Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Valea tăcerii


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Ionuț Țene

Statuia Fecioarei Maria („Statuia Ciumei”) din Clujul baroc – scurt istoric

Statuia Fecioarei Maria („Statuia Ciumei”) din Clujul baroc – scurt istoric
Statuia Fecioarei Maria reașezată zilele acestea intra-muros, în zona locației inițiale și originale din secolul XVIII reprezintă o restaurare istorică. Însăși ridicarea acestei statui este legată de politica de contrareformă catolică inițiată de Imperiul Habsburgic, odată cu cucerirea Transilvaniei la sfârșitul secolului XVII. Imperialii au dus o politică de catolicizare a Ardealului,... 

Steagul de luptă al lui Avram Iancu – o dezbatere neclarificată

Steagul de luptă al lui Avram Iancu – o dezbatere neclarificată
Steagul de luptă al lui Avram Iancu – o dezbatere neclarificată Steagul de luptă a legiunii lui Avram Iancu a fost expus la Cluj-Napoca anunțau ziarele în anul de grație 2016. Atunci presa locală și centrală s-a aprins în ample dezbateri despre acest steag de luptă al lui Avram Iancu. Martorii timpului și istoricii specializați pe biografia lui Avram Iancu nu au scos până în 2016,... 

Despre noua generație de poeți româno-spanioli!

Revista Luceafărul
  În Diaspora se naște o nouă generație de scriitori români integrați în țările lor de adopție, care au succes și sunt recunoscuți de către publicul țărilor respective. Acest succes de public nu înseamnă neapărat că toți scriitorii români din Diapora sunt cu adevărat și valoroși sau talentați, ci doar penetrează mai bine scrieriile lor la public prin noile rețele moderne... 

Înființarea de școli confesionale în Diaspora pentru păstrarea identității românești!

Revista Luceafărul
  În ultimii 25 de ani numărul românilor în Diaspora a crescut constant și masiv. S-a ajuns astăzi, ca circa șapte milioane de români să trăiască în afara granițelor țării. Se nasc mai mulți copii români în Diaspora decât în România. Dacă statul român nu are grijă de românii din Diaspora riscăm ca în două generații să pierdem această comunitate de limbă, istorie,... 

Continuități geto-dace și daco-romane din epoca post-romană până în evul mediu! Dovezi noi despre etnogeneza românilor

Revista Luceafărul
  În ultimii ani construcția accelerată de autostrăzi în Transilvania, dar și în zona montană a Carpaților Meidionali au adus surprize arheologice frumoase. Aceste descoperiri arheologice încă incipiente – acestea vor continua odată cu brăzdarea Carpaților de către noile drumuri expres – aduc descoperiri inedite, care confirmă continuitatea populației geto-dace și post-romană,... 

Avram Iancu – eroul interiorizat din filmul ”Munții în flăcări” realizat în 1980

Revista Luceafărul
Cinematografia românească din ”epoca de aur” ceaușistă a produs numeroase filme istorice, mai mult sau mai puțin reușite din punct de vedere artistic. Naționalismul-comunist impunea un narativ ideologic schematic și tezist a personajelor și evenimentelor din istoria românilor. Desigur, asta nu înseamnă că nu s-au reușit să se facă și filme cu adevărat bune sau valoroase, de cele... 

Al. Căprariu – poet clujean neomodern din ”Asfințiturile zilnice” ale ”epocii de aur”

Revista Luceafărul
Acum câteva zile mi-a căzut în mână la anticariatul ”San Francesco” din Cluj-Napoca un volum de versuri al poetului clujean Alexandru Căprariu, trecut la cele veșnice în 1988. În toamna ”nebun de frumoasă” a Clujului m-a cuprins melancolia amintirilor din anii 80. De poetul Alexandru Căprariu mă leagă o veșnică recunoștință. Eram elev de liceu când datorită domniei sale... 

Portretul lui Eminescu realizat de pictorul Luchian surprinde taina geniului

Portretul lui Eminescu realizat de pictorul Luchian surprinde taina geniului
Cu toții, din manuale sau istorii literare românești, cunoaștem portretele fotografice ale lui Mihai Eminescu, care au devenit iconice, mai ales cel realizat la 20 de ani, în care Poetul Național seamănă cu Făt-Frumos, dar și poza de la 39 de ani ne prezintă un bărbat bine ajuns la maturitate. Totuși, din păcate, din motive ascunse mie istoriografia noastră literară a ocultat un portret... 

