Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

PAPARUDA

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020 Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25 ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online) ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit) Director: Ion ISTRATE PAPARUDA Primit pentru publicare: 27 Aug. 2020 Autor: Lhana ROMA-NOVA Publicat: 27 Aug. 2020 ©Lhana Roma-Nova, © Revista Luceafărul Editor: Ion ISTRATE PAPARUDA Nu te mai uita-n oglindă,...

buhul duhului

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020 Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25 ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online) ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit) Director: Ion ISTRATE buhul duhului Primit pentru publicare: 26 Aug. 2020 Autor: Nicolae CORNESCIAN Publicat: 27 Aug. 2020 © Nicolae Cornescian, © Revista Luceafărul Editor: Ion ISTRATE buhul duhului unde...

ANII MĂ INUNDĂ

Teodor EPURE ANII MĂ INUNDĂ Puzderii de gânduri tot mai ciudate Nu reuşesc să le adun pe toate, Uneori par nişte păsări fugare Zgârâind cerul nopţilor adormitoare. Înima tot mai tare mi se zbate, Lacrima bucuriei în suflet îmi arde Şi-mi dă putere să-mi amintesc cartea vieţii ...

POEZII DE VASILE COCARCEA

Publicare prin grija d-lui Alex. Florin ȚENE POEZII DE VASILE COCARCEA (Orhei-R.Moldova) POVESTEA CELOR PATRU LUMÂNĂRI Patru lumânări, în plină seară, Discutau, arzând, într-o cămară. Prima zise: ” Liniștea mă cheamă. După câte văd și îmi dau seamă, Chiar și dac-ar fi și fără voie, Oamenii de mine n-au nevoie, Cât de greu le-a fost și nu le-ar fi, Ei...

Vremurile astea triste

Vremurile astea triste Printre lacrimi sărate oare ce-mi văd ochii fețe triste, agitate, plânse, culori mixte de persoane necăjite de care nu mă apropii nu mă lasă nicidecum vremurile astea triste. Ce-mi aud urechile printre zgomote-nfundate: plânset, râset, vaicăre, oarecum în treacăt ce-au luat în graba mare sufletu-mi pe jumătate iar cealaltă jumătate închizând cu… lacăt. Ce-o...

Fragilitate

Fragilitate Dintre toate ființele lumii Omul se crede cel mai puternic, cucerește cosmosul dar nu se știe pe sine, pentru că precum orice vietate este de o rară fragilitate… … Ca viețuitori, ne închipuim că putem mult, dar în fragilitatea construcției suntem nimic, fum, fum de crematoriu, nu ne mai suportă nici pământul, să nu-l poluăm cu trupurile noastre. Suntem fragili, mai...

Termopane din Vest montate în Est

Octavia BUHOCIU Termopane din Vest montate în Est Macarale / Râd în soare argintii.. de Trio Grigoriu Lalele, lalele / Frumoasele mele lalele … Luigi Ionescu, da ? De ce nu ar fi și Termopane, termopane / Frumoasele mele termopane ? Dar fără note pe portativ și nici vocea mea. Termopane, vecina ? Evident, să rămânem în urma celorlalți de pe stradă ? Rău sau bine ai făcut, cine știe ?! Măcar vântul n-o să-mi mai fluture...

STEJARUL, SIMBOL AL MĂREŢIEI

Teodor EPURE STEJARUL, SIMBOL AL MĂREŢIEI E stejarul cu frunza verde ,crestată, Neatinsă de nimeni niciodată, Doar un aer rece se abate Şi umblă buimac prin frunzele crestate. Nimeni nu poate naşte din el minciuna, Nimeni nu poate revărsa din truchiul său ura, Ca formă-l privim...

Izul văzduhului

Nicolae CORNESCIAN Izul văzduhului Tot mai des totul devine cu totul altceva. Se preschimbă în ceva fără nume doar spre a nu se putea ține minte întocmai așa cum a fost mai mereu. Altfel decât tot ce se știe deja. Pare anodin și tot mai stingher. Similar sticlei sparte undeva alături. Sticla a cărei umbră rămâne încă intactă și atât de aproape de noi, în acest gol albăstrui...

