U N M A R E P R I E T E N A L L U I E M I N E S C U, M A R I O C A S T R O N A V A R R E T E Imediat după Bobotează, când se sfârşesc ceea ce numim sărbătorile de iarnă, românii, cum îmi place mie să spun, “simt cum văzduhul se concentrează în coloane de aer pur pentru a susţine spiritul eminescian”. Nici nu se putea timp mai nimerit ca Eminescu să se nască... 

Remember Fantoma cu chip funest a vremurilor trecute închistată în blocul opac al amintirilor ce dor, mă bântuie. Îi simt răsuflarea fioroasă înghețându-mi tâmplele și răcorindu-mi malițios înfierbântarea firii dar nu reușesc să-i discern fizionomia. O regăsesc însă și în clipirile tremurânde învăluite în sarea cristalizată a lacrimii gândului care geme mereu într-un... 

Mihai Ştirbu Ion Creangă a fost un cleric onorabil, dar fără vreo chemare deosebită pentru preoţie, aprecia criticul literar Vladimir Streinu (Istoria literaturii române, vol. III, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1973). A excelat ca scriitor, iar din punct de vedere profesional – în cariera didactică, atât ca învăţător, cât şi ca autor de manuale şcolare. ION CREANGǍ... 

Povestea unei familii greu încercate Autor, prof. Teodor Epure Motto : ”Omul cu adevărat superior este omul prudent atunci când chibzuiește, pentru că analizează toate riscurile posibile, dar care este cutezător când trebuie să acționeze” ... 

PROZĂ DE VASILE LEFTER SE CUNUNĂ ROBUL LUI DUMNEZEU… Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul de pe Râmna, cu turlele ei modeste şi cimitirul vechi înăbuşit de la o vreme de buruieni, aşezat într-o margine de sat tocmai în buza micului deal ce coboară spre albia secată deseori de secetă a unui râu legendar, îşi aştepta ca de obicei întunericul, iradiind singurătate şi... 

MIHAI EMINESCU ŞI CREDINŢA Mănăstirea de călugăriţe Agafton se află lângă pădurea Baisa, la 8 km de Botoşani, pe şoseaua ce duce spre Suceava. În această zonă se mai găsesc şi astăzi păduri întinse, locuri propice pentru întemeierea unor mănăstiri şi schituri, care au apărut pe aceste meleaguri încă din vremea lui Ştefan cel Mare. Monahi şi monahii, stăruitori în lucrarea... 

Iarnă acerbă Ger năpraznic vânt dezlănţuit viscol vijelios alb orbitor cât cuprinsul privirii, suluri de zăpadă de-a curmezişul drumului sunt aşezate. Braţele apocalipsei hibernale ne-au cuprins şi ca într-un cleşte de gheaţă ne-au prins. Clişee autumnale Aromele Toamnei se degajă virginale şi pure din fructe pârguite, din străvezii struguri şi fructe de pădure. Funigeii eterici de... 

Gânduri sumbre Ne naştem cu chemarea către asfinţit ca să parcurgem drumul vieţii de la începutul neînceput spre nesfârşit. Purtăm cu noi o existenţă de poveri încărcată, pe aripi de destin şi de timp vânturată. La inexorabilul sfârşit, sufletele ni se înalţă slobode la cerul dreptăţii iar trupurile îşi dorm în pământul sfânt somnul eternităţii. Rămân în urmă doar... 

ILIE AVÂRVĂRI, SAU DESPRE SINGURĂTATEA MONOGRAFISTULUI Mereu am avut un respect deosebit pentru monografişti. E drept că respectul vine, de undeva, dinspre Dimitrie Gusti pe care l-am studiat mai ales la nivelul de metodă, admirând la el felul mobilizator în care şi-a pliat filozofia pornind de la doar două concepte : voinţa (din psihologie) şi voluntariatul (din sociologie) Ce... 

Parcurs de damă Articol scris de prof. Gruia COJOCARU Iarna îşi ţese aspru covorul, conferindu-mi un sentiment de protecţie, atunci când trosnetul surd al lemnelor arzânde mă îmbie să parcurg acea ,,doză” de literatură, care-mi sporeşte mulţumirea interioară. Acum, în anotimpul alb, mai mult decât în restul anului, simt nevoia să mă cufund în marea literatură rusă, citind... 

Zi de iarnă Zăpadă e afară şi totul e pustiu Pe câmpuri şi pe dealuri, pe cerul azuriu. Din albul de zăpadă, din norii fumegând, Se vede-n depărtare o casă luminând. Sub zarea cenuşie cernită de ninsori, Vedeam odată lanul şi-ntinderea cu flori Şi caii ce năvalnic pe dealuri alergau Pe care timp atuncea şi apele plângeau. De Anul Nou Sus pe deal, la humărie A venit iarna târzie. A... 

Zilele Eminescu, prin preajmă… De ceva timp, în loc să vedem mai accentuat știri și idei despre acțiunile Zilelor Eminescu, omagieri și reflecțiuni generate de viața și opera Marelui Poet, parcă e făcut anume să vedem numai scrisuri, în reviste de cultură și în presa locală, care poartă amprenta unui eugenism cultural cu acte în regulă. Desigur, toată această mișcare retrogradă... 

Abia publicat prozopoemul “Constantin (Brâncuşi) cel Mare. Nume spre eternitate…”, scris de D.M.GAFTONEANU, a stârnit interesul oamenilor de litere și al cititorilor iubitori de literatură autentică și de valoare. La întâmplare am selectat câteva referințe critice despre aceasta proaspătă creație a D.M.G-ului. Iată-le: Ion Ionescu-Bucovu, Argeş, scriitor: Marele sculptor Constantin... 

Constantin (Brâncuşi) cel Mare. Nume spre eternitate… Prozopoem satiric in memoriam Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), marele sculptor român. Motto: „Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.” (Constantin Brâncuși) …Paşi... 

DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI ( II ) Personalitatea multiplă a Luciei Olaru Nenati, dublată de marea sa capacitate de a empatiza cu autoarea, se poate vedea în traducerea textului despre Bacovia al Svetlanei Paleologu Matta. Un text substanţial, scris sub impulsul conştiinţei că, după cum o spune ea însăşi, „ de la Eminescu... 

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU … ADOLF DĂMIDEANU Georgică Manole: Domnule Adolf Dămideanu, aproape de o viaţă locuiţi în Bucureşti. Care este legătura dumneavoastră cu spaţiul botoşănean? Adolf Dămideanu: Am văzut lumina zilei pe data de 7 iulie 1926, în satul Hăneşti din fostul judeţ Dorohoi (acum Botoşani), la fel ca surorile mele: Clara ( 1 mai 1922) şi Mari (3 octombrie 1929).... 

Revista ,,LUCEAFĂRUL” Fondat 2009 • ISSN 2065 – 4200 Anul 5 » 2013 ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online) ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit) Formatul tipărit apare, la Botoşani, o dată pe lună Membrii fondatori: Ion Istrate; Olimpius Istrate; Elisabeta Roman; Georgică Manole; Dumitru Lavric; Angela Paveliuc-Olariu; Lucian Manole; Ioan Burţilă; Marian Mazarovici – Asociaţia... 

,,Acromatopsia…”, suprasolicitată De ceva timp, o sumedenie de mesaje ne solicită a continua ,,Acromatopsia…”! Nu e în crezul nostru de a persista pe anumite ,,zone”. Din respect pentru toți cei care au solicitat… reedităm, doar: ,,Acromatopsia percepției valorilor culturale (2) De la proteguitori ai culturii la fanatism de gașcă” (http://www.luceafarul.net/acromatopsia-percep%c8%9biei-valorilor-culturale-2-de-la-proteguitori-ai-culturii-la-fanatism-de-ga%c8%99ca) Ceea... 

Eminescu la a-163-a aniversare de la naștere La mijloc de iarnă, Eminescu cade în sufletele noastre ca un blestem frumos. Academia Română i-a închinat în ziua lui de naștere o mare sărbătoare: Ziua culturii române. Poate vă întrebați de ce. Pentru că Eminescu e unic ca Dante, ca Shakespeare, ca Petrarca, ca Ronsard, ca Goethe sau ca Byron. Și e unicul român romantic de talia marilor...