Avram Iancu – ministru de război și comandantul armatei române din Ardeal la 1848/1849

Revista Luceafărul
  De-a lungul timpului istoriografia noastră l-a perceput în general pe Avram Iancu, ca un revoluționar rebel și lider al moților, un fel de căpitan neînfricat al țăranilor în timpul perioadei sângeroase a revoluției din 1848/1849 din Transilvania. Parafrazând contemporanii ”Simion Bărnuțiu a fost mintea, iar Iancu sabia revoluției” de la 1848/1849. Totuși, realitatea și... 

Din nou pe pământul românesc al poeziei din Spania!

Din nou pe pământul românesc al poeziei din Spania!
Și anul acesta am avut onoarea și bucuria de a participa ca invitat la manifestările culturale româno-spaniole din peninsula iberică. Spania, care are cea mai puternică comunitate românescă din Diaspora, și-a dezvoltat și creat o rețea culturală de evenimente literare și spirituale în limba română, precum și o generație de scriitori români de limbă română și spaniolă. În perioada... 

Târgurile de carte românească din Diaspora: cetăți de cultură și literatură română!

Târgurile de carte românească din Diaspora: cetăți de cultură și literatură română!
Cărțile scriitorilor români trebuie să ajungă neapărat la cititorii români din Diaspora. În străinătate românii au o piață de carte potențială formată din circa 6 milioane de români, care formează așa-numita generic Diaspora. România și instituțiile statului român au o responsabilitate uriașă pentru românii din diaspora, care pot fi o piață de carte substanțială atât... 

Data de naștere a lui Avram Iancu. O controversă istoriografică

Revista Luceafărul
  Încă din timpul vieții, chiar din tinerețe, Avram Iancu a intrat în conștiința poporului român ca un erou de legendă. S-au scris, încă din timpul vieții sale, mărturii despre Avram Iancu, iar după moarte o întreagă istoriografie a fost redactată despre viața Crăișorului Munților și, totuși, data de naștere a liderului moților din Munții Apuseni și a Revoluției Române... 

Ordonanța lui Ciolacu falimentează administrația locală și culturală!

Revista Luceafărul
  Ca și în anii 2008/2009 a început asaltul de tip securistic băsescian, cu glume din partea reprezentanților guvernului despre cei care ”freacă menta” la stat, cu ”bugetarul gras care stă pe spinarea privatului slab”, despre ”cărătorii de mape și genți” inutili din aparatul de stat. Cel mai amuzant este amicul meu Rareș Bogdan care vorbește de ”cărătorii de mape”,... 

Enigma comorii lui Avram Iancu de la Vidra de Sus din 1897

Revista Luceafărul
  Deși fiu de iobag înstărit și apreciat de autorități – tatăl lui Iancu era gornic și jude – Crăișorul Munților, la doi de la debutul Revoluției Române de la 1848, își încheie socotelile financiare legate de bunurile mobile și imobile. În preajma Crăciunului anului 1850, Avram Iancu avea premoniția retragerii din viața publică, după ce refuzase întâlnirea cu tânărul... 

Elena Daniello – ultima muză a lui Lucian Blaga. O iubire spirituală, între platonic și profan!

Revista Luceafărul
  Aș putea spune fără să greșesc că recenta carte a impetuosului critic și istoric literar clujean Ilie Rad – ”Lucian Blaga. Plin mi-e sufletul meu de tine, plin. Scrisori către Elena Daniello” – este cartea anului la Cluj-Napoca. Să scormonești cu acribie și râvnă științifică pe urmele ”pașilor profetului” Lucian Blaga și să descoperi cele mai frumoase scrisori... 

Etnogeneza poporului român s-a încheiat în secolul VII. O perspectivă!

Revista Luceafărul
  Întotdeauna în istoriografie, logica are partea sa consistentă din adevărul științific, în interpretarea documentelor și izvoarelor istorice. De-a lungul vremurilor istoricii români au căzut în mare parte de acord, că procesul de finalizare a etnogenezei limbii și a poporului român s-a încheiat spre finalul secolului IX, conform analizei cronicilor bizantine, literaturii germanice... 

Istoria românilor nu se negociază!

Revista Luceafărul
  În ultima vreme îl recitesc cu multă plăcere pe Nicolae Iorga, pe care-l consider unul dintre cei mai mari istorici români din toate timpurile. Marele savant, care știa 11 limbi străine, spunea că ”un popor fără istorie este ca un copil fără părinți”. Ceea ce se întâmplă în ultimii circa 20 de ani, de la apariția celebrelor manuale alternative de istorie, asistăm de fapt... 

Originaritatea poeziei!

Originaritatea poeziei!
  Ionuț ȚENE Poetul este un Robinson, care trăiește reveria cunoașterii prin visul emoției, în insula poeziei. Izolat de preajmă și marginalizat, poetul își construiește propria poziție inconștiută și necunoscută pentru ceilalți. El trăiește agreste, în stil noician întru Ființă, ca stare de deschidere a Dasein-ului. Splendida sa izolare este de fapt înșelătoare. Construindu-și... 

Pentru înființarea unei universități românești în Diaspora!

Revista Luceafărul
  Biserica Ortodoxă Română continuă să crească numeric și valoric în Diaspora. Peste cinci de milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, iar azi se nasc mai mulți copii în Diaspora decât în România. Biserica Ortodoxă Română continuă să crească și în Diaspora. Din datele statistice ale Patriarhiei Române reiese că Biserica Ortodoxă Română are patru arhiepiscopii... 

Poezia neoavangardistă din Transilvania, după 1989. E posibil ceva nou în poezie? (II)

Revista Luceafărul
  Această generație lirică a ridicat o întrebare perenă și nouă în același timp: este posibil ceva nou în poezie? La începuturile debuturilor noastre lirice, ne întrebam retoric, uneori, pe marginea unui vers proaspăt citit, care inspiră: poate să mai aducă ceva nou poezia? Substanța poeziei este emoția, iar forma ei este rațiunea. Chiar au spus totul poeții seduși de muze?... 

Poezia neoavangardistă din Transilvania, după 1989. E posibil ceva nou în poezie? (I)

Poezia neoavangardistă din Transilvania, după 1989. E posibil ceva nou în poezie? (I)
  Gruparea literară clujeană după 1989 În perioada regimului comunist, între anii 1945 – 1989, poezia română a cunoscut numeroase avataruri literare, supuse idiosincraziilor propagandiste și teziste ale P.C.R. Cu toată cenzura impusă și a tematicii ideologice, poeții români au reușit să creeze o poezie autentică sincronizată valorilor modernismului și literaturii universale. Între... 

”Mitropolitul Andrei Șaguna. O Biografie culturală” de Mircea-Gheorghe Abrudan. O istorie conceptuală!

Revista Luceafărul
    Ionuț ȚENE ”Mitropolitul Andrei Șaguna. O Biografie culturală”, scrisă de istoricul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan, este o carte de referință pentru istoriografia noastră. Autorul este cercetător științific III Dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie (2008) și al Facultății... 

Cum a înlocuit ”â” din ”a” pe ”î” din ”i” din titulatura țării noastre România, în perioada comunistă!

Revista Luceafărul
  Comunismul de inspirație sovietică a lovit țara noastră nu numai economic, politic, social, cultural, dar și în simboluri. S-a impus după 30 decembrie 1947 o stemă nouă, după model rusesc, și s-a impus oficial steagul roșu, cu secera și ciocanul, după originalul celui al URSS, cel care a revenit zilele trecute la marșuri în centrul Bucureștiului, iar Tricolorului i s-a aplicat... 

Țelul lui Mihai Viteazul: împărat și restaurator al imperiului roman, cu capitala la Constantinopol!

Revista Luceafărul
    Fără îndoială Nicolae Iorga este unul dintre cei mai importanți și prolifici istorici români din toate timpurile. Personaj complex, cu o cultură aleasă și exhaustivă, Nicolae Iorga a fost un savant de talie internațională, respectat pe plan național, european și mondial. Un aspect cunoscut al scrierilor istorice a importantului istoric este cel legat de bizantologie și... 

AE Baconsky – recuperarea unui poet reflexiv neomodern și compromis politic

Revista Luceafărul
    Ionuț ȚENE În copilăria mea din cartierul muncitoresc clujean Mănăștur îmi amintesc cu nostalgie că aveam în bibliotecă cunoscuta antologie, tipărită la 1987 din colecția BPT ”Fluxul memoriei”, a poetului AE Baconsky. Citeam cu interes versurile poetului, ca niște confidențe reflexive și cu tonalități melancolice. Versurile erau de un neo-modernism tonifiant și... 

Cum a compus poetul Andrei Mureșanu versurile Imnului Național ”Deșteaptă-te, române!”

Revista Luceafărul
      Actorul și scriitorul clujean Dorel Vișan și-a exprimat nemulțumirile sale în dialogul purtat cu omul de știință clujean dr. Adrian A. Toader-Williams despre mutilarea drapelului României, imnul actual ”Deșteaptă-te, române!” Dorel Vișan consideră că ”în ceea ce privește imnul, am spus că suntem singura națiune din lume care, în imnul nostru, ne preamărim... 

Disidentul anticomunist Gheorghe Ursu a mai fost ucis azi încă o dată. Sub pavăza legii!

Revista Luceafărul
Achitarea definitivă a ofițerilor de securitate implicați în reținerea și anchetarea dizidentului anticomunist Gheorghe Ursu, iar plata cheltuielilor de judecată să fie făcute de către familia victimei ce a murit în detenția Miliției comuniste a creat pe bună dreptate indignare în societatea românească. La 33 de ani de la căderea regimului comunist se dovedește că țara noastră... 

Constantin Brâncuși – sculptorul arhetipului românesc. Stâlpii funerari pre-creștini și pasărea sufletului l-au inspirat

Revista Luceafărul
      Specialiștii și artiștii greșesc profund considerând seria de sculpturi ”Pasărea Măiastră” a celui mai mare sculptor modern din lume Constantin Brâncuși, ca fiind sub o influență livrescă, a artei moderne sau a unor curente și tendințe novatoare. ”Măiastra” reprezintă seria de treizeci de sculpturi de păsări în bronz și în marmură realizate de Constantin... 

”Glasul care strigă în pustie” nu a fost în zadar. Despre filmul părintelui Ciprian Mega

Revista Luceafărul
        În cadrul ”Zilelor Rezistenței” anticomuniste de la Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus am avut bucuria și emoția de a vedea avanpremiera filmului ”Glasul care strigă în pustie” regizat de părintele Ciprian Mega. Despre părintele regizor am mai scris când și-a lansat filmul ”Dimineața care nu se va sfârși”, un basorelief cinematografic neo-realist... 

Portret de poet emblematic la senectute: Marcel Mureșeanu!

Revista Luceafărul
    Ionuț ȚENE Am fost plăcut surprins să primesc cu autograf recentul volum de versuri al poetului clujean Marcel Mureșeanu. La cei 85 de ani ai săi, Marcel Mureșeanu scrie o poezie care-și păstrează prospețimea, noutatea, vigoarea, modernitatea și expresia talentului autentic, fără false pudori și artificii semantice. Foarte puțini poeți reușesc la o vârstă venerabilă... 

România a avut ieșire la Marea Ionică! ”Casa Iorga” – pământul românesc al recunoștinței albanezilor

Revista Luceafărul
    Una dintre destinațiile deosebit de populare pentru vacanțele la mare în Albania este Saranda (Sarande), un oraș bine dezvoltat din punct de vedere turistic, care-și așteaptă vizitatorii cu o multe atracții, hoteluri, plaje frumoase, activități și, nu în ultimul rând, mâncare foarte bună, scriu publicațiile de turism. Puțină lume știe că în perioada interbelică,... 

De la ”azilele groazei” la ”Capitala în Ardeal”?

Revista Luceafărul
    Recentul scandal despre ”azilele groazei”, care pune încă o dată o pată neagră asupra României pe plan european și internațional, arată nivelul cancerigen malign al politicii, administrației și societății românești în general din zona Bucureștiului și din județul Ilfov. Imaginile de coșmar cu bătrâni înfometați, bătuți și deposedați de pensii, venituri... 

Originile creștin-ortodoxe și românești ale religiei maghiarilor din secolul X

Revista Luceafărul
      Încreștinarea triburilor maghiare venite în Panonia sub conducerea lui Arpad este o istorie ocultată, din păcate, de către istoriografia oficială maghiară. Triburile maghiare au primit creștinismul ortodox de rit bizantin de la Constantinopol, așa cum era firesc în epocă, deorece în Panonia trăiau bulgari, slavi, români, care erau creștini ortodocși și aparțineau... 

Cântec pentru pace!