Poetul ( gazel)

Lidia BURDUJA Poetul ( gazel) Plopi fără soţ, tei în delir şi azi mai plâng în cimitir. Pe-alei doar crucile de lemn, plătesc al poeziei bir. S-a dus poetul peste Styx, chemat la Marele turnir. Lumea din care a plecat, îi cântă versul la clavir. Clavirul vechi, dezacordat este al muzei suvenir. Să ne-amintim mereu de el, pe sfinte elegii, martir. Copilul care-a fost cândva, e-al...

Întoarcere biruitoare

Gruia COJOCARU Întoarcere biruitoare După ce Pavel a absolvit în vara lui 1959 școala primară în Valea Izvoarelor, Gheorghe Ariton, tatăl său, s-a scuturat de o grămadă de griji. Avea iarăși băiat zdravăn, de nădejde, în gospodărie, care putea suplini plecarea subită a lui Ghiță în Reșița, la combinatul siderurgic. – Băiete, avem treabă de-acum! Suntem cam...

Două poeme: Respirai la fel; Unde nu mai e nimic de privit și uitat

Nicolae CORNESCIAN DOUĂ POEME Respirai la fel de acest pământ îți vorbesc de acest pământ dezgropat plin de fire din părul tău de pământ ce acum e în tine a fost toți acești ani anii noștri comuni fără luni de prisos când priveai aerul lumini ce umpleau orice spațiu heruvi de un cenușiu ca de plumb detașându-se de forturi coșcove părăsind toate picturile în...

Românul şi motanul

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi motanul Motanul, o demonstrează statisticile şi fapta, se bucură, negreşit, de mult mai multă consideraţie decât câinele. Neastâmpărat, cum îl ştim, motanul ia cu asalt marile înălţimi, numai ce-l vezi cocoţat în...

Românul şi sperietoarea

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi sperietoarea Românul face cunoştinţă cu sperietoarea, de mic copil. Atunci când, predispus la şotii, iese din tipare cuminţeniei, dorite de părinţi, aceştia călcaţi pe nervi, stresaţi sau cu chef de linişte şi odihnă....

Sfârșitul nu s-a terminat

Sfârșitul nu s-a terminat muntele și bradul ne-au fost martori când zideam seninul cu ochi albaștri și norii îi fugăream cu privirile aprinse când ritmul din piepturi vuia în ecouri până și stropii din lacrimile ce curgeau ca ploaia printre brădetul din desiș înnodau viorile simțurilor arcuite și din dor lumea era doar a noastră am călcat mărăcinii în picioare cu...

Românul şi acoperirea

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi acoperirea Pornind de la frumoasele noastre vorbe româneşti, să nu ştie stânga ce face dreapta, deducem uşor că românului îi prieşte acoperirea. El, românul, ştie de ce şi cum s-o facă. Aşa că, îi cad bine şi...

UCENICIE

Romulus UNGUREANU UCENICIE Cu mult talent Din lecții aplicate, La toate atent În gesturi și fapte. Virtuți de rând Din vremuri adunate Crescute-n gând Și-n sânge semănate. Cu vorbe dulci Sau palme aruncate, Cu semne lungi Sau bețe scuturate. Din ore lungi Și treburi repetate Răbdare-nvinge Cu loc în societate. Din faptele lucrate Și pașii hotărâți, Cuvinte meritate De...

De ce te lupți străine

De ce te lupți străine De ce te lupți străine Cu morile de vânt, Tu nu știi de ce oare Faptele nu mint? . Dacă nu faci foc Nu iese fum pe horn. Și dacă nu e vânt deloc Roțile nu se-ntorc. . Atunci când arunci vorbe Urâte care dor, Crezi c-acel ce le primește Nu va vorbi deloc. . Te superi că nu-ți răspunde? Tăcerea e un răspuns. Oprește-te, privește Și vezi ce-ai mai...

Românul şi bobârnacul

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi bobârnacul Deseori, în nobila idee ca lucrurile să meargă bine, românul are nevoie să-i fie aplicat un bobârnac. De regulă, nici nu este atât de dureros, românul suportându-l conştient, ca o trebuinţă întru îndreptare. Cum...

Doar o necesitate echivocă

Nicolae CORNESCIAN Doar o necesitate echivocă vă rog să nu mă ignorați vă rog să vă întoarceți în rândul din dreptul ușii prin care ați intrat și să ocupați locul ce vi s-a rezervat pentru ultima plecare îmi spunea cea care armonizând toate după timpul cuvenit menținea ordinea dată de raportul rezultat din numărul celor prezenți și câtimea presupusă...

LINIŞTEA CÂNTĂ ÎN FÂNEŢE

Teodor EPURE LINIŞTEA CÂNTĂ ÎN FÂNEŢE Norii par nişte petale-ofilite, Vântul vânăt trece printre porţi ferecate, Prin mormanele de iarbă cosită Zăboveşte o rază de soare uitată. Liniştea cântă în fâneţe cu greierii, Strugurii argintii în podgorii strălucesc, ...

VÂRCOLACII

Al. Florin ȚENE VÂRCOLACII Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, vărului lui Mărin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciumă. -Așa… să ne treacă de dor! -Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci!? -Nu fi nebun, Marine! Acum suntem aici! -Atunci nu suntem tot…aici, ca vârcolaci? -Da! Dar…nu...

Oglindiri dedublate

Nicolae Cornescian Oglindiri dedublate Fără tine, nu există nici un prezent. Îndeosebi, în această noapte în care visez că mă trezesc și privesc ceasul oprit de pe mâna ta stângă. Doar ca să uit tot ce n-a existat niciodată, pe când bănuiesc că urmează să se petreacă altceva. Chiar și aici unde ar trebui să lăsăm loc pentru orice. Chiar și dincolo de marginile...

Românul şi provincialismul

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi provincialismul Mai departe sau mai aproape de Capitală, românul este pentru înalţii mitropoliei un provincial. Sensul este, cel mai adesea, peiorativ. Doar, aşa, de ochii lumii, când îţi faci apariţia la vreun şef de...

Românul şi importul

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi importul Românului îi sunt dragi produsele din import. Bune şi spectaculoase. Pe care le-a râvnit atâta timp, după care a tânjit atâta. Ca o replică la cele autohtone, fie urât mirositoare, fie neambalate, fie vechi,...

ASPIRAȚII

ASPIRAȚII Gândul zboară cu aripi de timp, izvodând nădejdea peste lume, ca o roză cu sute de petale, sau ca argintatele văluri – spume. Sufletul primește cu drag vestea, înfiorându-se cu bucurie, așa cum corolele de floarea-soarelui se clatină, în adiere, cu mândrie. Seva roșie vrea să se purifice în alb – albăstriul de zori scăldându-se în picuri de rouă și, ca să primească...

Bat cuie…

Bat cuie… Bat cuie…cât pe muchii, cât pe lângă, Am unghii violet și răni pe mâini, Și uneori, mă doare partea stângă Cu drept asupra bietei mele pâini, Bat cuie ruginite-n gardul putred Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat, Bat cuie în prezentul tot mai șubred – Cu mersu-mpleticit și-ncovoiat, Bat cuie-n toate, până la scânteie, Și-ndur scrâșnind acutele dureri, Oricum,...

MIRACOLUL IUBIRII

MIRACOLUL IUBIRII De când m-am născut, cheile acestei lumi în mâinile mele le-am ţinut şi mi-a fost de-ajuns să amestec privirea mea cu a ta, să apropii gura mea de a ta şi să simt că lumea e în puterea mea. ...

Românul, sondajele şi direcţia

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul, sondajele şi direcţia În „epoca de aur”, cea a noastră, nu a lui Pericle, sondajele, când se derulau şi se derulau mai spre sfârşit de an, la ceas de bilanţ, în cinstea aniversării Proclamării Republicii, trebuiau...

Odiseia

Odiseia Cuțitul în inimă seduce singurătatea mării Din valuri scăldate de vremuri Ulise rătăcește inima spre cărarea Penelopei Corabia deșertului eșuată în dorință Vântul zbate ghearele iubirii Leoaică înfometată de prea repede și încercată uitare Tranșat de întrebări aspre bărbatul se lasă sfâșiat de părăsiri și păsări De brațele acelei caracatițe a indiferenței rătăcită...

Românul şi căciulitul

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi căciulitul Nu că ar fi vremea căciulii, ne luăm noi elan, spre a scrie despre căciulit. O privire adâncă în trecutul nostru istoric nu poate eluda existenţa căciulitului în mersul existenţei româneşti. Cu unele excepţii,...

Sorginte

Sorginte Aripa timpului trece pasăre pe lângă inimă Niciun înger nu mai vrea să soarbă fântâna secată de melancolia muntelui Doar omul singur construiește castele de nisip din oasele risipite ale semenilor Când iubirea seacă setea izvorului ascuns în pădure Atunci razele soarelui se lasă atinse de umbră şi rădăcini

Românul şi frica din sân

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi frica din sân Se vorbeşte de câte unul că stă cu frica în sân. Aceasta nu înseamnă că este fricos de felul său. Un motiv special îl determină să o facă. Iar, un asemenea motiv poate fi dat de vreo trăsnaie săvârşită...

MIRCEA VULCĂNESCU, DE LA FILOZOFIA RELIGIEI LA RETRĂIREA JERTFEI CREŞTINE

MIRCEA VULCĂNESCU DE LA FILOZOFIA RELIGIEI LA RETRĂIREA JERTFEI CREŞTINE Dragoş...

Distopie

Distopie Suntem patrioții garanției fără patrie Această frumoasă părăsită a străbunilor ei A fost pusă de vânzare la târgul leproșilor A rămas doar apa sălcie de colonie care bea cu sete ultimii sezonieri ai absurdului Singura moștenire lăsată acestor sclavi de stăpâni să biciuiască speranța care ne-au furat-o la schimb cu apocalipsa Devenim termometre ce măsoară febra roboților Rămășag...

Românul şi sabia

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi sabia Românul, în genere, urmează un clasic dicton: capul plecat sabia nu-l taie. Veţi fi socotind că aşa ceva este corect. Este dreptul Dv. Căci, vorba cântecului: nu contează cât de lung am părul, ci contează ce...

Românul şi păcăleala

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi păcăleala Dând curs unei realităţi, românul este predispus să păcălească, dar să se lase şi păcălit. În fond, unii sunt făcuţi pentru a păcăli pe alţii, după cum alţii să fie păcăliţi de unii. Românul...

ARIPILE DE NISIP

ARIPILE DE NISIP ”Și am văzut și am auzit un vultur, care zbura spre înaltul cerului și striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor ce locuiesc pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri, care sunt gata să trâmbițeze!” ( Apocalipsa, 8, 13) Se sfarmă clipa în veșnicii de-atâta întuneric...

ÎN OGLINZILE AMIEZII

ÎN OGLINZILE AMIEZII Într-o zi de vară oarecare O mare de spice se-nroşesc la soare, Iar deasupra grădinilor de argint Privighetorile se aud cântând. O puzderie de triluri răsunau, Frunzele,florile toate ascultau, Păsările pe-o creangă se legănau, ...

Ei, s-a schimbat lumea, lumea bătrânilor a fost demult furată, părinţii şi bunicii de-ar învia nu ar mai recunoaşte-o!

Ei, s-a schimbat lumea, lumea bătrânilor a fost demult furată, părinţii şi bunicii de-ar învia nu ar mai recunoaşte-o! Cu mult înainte de răspândirea Covid-ul chinezesc, în diversitatea lui, pământenii îşi tot pun problema, cum va arăta lumea de mâine, întrebare care are istoricul ei. Să le amintim tinerilor, prin 1960, deci acum exact 80 de ani, Nichita Serghievici...

Românul, când îi sare ţandăra

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul, când îi sare ţandăra Proverbialul calm al românului se îndreaptă spre a fi tot mai mult de domeniul trecutului. Acum, în eră şi lume nouă, se prefigurează, şi din acest punct de vedere, o altă condiţie. Între neajunsuri,...

Lame alese de plânsul lumii. Românul fără probleme

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul fără probleme Românul fără probleme se consideră şi chiar este considerat, românul ideal. Nu-şi bate capul, pentru motivul că nici nu are de ce. El hălăduieşte voios, exagerat de voios, uneori, prin societate. Care societate,...

Din Est pentru orice alt punct cardinal

Din Est pentru orice alt punct cardinal Răspund și eu sondajului propus de mine : « Prin vulturi vântul viu vuia,… », dar pe aproape … Vineri și sâmbătă de vară (anotimp, nu grad de rudenie). Vacanță pentru mulți dintre noi, dorită, acceptată, forțată, impusă, după caz. Vaca-Domnului printre dalele esplanadei. Viori, viole, violoncele și alte câteva instrumente. Vacarm nu chiar...

Lame alese de plânsul lumii. Românul şi fericirea generală

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi fericirea generală Pentru mulţi din concetăţenii noştri fericirea înseamnă prinderea orgasmului. Chiar dacă, pe viitor, se preconizează, căci lucrăm în perspectivă, ca nici vacile să nu-l prindă oricum. Planificarea...

Lame alese de plânsul lumii. Românul şi vecinii

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi vecinii În plan macro, România era odată cununată cu Imperiul Ţarist, care o ţinea pe sora sa Basarabia. Apoi, după decesul acestuia, era cununată cu Imperiul Bolşevic, Imperiu care o luase imediat în căsătorie, refuzându-i...

Lame alese de plânsul lumii. Românul şi ochii

IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași) Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare Românul şi ochii Nu doar se spune, dar pe om îl citeşti doar după privire, după ochi. Iar ochii, bine citiţi, spun multe, enorm de multe. Sunt ochi pătrunzători, care văd în adâncuri de suflet. Interesaţi să vadă, dintr-o motivaţie...

Noapte de taină

Noapte de taină Până la coroana cu lauri mai este mult, tu te grăbești, eu nu știu să socotesc pașii. Noaptea mea se dorește să fie de taină, dar nicio noapte nu înclină balanța doar o echilibrează și nu este puțin lucru. Merg mai departe pe drumul speranței fără să părăsesc corolarul ideii și nici semnele esențiale ale rezultatului, dar nu este atât de important pentru cei...

La marginea dintre bine și rău

La marginea dintre bine și rău M-am dumerit, mi-au crescut colții minții până în afara ei, cred că pot să înțeleg tot cei de ros nu mai fac eforturi, în această societate se așteaptă ocazia, tu trebuie să fii primul care nu iartă altfel orizontul îți rămâne închis și noaptea minții se prelungește dincolo șansa nu tebuie să fie ultima. Sunt la marginea dintre bine și rău, lumea...

FuncționaL Public

FuncționaL Public Stau la rând la ghișeul punct go să depun niște acte, le am pe toate, țiglele pe casă, încă, și după, sper. Da, am și dosar cu șină, cum am putea deraia altfel. După o gură de aer și o bătaie de inimă, începe o bătaie de cap. Gândesc pozitiv, știu că e nociv pozitiv, nu ganditul. Gânditul doar doare și nici rost nu are. În îmbulzeală, lipiți ca timbrul...

Doamne

Doamne -Ce ți-am cerut, Tu ce mi-ai dat? Aveam nevoie, dar m-ai lăsat să orbecăiesc între credință și-a altora neputință. Cer ajutor nimeni nu-mi dă lumea-i cuprinsă-n patimă. Cer îndurare, Tu n-auzi cum nu aud cei ce sunt surzi. Să întind mâna, nu s-ajut ci să te simt, n-ai apărut. Preferi să te ascunzi să fugi să n-auzi vaicăre și rugi. Ne-ai lăsat singuri pe...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură