de manipulări vizuale, rolul său devine cu atât mai complex:…
În acest articol examineaz rolul administrației locale conduse de primarul liberal Costinel Stoica în dezvoltarea vieții culturale a municipiului Drăgășani. Prin analiza inițiativelor instituționale și a strategiilor culturale implementate, lucrarea evidențiază modul în care cultura devine un vector al coeziunii comunitare, al educației și al…
Mihaela CD și dimensiunea dialogică esențială. Mihaela CD – „Furtunile sufletului” (Globart Universum, Montreal, 2026) Volumul de poezie Furtunile sufletului al scriitoarei Mihaela CD se înscrie într-o paradigmă lirică a confesiunii elegiace, dominată de experiența-limită a pierderii părinților și de tentativa reconstituirii unei ordini afective…
Volumul Istorii, comentarii, miscelanea, nr. 96, semnat de Ion N. Oprea, se constituie într-o amplă sinteză documentară a vieții culturale românești contemporane. Studiul de față analizează structura, tematica și relevanța lucrării, cu accent pe contribuțiile semnate de Ioan-Aurel Pop și Al. Florin Țene, precum și…
Relația dintre literatură și jurnalism se înscrie într-o dinamică a „dublei identități” a scriitorului modern: creator autonom și lucrător al pieței culturale. Începând cu secolul al XIX-lea, profesionalizarea presei a oferit scriitorilor nu doar o tribună de expresie, ci și o sursă de venit indispensabilă.…
Personalitate enciclopedică a culturii române interbelice, Lucian Blaga (1895–1961) își desfășoară activitatea jurnalistică în paralel cu afirmarea sa poetică și filosofică, fiind prezent în paginile unor reviste și ziare de prim rang: Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul, Patria, Familia, Banatul. Publicistica sa trebuie înțeleasă…
Iisus mergea pe apă ca pe o rană închisă prea devreme, iar valurile își țineau respirația ca niște copii vinovați. nu era nici furtună, nici liniște, era o tăcere care știa că va fi strigată pe nume. și oamenii îl priveau cum se apropie fără…
Termenul „Paște”, fundamental în vocabularul religios creștin, desemnează cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, comemorând Învierea lui Iisus Hristos. Dincolo de dimensiunea sa teologică, cuvântul însuși are o istorie lingvistică complexă, care reflectă interferențe culturale, religioase și lingvistice dintre tradițiile semitice, greco-latine și cele europene.…
Numele „Iisus Hristos” reprezintă una dintre cele mai dense formule teologice din istoria creștinismului. El reunește două tradiții lingvistice majore – semitică și greco-elenistică – și reflectă procesul de universalizare a mesajului creștin. Din perspectivă filologică și teologică, acest binom constituie o sinteză între identitatea…
Într-un oraș încărcat de tradiții literare și de memoria unor nume precum Gib I. Mihăescu și al.Florin Țene, președintele ligii Scriitorilor cu un număr impresionant de volume publicate, evidențiat în Dicționarul Academiei Române,, instituțiile culturale nu sunt simple spații funcționale, ci adevărate repere identitare. În…
Menuț Maximinian se conturează în spațiul cultural contemporan ca una dintre vocile active ale jurnalismului cultural transilvănean, cu o contribuție semnificativă la promovarea și conservarea folclorului din zona Bistriței-Năsăud. Activitatea sa se situează la intersecția dintre gazetărie, etnografie aplicată și literatură, fiind orientată constant spre…
Sărbătorile religioase majore constituie nu doar expresii ale credinței, ci și forme de identitate culturală și civilizațională. În creștinism, Paștele și Nașterea Domnului (Crăciunul) sunt repere fundamentale, însă modul de celebrare diferă semnificativ între confesiuni, în special între ortodocși și catolici. În paralel, alte religii…
Nicolae Băciuț se impune în literatura română contemporană ca o personalitate complexă, în care converg vocația lirică, spiritul jurnalistic și energia organizatorică. Format în ambianța revistei Echinox, el aparține generației ’80, dar își construiește un traseu propriu, caracterizat prin echilibru între reflexivitate și deschidere culturală.…
Această publicație este o revistă magazin cultural care își consolidează tot mai mult statutul în peisajul revuistic românesc contemporan, ce apare la Slatina. Editată sub egida Liga Scriitorilor Români și a Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, revista se remarcă printr-o orientare fermă spre promovarea valorilor…
Prezentul studiu analizează profilul teologic și cultural al revistei Lumină Lină / Gracious Light, publicație editată de Theodor Damian în cadrul Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă. Pornind de la numărul XXXI, nr. 2 (aprilie–iunie 2026), cercetarea evidențiază convergența dintre discursul teologic – centrat…
Volumul Rîbnița însângerată. Mărturii din acele zile. Cu corespondență între supraviețuitori (Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2025), editat de Mihaela Gligor și Ofelia Thirer, se înscrie într-o direcție esențială a literaturii memorialistice și a istoriografiei contemporane: recuperarea experienței Holocaustului din spațiul românesc prin intermediul mărturiei…
Figura poetului Cassian Maria Spiridon se conturează distinct în peisajul liricii române contemporane printr-o formulă expresivă de o remarcabilă coerență interioară și autenticitate. Poezia sa nu se supune convențiilor efemere, ci își revendică o verticalitate spirituală și o gravitate reflexivă care o apropie de marile…
Dispariția lui Cornel Udrea, la 11 aprilie 2024, lasă în urmă nu doar o operă consistentă de umor, dramaturgie și publicistică, ci și o amprentă umană greu de egalat. Pentru cei care l-au cunoscut, el nu a fost doar un scriitor, ci o prezență caldă,…
Obiceiul vopsirii ouălor de Paște, profund înrădăcinat în tradiția creștină, reprezintă o practică rituală cu o dublă origine: arhaică și teologică. Din perspectivă istorică, el aparține unui complex de rituri de primăvară legate de regenerarea naturii; din perspectivă creștină, devine un simbol central al Învierii.…
Mihail Drumeș (pseudonimul literar al lui Mihail V. Dumitrescu; 26 noiembrie 1901, Ohrid – 27 februarie 1982, București) reprezintă una dintre figurile populare ale prozei românești din perioada interbelică și postbelică timpurie. Romancier, dramaturg și autor de proză scurtă, Drumeș s-a impus printr-o literatură accesibilă…
Evenimentul desfășurat la Muzeul Mitropoliei Clujului în data de 27 martie 2026 se înscrie într-un registru simbolic și recuperator esențial pentru cultura ecleziastică și istoria Transilvaniei. În cadrul sesiunii științifice „Două decenii de Mitropolie la Cluj: tradiție și actualitate”, ÎPS Andrei Andreicuț a primit o…
În peisajul artistic contemporan transilvănean, figura preotului-pictor Daniel Cîmpeanu se conturează ca o prezență distinctă, situată la intersecția dintre experiența spirituală și expresia plastică modernă. Născut la 24 martie 1980, în Dej, artistul aparține unei generații care recuperează dimensiunea sacrului într-un limbaj vizual adaptat sensibilității…
Revista Nord-Est Cultural se impune, în peisajul publicistic românesc contemporan, drept o platformă de convergență a literaturii, jurnalismului și reflecției culturale, reunind sub egida sa scriitori din România și din diaspora. Editată de Filiala Iași Nord-Est a Liga Scriitorilor Români, publicația funcționează ca un veritabil…
Cronică la volumul lui Ionuț Țene, Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice (Cluj-Napoca, 2026) Volumul Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice al istoricului și publicistului Ionuț Țene reprezintă o contribuție semnificativă la cercetarea unui subiect insuficient explorat în istoriografia românească: prezența și rolul comunităților valahe…
Articolul analizează semnificația nominalizării spectacolului Dracula. Despre cum am devenit un monstru, producție a Teatrul de Păpuși „Puck”, în cadrul celei de-a 34-a ediții a Galei Premiilor UNITER (2026). Studiul evidențiază dimensiunea estetică și educativă a montării, opțiunea pentru expresia nonverbală în teatrul de animație,…
La majorat: Așii României – o școală a demnității românești Într-o epocă a vitezei amețitoare, a informației fragmentare și a memoriei scurte, a împlini optsprezece ani de apariție neîntreruptă în spațiul presei culturale românești reprezintă mai mult decât o performanță editorială: este un act de…
Titlul revistei este programatic. „Cetatea” sugerează ideea de fortificație spirituală, de spațiu al rezistenței prin cultură, iar „cavalerii” trimit la ethosul onoarei, al demnității și al slujirii valorilor perene. Publicația se înscrie în linia revistelor culturale care nu urmăresc exclusiv actualitatea literară, ci promovează un…
Sunt un scriitor în vârstă. Am trăit destule iluzii colective, destule entuziasme febrile și suficiente dezamăgiri istorice încât să privesc cu o anumită neîncredere valurile de admirație care se nasc brusc în jurul câte unei figuri publice. Astăzi, întrebarea care mă frământă este: de ce…
Intodeauna în istorie trebuie spus adevărul.De multe ori istoricii noștri ascund adevărul și cosmetizează istoria româniei.lucru ce face rău educației neamului nostru.Să luăm exemplu de la germani care a condamnat nazismul. Constantin Brâncuși (1876–1957) rămâne unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX, cunoscut…
Revista de cultură, educație, informare și opinie „Dobrogea Culturală”, apărută sub egida Ligii Scriitorilor Dobrogeni, se afirmă și în acest număr drept un spațiu generos și coerent de promovare a valorilor literare și culturale dobrogene. Colectivul redacțional — Vasilica Mitrea (director), Costel Avrămescu (redactor-șef) și…
Romanul Departe de țară, apărut la Editura Franco (Brezoi, 2025), se înscrie în seria narațiunilor dedicate diasporei românești contemporane, configurând o frescă realistă a vieții emigranților români din Italia. Cartea poartă o dedicație emoționantă „cu aleasă prețuire distinsei familii Titina și Al. Florin Țene (10.02.2025)”,…
La 13 februarie 2026 a fost anunțată apariția unui volum de referință dedicat istoriei premoderne și moderne a Banatului și Transilvaniei, intitulat Settlement of Romanian Territory with Regard to Banat and Transylvania from the 18th to the 20th Century. Proiectul editorial reprezintă rezultatul colaborării dintre…
Articolul analizează, dintr-o perspectivă academică și interdisciplinară, disputa recentă privind menținerea sau schimbarea unor denumiri de spații și instituții publice din municipiul și județul Cluj, în special cazul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”. Pornind de la cadrul legislativ actualizat prin Legea nr. 241/2025 (așa-numita „Lege Vexler”),…
Istorie și istorisiri, Editura Fântâna lui Manole, Golești–Vâlcea, 2022 Monografia Localitatea Ușurei. Istorie și istorisiri, semnată de Gheorghe Nicolaescu și Mihai Călugărițoiu, se înscrie într-o direcție solidă a cercetării istorico-etnografice românești contemporane, aceea a recuperării memoriei locale ca fundament al identității naționale. Lucrarea valorifică un…
Romanul Bonanza (2026) de Mirela-Ioana Dorcescu se înscrie într-o zonă distinctă a prozei românești contemporane, aceea a prozei confesive reflexive, cu pronunțat caracter autobiografic sublimat literar, în care narațiunea nu urmărește spectaculosul exterior, ci dramatismul discret, interiorizat, al existenței trăite sub semnul responsabilității morale, al…
Gavril Moisa, secretar general al Ligii Scriitorilor Români, epigramist de rafinament clasic, poet al interiorității și eseist atent la vibrația morală a literaturii contemporane, propune în anul 2025 un diptic editorial cu o arhitectură simbolică limpede și o miză axiologică fermă: Sub scutul iubirii. Cele…
Răsăritul dorului – o poetică a iubirii ca rit inițiatic Dorel Neamțu și sacralizarea emoției lirice Volumul Răsăritul dorului (Editura Casa de editură Exclusiv, 2024) confirmă profilul unui poet care cultivă cu consecvență o lirică a interiorității, a stărilor liminale și a tensiunii dintre eros,…
Procesul intentat ziariștilor români în anul 1945 de către autoritățile comuniste aflate sub tutela Uniunii Sovietice reprezintă unul dintre cele mai elocvente episoade ale instaurării terorii politice în România postbelică. Sub pretextul urmăririi și sancționării „criminalilor de război” și al „vinovaților de dezastrul țării”, noul…
Puține instituții din viața literară românească postdecembristă au fost învăluite într-o aură de discreție atât de suspectă precum Fontul Literar al Uniunii Scriitorilor. Creat cu un scop nobil – sprijinirea scriitorilor aflați în dificultate materială – acest fond a ajuns, în timp, un exemplu grăitor…
Volumul 94 al seriei Istorii, comentarii, miscelanea semnat de Ion N. Oprea se înscrie într-un amplu proiect cultural de recuperare, interpretare și valorizare a memoriei istorice, literare și morale românești. Cartea funcționează ca un adevărat laborator al memoriei, în care documentul, comentariul critic, evocarea și…
Istoria literară, chiar în variantele ei canonizante, nu este și nu poate fi un act profetic. Ea operează retrospectiv, dintr-o poziție de putere simbolică, selectând, ierarhizând și interpretând opere în funcție de criterii estetice, ideologice și instituționale specifice unui moment istoric determinat. Atribuirea unui statut…
Articolul acesta analizează relația simbolică și ideatică dintre opera lui Mihai Eminescu și momentul istoric al Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Din perspectivă istorică, culturală și jurnalistică, se evidențiază modul în care Eminescu a înțeles, a susținut și a problematizat ideea de…
Privesc ceremonia dedicată Unirii Moldovei cu Țara Românească și nu pot să nu mă gândesc câtă luciditate politică, cât tact diplomatic și cât sacrificiu personal au fost necesare pentru ca actul de la 24 ianuarie 1859 să devină realitate. Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri…
Antologia Amprente – o cartografie a identității literare contemporane (Liga Scriitorilor din România, Filiala „Valeriu Anania” Vâlcea, 2025) Antologia Amprente, apărută în 2025 la Editura clujeană Ecou Transilvan, sub coordonarea scriitoarei Luci Trușcă, se constituie într-un demers cultural coerent și reprezentativ pentru spiritul Ligii Scriitorilor…
Volumul Licoarea vine de la Prut de Vasile Cocarcea, a apărut la editura Pontos, din Chișinau, poetul fiind din Orhei, Republica Moldova, membru al Ligii Scriitorilor Români,se înscrie ferm în tradiția poeziei civice și identitare românești din spațiul basarabean, asumându-și, fără echivoc, o funcție militantă,…
Psihologia popoarelor, ca domeniu de reflecție interdisciplinară, îmbină psihologia socială, antropologia culturală și istoria mentalităților. În cazul românilor, numeroși gânditori au remarcat existența unui paradox persistent: discrepanța dintre bogăția obiectivă a spațiului românesc și precaritatea economică și instituțională a populației. O posibilă explicație rezidă nu…
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA pentru cărți apărute în anul 2025 Liga Scriitorilor din România premiază anual cele mai bune produse editoriale care au văzut lumina tiparului în anul editorial precedent,. Pentru această ediție, au fost luate în considerare doar cărțile și revistele sosite pe…
Eminescu n-a murit, el doar îşi odihnește zborul între clipa ce vine şi visul cea fost potolind focul din oase şi luna cu dorul, arzând întotdeauna cu rost. Eminescu n-a murit niciodată, se-ntoarce în cuvinte eterne vorbe încolţite-n brazdă în frunze, flori şi în întoarceri…