Revista Luceafărul
  În război viața omului este o furnică Pădure ce respiră toamne cu prafuri de pușcă Haide să facem pace! Să creștem melci pe dealuri de valuri Să spălăm iubirea cu ierburi din nori În război se aude doar doamna cu cremeni Sunetul metalic al secerișului de oameni Haide să facem pace! Să construim case din cochilia libertății Să bem izvorul de lacrimi secate al femeii În... 

Calea Poeziei!

Calea Poeziei!
    Ionuț ȚENE Calea poeziei este poemul acela care continuă peste timpuri, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat între timp și, totuși, nimic nu mai este la fel. Avem un exemplu interesant din literatura maghiară care este multiplicat și la alte literaturi. După 50 de ani Zalán Tibor publică o replica ermetică la poemul „Calul moare. Păsările își iau zborul” după... 

Spre o critică și o istorie literară românească în Diaspora

Spre o critică și o istorie literară românească în Diaspora
    Ionuț ȚENE Consider că ar trebui schimbată paradigma analizei, teoriei criticii și istoriei literare românești. Lucrurile s-au schimbat din punctul de vedere al sociologiei și geografiei culturale față de anul 1989. Criticii și istoricii literari nu mai pot aborda valorile literare doar din perspectiva scriitorilor români trăitori în granițele statului român. De circa... 

”Poeți ai Clujului de azi” de Constantin Cubleșan – contribuție critică la istoria poeziei contemporane românești

Revista Luceafărul
  Constantin Cubleșan este unul dintre acei prozatori care îmbătrânesc foarte frumos. În ultimii ani, deși a ajuns la o vârstă nobilă, scriitorul ne-a bucurat cu pagini memorialistice encomiastice ce aparțin depozitarului istorico-literar local și regional, dar și cu biografii incitante, scrise într-un stil alert, despre scriitorii români din exil. Poet, prozator, critic și istoric... 

Marta Petreu – poeta contrastelor și interiorizării limbajului livresc

Revista Luceafărul
N-am înțeles niciodată de ce – suis generis – critica literară a inclus-o stilistic pe Marta Petreu în generația optzeci, inclusiv Mircea Cărtărescu a plasat-o pe poeta clujeancă în siajul poeților Emil Hurezeanu, Ion Mureșan, Nichita Danilov și Mariana Marin. Poeta este percepută ca o neo-expresionistă. Acordarea premiului național ”Mihai Eminescu” Opera Omnia, pentru... 

Ion Mureșan a compus o originală ”Introducere în poezie”

Revista Luceafărul
  Inițial, când am citit în presa online, invitația la lansarea cărții ”Introducere în poezie” a poetului Ion Mureșan am crezut că este vorba de un studiu teoretic dedicat lirismului. Așa că am rămas plăcut surprins când la lansare s-au clarificat lucrurile, fiind vorba nu despre o uvertură critică, ci despre un nou volum de versuri al poetului Ion Mureșan, o voce lirică... 

Pentru un Institut Cultural ”Mihai Eminescu” în ţara noastră şi străinătate!

Revista Luceafărul
  Ziua Culturii Naţionale a fost fixată prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 pentru data de 15 ianuarie, ca un semn de omagiu faţă de poetul naţional Mihai Eminescu. Pe 15 ianuarie 1850 se năştea autorul poemului „Luceafărul”. Apreciez faptul că omul de televiziune și de cultură Marilena Rotaru a readus în dezbaterea publică ideea unui institut cultural Mihai Eminescu: ”Vin... 

Tezaurul daco-roman de la Apoldu de Sus schimbă datele istorice ale etnogenezei poporului român din secolul IV!

Revista Luceafărul
    Recent presa noastră a publicat o știre devenită virală, despre un bărbat care a descoperit un tezaur de monede romane la Apoldu de Sus, lângă un loc numit popular ”podul dracului”, lângă calea ferată. Presa a subliniat spectacularul unei astfel de descoperiri din punct de vedere al numărului și valorii monedelor descoperite. Cum a reușit acest bărbat cu un detector... 

Petre Țuțea – elev, student și publicist la Cluj în anii `20

Revista Luceafărul
    Puțină lume cunoaște că, în 1920, la sugestia consăteanului și colegului său, etnograful Ion Chelcea, viitorul filosof și gânditor Petre Țuțea s-a înscris în clasa a V-a a liceului „Gh. Bariț” din Cluj unde, în 1923, promovând ultimele două clase ale cursului superior (a VII-a și a VIII-a, pe atunci) într-un singur an, absolvă liceul, și susține examenul de... 

Poetul Marius Țion – ”Prin lanurile înserării” cosmice

Revista Luceafărul
    Volumul recent de versuri al poetului clujean Marius Țion este o sărbătoare inconfundabilă a lirismului, o fiesta de metafore. Poetul propune o perspectivă proprie inextricabilă pentru profani. ”Prin lanurile înserării” este titlul plachetei de versuri apărute la prestigioasa editură Casa Cărții de Știință (2023), cu o postfață exhaustivă și de o finețe livresc... 

Doru Radosav – o contribuție inedită la istoria peisajului-memorie: ”Transilvania are forma inimii”

Revista Luceafărul
      Istoricul Doru Radosav surprinde de fiecare dată în mod plăcut și incitant, cu o nouă carte publicată. Personalitate istoriografică de prestigiu, ce aparține mediului academic românesc, Doru Radosav este un deschizător de drumuri, cu fiecare studiu publicat. Istoricul clujean, prin întreaga sa operă de excepție, a îmbogățit instrumentarul istoriografic național,... 

Iuliu Maniu – portretul unui fiu devotat al Sălajului și României

Revista Luceafărul
    De la Târgul de carte ”Gaudeamus” din centrul Clujului am rămas cu o excelentă carte monografică ”Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin” scrisă cu acribie și pasiune de istoricul Marin Pop. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura ”Școala Ardeleană” în condiții grafice foarte bune. Am citit la începutul anilor 2000 cele două monografii dedicate lui Iuliu... 

Marta Petreu – poeta contrastelor și interiorizării limbajului livresc

Revista Luceafărul
    N-am înțeles niciodată de ce – suis generis – critica literară a inclus-o stilistic pe Marta Petreu în generația optzeci, inclusiv Mircea Cărtărescu a plasat-o pe poeta clujeancă în siajul poeților Emil Hurezeanu, Ion Mureșan, Nichita Danilov și Mariana Marin. Poeta este percepută ca o neo-expresionistă. Acordarea premiului național ”Mihai Eminescu” Opera Omnia,... 

De ce scrie poetul?

Revista Luceafărul
  E paradoxală – sau poate un oximoron – întrebarea firească: De ce scrie poetul? La această întrebare fiecare poet poate oferi un răspuns subiectiv, pentru că a scrie poezie este o chestiune ce ține de intimitatea sufletească a fiecăruia dintre cei care dansează cu muzele. Răspunsul poate fi o antiteză, un antipod la existența comună sau mundană. De ce scriu eu poezie nu... 

9 mai 1945: Ziua ocupației sovietice și instaurării comunismului în Europa de Est!

Revista Luceafărul
  În ultimii ani, ziua de 9 mai nu mai este sărbătorită cu fast ca și Ziua Victoriei. În general, oficialitățile din România s-au axat pe celebrarea Zilei Europei și Zilei Independenței de Stat. Pe 9 mai 1950 avem declarația lui Robert Scumann pentru o viitoare Europă unită economic și tot pe 9 mai, dar la 1877, Parlamentul României a declarat independența față de Imperiu Otoman.... 

Dimitrie Cantemir – două filme românești din perioada comunisto-sovietică

Revista Luceafărul
  În zilele acestea sătul de politicianism și vedetismele ieftine de la televiziunile românești, care ignoră valorile culturale, am urmărit două filme istorice românești cu același subiect: Dimitrie Cantemir, unul făcut de regimul comunist de la București, celălalt de regimul sovietic de la Chișinău, în același an 1973. Interesant cum e interpretat rolul lui Dimitrie Cantemir,... 

Actorul Gheorghe Grâu a fost sex-simbolul cinematografiei sovietice din 1982. Avataruri!

Revista Luceafărul
  În anii `80 a existat un actor român din RSS Moldovenească, care a devenit un Alain Delon al cinematografiei sovietice și un sex-simbol al URSS. El este total necunoscut de românii de dincoace de Prut. Gheorghe Grâu s-a născut pe 17 septembrie 1961, în Cimișlia, oraș unde actorului i s-a dedicate un adevărat cult. Între anii 1980 și 1982 a studiat la Institutul Superior de Teatru... 

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania