Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

L’Europe multiculturelle: Promouvoir le patrimoine européen de manière ludique

26 iunie 2024 • Gabriela-Otilia Ilie • Colegiul Național Pedagogic D.P. Perpessicius, Brăila (Brăila) • România La promotion du patrimoine européen par le biais de projets éducatifs avec les élèves est fondamentale, car ils apprennent à apprécier la diversité culturelle et la richesse historique de l’Europe. Cela contribue à la préservation et à la transmission du patrimoine...

„Cenaclul a fost un mod extraordinar de a sădi în inimi cultul străbunilor.”

Daniel Avram s-a născut la 12 septembrie 1966, în orașul Aiud, raionul cu același nume, regiunea Alba. Este căsătorit și are un fiu. A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret” din București. A fost membru al Cenaclului „Flacăra” și a susținut numeroase spectacole în România, Belgia, Elveția...

BRAZDE DE FOC

. Un zigzag de lumină al unui fulger Brazde de foc în întuneric tăia, Huruitul unui tunet mereu străbătea, Văile adânci și-n depărtări se deșira. . Norii plumburii încorsetaseră cerul, care Sugrumat, tușește acut, cu glas tare Și sărută...

ALBASTRU DE VORONEŢ

Paşii mei de călător Au dat de-un albastru dor, Mănăstire ce veghează Şi pururi rămâne trează. . Sfânta, sfânta mănăstire, În pământ român zidire, Străjuieşte cerului Şi fiinţei neamului. . Mănăstirea cea cu har Mai ascunde în altar Paşii marelui Ştefan, Iubitorul cel de neam. . Parcă ceru-i mai aproape, Lâng-albstru-i ca de ape… Sau chiar ochi dumnezeieşti Ne privesc...

Cavalerul duelurilor

Duelul a fost un mod popular, dar și legitim, de autoapărare a onoarei, practicat în secolele trecute, atunci când cineva se simțea ofensat, provoca adversarul la duel. Practică nobiliară se făcea după „un cod de onoare” sau reguli stricte stabilite anterior de cei din înalta societate. De regulă armele folosite erau sabia și armele de foc (pistoale). Sabia grea a fost treptat înlocuită...

AZILUL

. Azilul-mi este marea Ce larg m-a țărmuit El îmi ascunde zarea La tot ce-am de trăit . E casa mea și-a altora E timpul ce-nfășoară Un prizonier pierdut în ea Muzeul figurilor de ceară . O lume albă, lume seacă Nu-i nimeni să te înțeleagă E vinul gri din poama acră Curând o să se șteargă . Trecutul iar s-ascunde Pe multe valuri de uitări Îmi caut...

“DIALOGUL CULORILOR. O călătorie vizuală…” de ANDREI ȘCHIOPU la MACN

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) prezintă expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată „Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…”. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2024, ora 18:00, în Sălile „Festive” ale Palatului Bánffy (P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant și a invitaților săi speciali: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu,...

Constantin Oprișan în Casimca Fortului 13 Jilava – o moarte din pateric

Cuvântul ”casimca” nu există în limba română, dar este prezent în memorialistica privind fenomenul concentraționar românesc. Cuvântul a apărut în memoria deținuților politici anticomuniști închiși de bolșevici în închisoarea Jilava. ”Casimca” este considerată o închisoare mai mică, lugubră, săpată în pământ. De fapt este o temniță mai mică într-o închisoare...

Drama Poetului sau albatrosul ucis

Primind scrisoarea de la Uniunea Scriitorilor, nu de mult rebotezată din Societate, în Uniune, conform directivelor primite de la Moscova, Nicu, râzgâit în Laie, Labiș, și-a luat câteva cărți, ziarul ”Lupta poporului ”, din Suceava, unde publicase prima poezie și o vestă din blană de miel, pe care le-a îndesat într-un geamantan, asemănător unei valize de recrut.Tătână-său,...

Grija față de cetățean – între responsabilitate și fățărnicie

În an electoral, când decidenții politici simt că-i util discursul prietenos, omul cetății se regăsește într-un parteneriat activ cu instituțiile statului. Din această perspectivă, cetățeanul se folosește de instituții, le asigură funcționalitatea prin contribuția pe care o varsă prin taxe și impozite în urma muncii prestate, e ocrotit, creându-se în cele din urmă un schimb...

Under pressure responsabil

„Presiunea academică poate duce la o epidemie de burnout, anxietate și depresie în rândul elevilor”, „Cum să faci față stresului în perioada examenelor”, „Ce să facă sau să nu facă părintele pentru a-și ajuta copiii să facă față stresului și anxietății în perioada examenelor – sfaturile unui psiholog” …sunt doar câteva din titlurile...

CIREŞII DIN LIVADĂ

. Cândva cireşii din livadă Erau parc copiilor, Pân-a început să cadă Timp bătrân pe-altoiul lor. . Fructul s-a împuţinat Şi furnicile-n neştire Pe toţi trunchii au urcat Şi i-au luat în stăpânire. . Şi la boabele rămase Grauri vin şi dau ocol, Le pândesc de pe-alte case Şi se-adună-apoi în stol. . Le pândeam şi noi cândva, Învelite-n foi de soare Şi mâna le culegea Cu...

Semnal editorial: ”Aforisme” de Florian Văideianu

După seria de romane cu care ne obișnuise scriitorul gorjean Florian Văideianu, iată că, după ultimul său volum de versuri, acum ne surprinde cu un volum de cugetări lăuntrice, șlefuite de-a lungul anilor de situațiile prin care a trecut, acțiunile pe care le-a întreprins și urmările acestora, iar acum la anii senectuții, așternute pe hârtie și chiar publicate. Este vorba de volumul...

Corăbiile negre

Privesc din depărtare, pe marea tulburată, Corăbii negre care cu ele duc în larg Amoruri ne-mpăcate pe-o rută-ndepărtată, De nimeni neștiută – catarg lângă catarg. Pierzându-se în zare, pe valuri tumultoase, Încet își duc povara, de vânt împinse lin, Aceste vase care-și știu clipele rămase Sentinței dinaintea traseului marin Pierind cu ele-odată orice speranță care Mai...

Dan Perjovschi despre condiția muzeului contemporan în proiectul artistic “Muzeu / Múzeum / Museum”

Secția de Artă a Muzeului Județean Mureș prezintă expoziția lui Dan Perjovschi – “Muzeu / Múzeum / Museum”, în sala de expoziții temporare din Palatul Culturii din Târgu Mureș (etajul 2), unde se poate vizita până pe 14 iulie 2024. Curatorul Eliodor Moldovan oferă informații despre cadrul conceptual – artistic și teoretic – al acestui proiect artistic: „Lipsit de...

CÂND CIREŞII SE COCEAU…

. Când cireşii se coceau, începea pentru ai mei Grija cum să îi ferească, să îi apere pe ei De sătenii pofticioşi, care, nevenind să ceară, Îndrăzneau fructe să fure, mai ales în fapt de seară. . Nu a fost sătean să ceară şi buna să nu-i fi dat, Dar dezastrul de la furt era greu de îndurat Şi pentru noi, ce iubeam pomii cei dăruitori, Şi pentru bieţii cireşi, speriaţi...

„În cenaclu, era o atmosferă de-a dreptul militărească.”

Florin Săsărman s-a născut la 24 decembrie 1961, în satul Beclean, comuna cu același nume, raionul Bistrița, regiunea Cluj (astăzi, oraș în județul Bistrița-Năsăud). Este căsătorit și are o fiică și un fiu. A absolvit Facultatea de Electromecanică a Institutului de Învățământ Superior din Baia Mare – secția de subingineri și Facultatea de Comunicare și Relații Publice...

Adevărul de sub masca scriitorului

De cum au intrat hoardele Armatei Roșii în țară, Mircea, aflându-se la moșia din nordul țării, unde în cerdacul conacului își sorbea de dimineață paharul cu vin adus de Ioana din pivniță, și-a zis în gând:” Ăștia nu mai pleacă.Așa au încercat să facă ăst lucru și după Războiul de Independență! Dar nu le-a mers! Regele nostru i-a îmbarcat în vagoane păzite de ai...

„Rămân visul, înălțimea și nopțile de încrâncenare poetică și muzicală.”

Vali Șerban s-a născut la 20 octombrie 1953, în satul Câmpeni, comuna și raionul cu același nume, regiunea Cluj (astăzi, oraș în județul Alba). Este căsătorit și are o fiică și un fiu. A absolvit Liceul (în prezent, Colegiul Național) „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. A fost solist vocal al formației pop-rock „Tinerii” din Alba Iulia (1969-1972). A compus și interpretat...

O NOUĂ STARE DE „MIGRAȚII LIRICE PESTE ORIZONTURI” sau TINEREȚEA FĂRĂ BĂTRÂNEȚE A POEZIEI

Motto: „Timpul își limitează pașii, anii, mileniile ascund ghețari eratici, umbrele tac sub norii grei, apatici, iar în adâncuri clocotesc vulcanii.” (dr. P. Crețu, „Secvențe astrale”) Se spune că începuturile Poeziei își au originea în notele cântecelor de leagăn pe care Universul le cântă planetei-copil, la zămislire. Că undele ancestrale ale acestei muzici...

Aș vrea să trăiesc pe o stea – Olimpia Sava

În liniștea serii ce înconjoară Mănăstirea Arnota, privesc cerul plin de stele și aduc Slavă lui Dumnezeu pentru toate harurile și darurile pe care le-a revărsat asupra noastră. Clipa de tihnă și bucurie este întregită de mireasma florilor ce împodobesc curtea și împrejurimile mănăstirii, vântul adie purtând în valuri parfumul teiului de la intrare care este un adevărat balsam...

Lectură de vacanță

Sunt o fire emoțională. Citesc poezie. Nu neapărat profundă, nu neapărat bună, nu neapărat artă, dar să fie cuvinte. Am învățat să citesc citind poezie. Am învățat să gândesc în cuvinte. Am citit asta ieri… „Râzând, Rişti să pari nebun. Plângând, Rişti să pari sentimental. Întinzând o mână cuiva, Rişti să fii implicat. Arătându-ţi sentimentele, Rişti...

FRUNZULIŢE DE CIREŞ

Printre flori, mijite-n muguri, Mici, ovale frunzuliţe Te îndeamnă să te bucuri, Împletindu-ţi coroniţe. Cândva frunze adunate Din cireşi prietenoşi Împleteau cununi aparte Copiilor norocoşi. Şi purtam în plină vară Coroniţa cea de aur Ca-mpăraţi de-odinioară, Pe frunţi, frunzele de laur. Duc şi azi mîna la frunte Şi simt brazdele de timp, Prinse-n frunzişoare multe, Din...

„Folkul este, acum, ceea ce e și jazzul – o muzică pentru cunoscători și elite.”

Sorin Minghiat s-a născut la 16 iulie 1953, în satul Ghergani, comuna cu același nume, raionul Târgoviște, regiunea Ploiești (astăzi, localitate în orașul Răcari, județul Dâmbovița). A fost căsătorit și nu are copii. A absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Arhitectură a Institutului de Arhitectură (în prezent, Universitatea de Arhitectură și Urbanism) „Ion Mincu” din...

O POVESTE CU CIREŞI

Simpla mea dragă poveste este, iată, cam aşa: Luam cartea, păturica şi-un motan ce mult dormea… Şi găseam umbră destulă sub cireşii din grădină, Citeam cel mai bine-acolo, căci aveam blândă lumină. File multe întorceam, savuram cuvintele Şi motanul îşi torcea, chiar alături, visele… Sub cireşi citeam cu spor vorbele scrise în carte, Iar motanul răsucea fir de vis,...

„Oamenii voiau ca spectacolele să nu se mai termine niciodată.”

Ion Moraru s-a născut la 13 august 1952, în satul Bogata, comuna Dofteana, județul Bacău și a murit la 10 ianuarie 2023, la Târgu Ocna, fiind înmormântat în cimitirul din satul natal. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost căsătorit și a avut o fiică. A fost profesor la liceul ieșean „Garabet Ibrăileanu” și redactor la studiourile...

Utilizarea platformelor online în activitatea didactică

23 iunie 2024 • Gabriela Mănăilă • Școala Gimnazială, Ungureni Mănești (Dâmboviţa) • România Cadrele didactice inovează procesul educațional prin includerea tehnologiei în clasă, școală sau alte medii de învățare. Pentru un plus de relevanță, actualitate și eficiență în activitățile didactice, pot fi folosite diverse platforme, aplicații și instrumente online...

Spiritualitate și cultură la Mănăstirea Cozia

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, în zi de mare sărbătoare creștină , Rusaliile , cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, la tâmpla ctitoriei marelui voievod Mircea cel Bătrân, a avut loc o nouă manifestare culturală sub genericul „Întâlniri culturale întru cuvânt”. Evenimentul a fost generat de prezentarea...

”Când amintirile” graficianului și scriitorului gorjean Grigore Haidău ”devin povești”

Recent am primit din partea distinsului scriitor, caricaturist și grafician gorjean, prof. Grigore Haidău, cu dedicație ”pentru nepoții” mei, ultima sa apariție editorială. Este vorba de o carte pentru copii, pe care autorul a intitulat-o ”Când amintirile devin povești”, în care seniorul Grigore Haidău așterne pe hârtie, spre neuitare, câteva ”povești” interesante despre...

DRAPELUL ŢĂRII

26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL De la ’48 încoace, Drapelul cinste ne face Şi se cade-a fi cinstit Şi de noi toţi preţuit. Ale sale culori sfinte Ne trimit învăţăminte Şi-s simboluri pentru toţi Cei ce suntem patrioţi. Roşul de pe steag vorbeşte Despre sânge ce-nroşeşte Harta ţării-n jertfe multe, Din trecutul plin de lupte. Câmpurile luptelor Poartă jertfa fraţilor Ce-au...

„O astfel de manifestare nu a mai existat în România.”

Raul Cârstea s-a născut la 10 iunie 1957, în orașul Bușteni, raionul Câmpina, regiunea Ploiești (astăzi, în județul Prahova) și a murit la 29 aprilie 2022, la București, fiind înmormântat la Cimitirul „Reînvierea” din Capitală. A urmat Școala Generală nr. 1 (astăzi, Școala Gimnazială „Cezar Petrescu”) și Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” (clasele IX-XI) din orașul...

iubita mea cu formele-ți ciuntite

strânge-mă iubito, căci plâng de dorul tău și lasă-mă să-ți cuprind brâul de mijloc țesut din creasta munților bucovineni, vrânceni și apuseni deși nu-i de-a-ntregul, brâul tău, doar să-l ating pentru a întări în blestem, strategul apoi aș vrea, ca peste tot ce-i al tău, să priponesc un lanț rezistent la viiturile de-aiurea, fără colțuroasa sârmă pusă din șnile și...

Artrografia Luminii sau „Zefirul verdelui din mine” de Geta Lipovanciuc

Schiță exegetică la ZEFIRUL VERDELUI DIN MINE de GETA LIPOVANCIUC În palma-i, amintirile mărunte Le-nșir, ca pe un cânt de lăutar; În brațele-i, povara de pe frunte O tot răstorn, să fiu Lumină iar. (Zefirul verdelui din mine, G. Lipovanciuc) Adeseori, umane firi fiind, ne năpădesc doruri de oameni, lucruri, fapte, cărora le asociem, și n-o facem deloc întâmplător, momentele fericite...

Fiul meu, fata mea, ai grijă de tine. Dumnezeu să aibă grijă de tine!

Pe când eram profesor la Sieu-Odorhei, notând pe cei absenți, întrebam uenori și motivul : -Cum de lipsește cutare +kpentru a doua zi? -Dom” profesor, -zice eleva de serviciu- X a văzut filmul cu Tarzan și a vrut să facă și el așa într-un dud înalt. O vreme i-au reușit săriturile, dar la un moment dat a ratat creanga vizată și a căzut. Pare-se...

DE DRAGUL CIREŞELOR

. De dragul cireşelor, Aş da timpul înapoi, Să simt gustul fructelor, Boaba lor de copt altoi. . De dragul cireşelor, Aş zbura pe-un vis anume, Pe deaspura satelor, Până la-nceput de lume. . Până la-nceput de viaţă, Să mă poarte-un vrăjitor, Până-n prima mea vacanţă, De dragul cireşelor. . Şi să nu existe cale De întorcere, nici nor… Şi s-ajung la timp în vale, De dragul...

„Eram obligați la o anumită rigoare, dar ea era necesară.”

Alexandru (Ducu) Bertzi s-a născut la 21 septembrie 1955, la Sighetu Marmației, județul Maramureș. A absolvit Facultatea de Mecanică Fină (secția subingineri) a Institutului Politehnic din București. Este căsătorit și are o fiică și un fiu. În anul 1970, a înființat în orașul natal formația Mi bemol rock, după care a activat în grupul coral Song din București (1977-1981). A fost...

Visele mele

Peste sărutul domnesc al iubirii, Am rupt vidul iubirii uitat în mine Ancorat adânc cât rădăcina unui veac. De astăzi, aerul iubire nu se mai vinde, Noaptea se întoarce în gazdă cu mine, Axele iubirii zidesc statui Luminând prin veac drumul plecării. Candela se încarcă plină cu amurg Și nici visele mele nu mai vor să viseze, femeie! Când trupul secundei a plecat în timp, Eu...

Un mister adânc al sufletelor care se iubesc

Toate științele cunosc astăzi o dezvoltare explozivă, căreia abia îi ținem pasul. Nu realizăm ce ne poate aduce ziua de mâine. Este aventura cea mai spectaculoasă a umanității. Una singură este știința care avansează greu, în principiu din lipsa adecvată a instrumentelor cercetării: Psihologia, știința cunoașterii Sufletului omenesc. Literatura de exemplu, explorează...

RENASC ÎN CIREŞI

. În al verii anotimp, Renasc în cireşi, mă bucur De pe creanga lor să scutur Boabe mari de praf de timp. . Şi cireşe să culeg, Ba aievea, ba în vis, Sub soarele cel încins, Să iau fructul, să-l aleg. . Renasc în cireşi si-acum, Când suntem în Cireşar, Că pot să întâmpin iar Cireşi copţi, cu gustul bun. . Mă hrănesc pân’ la sfârşit Cu cireşe şi-amintire Cu gust de sacră...

Dansul Sânzienelor pe dansul miezului pământesc, schimbări de ritm cu urmări

Dansul Sânzienelor Sânzienele sunt zâne bune din familia ielelor care supraveghează ca pământenii să respecte tradiția și să-și apere și să păstreze zestrea naturală. Atunci când nu le este respectată sărbătoarea și menirea, devin surori cu Rusaliile care sunt rele și răzbunătoare (Mitologia românească). Păstorii vedeau sânzienele noaptea jucând. În acel loc iarba ori ardea,...

ii, în lacrimi !

variantă… Iubito, fii demnă și alungă-ți desăgarii ! Pe când măslinii căprioarei ieșit-au la mezat și-ți împodobeau crestele împăduritului munte, tu, sub desișul umbrei verzilor ramuri, de falsul pădurar te-ai amorezat, o lipotimie sub balsamuri. Pe când veverița își netezea coada prin proaspete tufișuri, învălmășite cu violete-n ofrandă și maci roșii înecați...

IA ROMÂNEASCĂ

. Strămoşii noştri ne-au dat ia, Păstrând lumina, bucuria, Punând în ea suflet şi pace C-un fir de dor trecut prin ace. . Ia-n fir de timp îşi coase, Din in, cânepă, mătase, Veşnicia unei naţii, Simbol peste generaţii. . Şi în forma ei de cruce, Ia viaţa nostră duce. Şi ni-i crucea mai uşoară, Când pânza iei ne-nfăşoară. . Pe umeri largi, pe pieptul lat, Întreg e românescul...

„Fiecare pas pe care l-am făcut de atunci a fost un salt calitativ.”

Vasile Șeicaru s-a născut la 10 iulie 1951, în comuna Oancea, județul Galați. A absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității Dunărea de Jos din Galați. A fost căsătorit de două ori și are un fiu. A făcut parte din formațiile rock gălățene Atletic (1967), Group 17 (1968) și Cristal (1968-1980). A fost membru de bază al cenaclurilor „Flacăra” (1978-1984)...

IZBUC

De dincolo de nori E țara florilor de rai Acolo stelele surori Sunt zorile cântând la nai O patrie nepereche Trăiește pentru noi Inima cea străveche Bate clopote de eroi Coborâți în cerul verde Vedem câmpiile albastre Singurul țel acum ne arde Să răsărim inefabile astre Setea se stinge cu apă vie Ulciorul e din oase de moși Mâinile lor ne prind cu mânie Să nu-i trădăm pe cei frumoși Ionuț...

A doua viață a personajului

Sticla de lampă se afumase și abia mai lumina masa pe care scria Vlad.A ridicat privirea, rămânând surprins că ceasul de perete al gazdei arăta că trecuse de miezul nopții.”Nu știu ce să fac…să-l omor pe Sandu s-au să găsesc un sfârșit mai optimist? N-am omorât niciodată chiar o muscă. Dar un personaj din nuvele mea! Îmi pare rău.i-am dat viață, încă o mai iubește...

COSTUMUL POPULAR

Florile de pe câmpie Sunt înveşnicite-n ie, Dorul firelor de iarbă E cusut pe ia albă. . Pe cămaşa bărbătească Dimineţile revarsă Şi-n năframa delicată Crinii se strâng laolaltă. . În catrinţa scorojită, Pomii crengile-şi alintă, Iar pe lungi şi albe poale Se-nfăşoară lăcrămioare. . Flori de maci şi de muşcate Sunt ţesute-n ie toate, Spicele-nalte de grâu Sunt în hora...

Biblioteca Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Mihail C. Graur, în atenția lui Tiberiu Crudu,1933

„Schițe și amintiri din viața școlii primare”, autor Mihail C. Graur-învătător, Jud. Botoșani. Tipografia „Concurența” O. MARCOVICI, Botoșani, 1933. Cartea conține 27 de schițe, 130 de pagini, format A5 și este prefațată de Tiberiu CRUDU, Directorul Școlii Normale de Învățători din Botoșani. * TIBERIU CRUDU (22 iunie 1882 – 25 august 1952) A fost o personalitate...

„În general, nimeni nu datorează nimic nimănui.”

Mircea Bodolan s-a născut la 25 iunie 1955, în orașul Oradea, raionul și regiunea cu același nume (astăzi, în județul Bihor). Este căsătorit și are un fiu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (în prezent, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică) „Ion Luca Caragiale” din București. A compus și interpretat circa 100 de cântece și...

COŞURILE CU CIREŞE

. Au fost verile bogate, într-un timp ce-i doar al meu, Pe când coşuri cu cireşe ridicam cu mare greu, Le-aduceam chiar din grădină, numai pe-ngusta cărare, Dincolo de oboseală, bucuria fiind mare. . Căci vedeam umplute bine coşurile de nuiele, Din cireşe, gram cu gram, ajungând să fie grele, Iar cireşele culese, câte una, câte două, Începeau să lumineze ca un pui de lună nouă. . Coşurile-ncăpătoare...

CAMELIA PANTAZI TUDOR în dialog cu MIHAI MAXIM

Interviul a fost publicat în REVISTA TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ ASTRALIS NR. 2 (22) /APRILIE-IUNIE 2024, publicație apărută sub egida UZPR; Director fondator – redactor-șef Camelia Pantazi Tudor. Mihai Maxim, născut în luna ianuarie a anului 1940, la Manoleasa-Botoșani, este traducător literar, romancier, publicist. Licenţiat al Facultăţii de Filologie, Universitatea „Alexandru...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături