Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Revista LUCEAFĂRUL
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună.
Citeşte mai mult...
LUCEAFĂRUL de seară
E lungă noaptea însetaților de amar
Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA
Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă
Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene
Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL
Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN
Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE
Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017
Mai multe articole din Luceafărul de seară →
Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură
ŞTIU C-A PLECAT
Teodor EPURE
ŞTIU C-A PLECAT
Răsfoind o carte-n curtea casei cândva
A trecut o pasăre pe deasupra mea,
N-aş fi ştiut ce pasăre zbura
Dacă nu mi-ar fi spus cum o chema,chiar ea.
Mi-am ridicat privirea şi mi s-a părut
Că dintr-un ceas de perete a ieşit,
Să m-anunţe c-a început primăvara
Şi-şi trimite cântecul în toată ţara.
Dacă nu aş fi auzit cântând,
N-aş...
GRAFFITER (Un alt fel de ars poetica)
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
GRAFFITER
(Un alt fel de ars poetica)
Primit pentru publicare: 07 Sept. 2020
Autor: Tănase GROSU, București
Publicat: 08 Sept. 2020
© Tănase Grosu, © Revista Luceafărul
Editor:...
CATRENE AUTUMNALE
Ioan VASIU, Orăștie
CATRENE AUTUMNALE
miroase-a toamnă undeva prin munți
și-a mere ce se coc de nerăbdare
copiii fug și-ascund în buzunare
cântecul verii și doi lei mărunți
mă lovește toamna-n șale
cu un coș de struguri copți
urc pe deal mergând agale
și trag zilele la sorți
acuma când toamna ne bate la ușă
și pomii-n livadă de fructe se rup
zâmbește...
Dincolo de ape
Irina Lucia MIHALCA
Dincolo de ape
Gândurile îţi sângerează, zidurile te despart,
în tăcere pleci spre spaţii goale,
încerci
să curmi trecutul tulburător.
Pierdut în sălbăticie, casa ţi-e drumul,
loviturile aspre te fac mai puternic,
în aur transformi greşelile.
Un far aprins.
Dincolo de ape vrei să ajungi.
Într-un ocean nestrăbatut de nimeni,
coloane luminoase
licăresc.
Viaţa...
În Est la sfârșit de august spre septembrie
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
În Est la sfârșit de august spre septembrie
Primit pentru publicare: 04 Sept. 2020
Autor: Octavia BUHOCIU, Botoșani
Publicat: 05 Sept. 2020
© Octavia Buhociu, © Revista Luceafărul
Editor:...
Cod roșu de furtună în suflet
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Cod roșu de furtună în suflet
Primit pentru publicare: 03 Sept. 2020
Autor: Ionuț CARAGEA, Oradea
Publicat: 04 Sept. 2020
© Ionuț Caragea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Cod...
VÂNTUL ORB…
Nela TALABĂ
VÂNTUL ORB…
„Vântul orb ţese fuioare de nori,
fuioare de gheaţã,
fuioare de depãrtãri
şi interpune între noi vãluri impenetrabile, inextricabile.
Îţi aminteşti?
Eu veneam dintr-o primãvarã,
tu veneai din altã primãvarã.
Eu veneam dinspre o fereastrã,
tu veneai dinspre o luminã tânãrã, crudã ca un mugur de plop.
Deschisesem fereastra, iar lumina ta daltã...
Un cântec eliberat
Irina Lucia MIHALCA
Un cântec eliberat
Scăldată de privirea ta, dincolo de gânduri,
un albastru întins
ne-așteaptă.
Într-o lumină nouă, strălucitoare,
cu un galben solar,
surâsul tău cald mă învăluie.
Printre verdele fraged al frunzelor,
în stropi de alb pur, diafan, și roz pal, catifelat,
primăvara își scutură exploziv, fascinant,
pensula liberă,
asemeni...
LUNA, AH, LUNA
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.9 (141), Septembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
LUNA, AH, LUNA
Primit pentru publicare: 01 Sept. 2020
Autor: Tănase GROSU, București
Publicat: 02 Sept. 2020
© Tănase Grosu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
LUNA,...
GLORIE LIMBII ROMÂNE
Al Florin ŢENE
GLORIE LIMBII ROMÂNE
Mi-e dat să-mi rostesc gândurile
să visez
în Limba Română,
fiecare cuvânt un fagure,
ca mierea luminii în degetarul macilor,
ca vârsta arborilor în cercuri,
în fiecare din ele trudeşte un străbun,
veghează o baladă.
Patria Limbii Române e Istoria
acestor plaiuri păscute de Mioriţa,
modelate de doine
şi fiecare cuvânt al ei a fost cioplit
cu...
RĂDĂCINI
Nela TALABĂ
RĂDĂCINI
Ziua, clipa, lumina se contopesc într-o bãtaie de inimã
şi se preling în zarea mea cu rândunele,
se scurg ca un izvor mult însetat de depãrtare,
în timp ce rãdãcinile, doar rãdãcinile
mã mai fac sã fiu coerentã,
în lumea asta ce mult se strãduie
sã-mi dea cu porţie lumina
şi aerul
şi verdele
şi-a ta iubire…
Rãdãcinile, doar rãdãcinile stau cuminţi,
în...
GRAIUL NOSTRU
Lia RUSE, Montreal, Canada
Mesaj pentru redacția Revistei Luceafărul: Cu aprecieri deosebite si cu aceleasi multumirii, Lia Ruse, Laval-Montreal, Canada
GRAIUL NOSTRU
Graiul urcă pe mătasea inimii mustind de vise
Și-n hrisoave de istorii, să știm unde ne-am născut,
Într-o țară credincioasă cu-atâtea lumini aprinse,
Pe-un relief divin pe care multe hoarde ni l-au vrut…
Cu...
BATE VEACUL
Nela TALABĂ
BATE VEACUL
Bate veacul, sunã clipa!
Pleoapele-şi închid aripa.
Bate clipa, sunã veacul
Rãstignit cade copacul.
Sunã voci amestecate
De iluzii şi pãcate,
Sunã clopote de-aramã
Cine sã le ia în seamã?
Paşi grãbiţi, purtaţi de vânt
Spre ce ţãrm, spre ce pãmânt?
Paşi împleticiţi, stingheri,
Care duc spre nicãieri…
Umbre goale, deşirate,
Dau nãvalã...
ÎN ZORI
Elena BUTNARIU
ÎN ZORI
Dis-de-dimineață,
se naște o liniște
macabră,
care face vraiște
peste tot
și-ntre gândurile
ce uită să iasă
din cuibul lor,
fiind acompaniate
ca-ntr-un cor,
de vocile
iscate-n surdină
de viziuni,
de vise neînțelese,
de imixtiuni.
Doar vântul e strident.
Elena Butnariu
4.08.2020
PAPARUDA
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
PAPARUDA
Primit pentru publicare: 27 Aug. 2020
Autor: Lhana ROMA-NOVA
Publicat: 27 Aug. 2020
©Lhana Roma-Nova, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
PAPARUDA
Nu te mai uita-n oglindă,...
buhul duhului
Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
buhul duhului
Primit pentru publicare: 26 Aug. 2020
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 27 Aug. 2020
© Nicolae Cornescian, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
buhul duhului
unde...
POEZII DE VASILE COCARCEA
Publicare prin grija d-lui Alex. Florin ȚENE
POEZII DE VASILE COCARCEA (Orhei-R.Moldova)
POVESTEA CELOR PATRU LUMÂNĂRI
Patru lumânări, în plină seară,
Discutau, arzând, într-o cămară.
Prima zise: ” Liniștea mă cheamă.
După câte văd și îmi dau seamă,
Chiar și dac-ar fi și fără voie,
Oamenii de mine n-au nevoie,
Cât de greu le-a fost și nu le-ar fi,
Ei...
Vremurile astea triste
Vremurile astea triste
Printre lacrimi sărate oare ce-mi văd ochii
fețe triste, agitate, plânse, culori mixte
de persoane necăjite de care nu mă apropii
nu mă lasă nicidecum vremurile astea triste.
Ce-mi aud urechile printre zgomote-nfundate:
plânset, râset, vaicăre, oarecum în treacăt
ce-au luat în graba mare sufletu-mi pe jumătate
iar cealaltă jumătate închizând cu… lacăt.
Ce-o...
Fragilitate
Fragilitate
Dintre toate ființele lumii
Omul se crede cel mai puternic,
cucerește cosmosul
dar nu se știe pe sine,
pentru că
precum orice vietate
este de o rară fragilitate…
… Ca viețuitori,
ne închipuim că putem mult,
dar în fragilitatea construcției
suntem nimic,
fum,
fum de crematoriu,
nu ne mai suportă nici pământul,
să nu-l poluăm cu trupurile noastre.
Suntem fragili,
mai...
Termopane din Vest montate în Est
Octavia BUHOCIU
Termopane din Vest montate în Est
Macarale / Râd în soare argintii.. de Trio Grigoriu
Lalele, lalele / Frumoasele mele lalele … Luigi Ionescu, da ?
De ce nu ar fi și Termopane, termopane / Frumoasele mele termopane ? Dar fără note pe portativ și nici vocea mea.
Termopane, vecina ?
Evident, să rămânem în urma celorlalți de pe stradă ?
Rău sau bine ai făcut, cine știe ?!
Măcar vântul n-o să-mi mai fluture...
Izul văzduhului
Nicolae CORNESCIAN
Izul văzduhului
Tot mai des totul devine cu totul altceva.
Se preschimbă în ceva fără nume
doar spre a nu se putea ține minte
întocmai așa cum a fost mai mereu.
Altfel decât tot ce se știe deja.
Pare anodin și tot mai stingher.
Similar sticlei sparte undeva alături.
Sticla a cărei umbră rămâne încă intactă
și atât de aproape de noi,
în acest gol albăstrui...
Poetul ( gazel)
Lidia BURDUJA
Poetul ( gazel)
Plopi fără soţ, tei în delir
şi azi mai plâng în cimitir.
Pe-alei doar crucile de lemn,
plătesc al poeziei bir.
S-a dus poetul peste Styx,
chemat la Marele turnir.
Lumea din care a plecat,
îi cântă versul la clavir.
Clavirul vechi, dezacordat
este al muzei suvenir.
Să ne-amintim mereu de el,
pe sfinte elegii, martir.
Copilul care-a fost cândva,
e-al...
Întoarcere biruitoare
Gruia COJOCARU
Întoarcere biruitoare
După ce Pavel a absolvit în vara lui 1959 școala primară în Valea Izvoarelor, Gheorghe Ariton, tatăl său, s-a scuturat de o grămadă de griji. Avea iarăși băiat zdravăn, de nădejde, în gospodărie, care putea suplini plecarea subită a lui Ghiță în Reșița, la combinatul siderurgic.
– Băiete, avem treabă de-acum! Suntem cam...
Două poeme: Respirai la fel; Unde nu mai e nimic de privit și uitat
Nicolae CORNESCIAN
DOUĂ POEME
Respirai la fel
de acest pământ îți vorbesc
de acest pământ dezgropat
plin de fire din părul tău
de pământ ce acum e în tine
a fost toți acești ani
anii noștri comuni
fără luni de prisos
când priveai aerul
lumini ce umpleau orice spațiu
heruvi de un cenușiu ca de plumb
detașându-se de forturi coșcove
părăsind toate picturile
în...
Românul şi motanul
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi motanul
Motanul, o demonstrează statisticile şi fapta, se bucură, negreşit, de mult mai multă consideraţie decât câinele. Neastâmpărat, cum îl ştim, motanul ia cu asalt marile înălţimi, numai ce-l vezi cocoţat în...
Românul şi sperietoarea
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi sperietoarea
Românul face cunoştinţă cu sperietoarea, de mic copil. Atunci când, predispus la şotii, iese din tipare cuminţeniei, dorite de părinţi, aceştia călcaţi pe nervi, stresaţi sau cu chef de linişte şi odihnă....
Sfârșitul nu s-a terminat
Sfârșitul nu s-a terminat
muntele și bradul ne-au fost martori
când zideam seninul cu ochi albaștri
și norii îi fugăream cu privirile aprinse
când ritmul din piepturi vuia în ecouri
până și stropii din lacrimile ce curgeau
ca ploaia printre brădetul din desiș
înnodau viorile simțurilor arcuite
și din dor
lumea era doar a noastră
am călcat mărăcinii în picioare
cu...
Românul şi acoperirea
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi acoperirea
Pornind de la frumoasele noastre vorbe româneşti, să nu ştie stânga ce face dreapta, deducem uşor că românului îi prieşte acoperirea. El, românul, ştie de ce şi cum s-o facă. Aşa că, îi cad bine şi...
UCENICIE
Romulus UNGUREANU
UCENICIE
Cu mult talent
Din lecții aplicate,
La toate atent
În gesturi și fapte.
Virtuți de rând
Din vremuri adunate
Crescute-n gând
Și-n sânge semănate.
Cu vorbe dulci
Sau palme aruncate,
Cu semne lungi
Sau bețe scuturate.
Din ore lungi
Și treburi repetate
Răbdare-nvinge
Cu loc în societate.
Din faptele lucrate
Și pașii hotărâți,
Cuvinte meritate
De...
De ce te lupți străine
De ce te lupți străine
De ce te lupți străine
Cu morile de vânt,
Tu nu știi de ce oare
Faptele nu mint?
.
Dacă nu faci foc
Nu iese fum pe horn.
Și dacă nu e vânt deloc
Roțile nu se-ntorc.
.
Atunci când arunci vorbe
Urâte care dor,
Crezi c-acel ce le primește
Nu va vorbi deloc.
.
Te superi că nu-ți răspunde?
Tăcerea e un răspuns.
Oprește-te, privește
Și vezi ce-ai mai...
Românul şi bobârnacul
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi bobârnacul
Deseori, în nobila idee ca lucrurile să meargă bine, românul are nevoie să-i fie aplicat un bobârnac. De regulă, nici nu este atât de dureros, românul suportându-l conştient, ca o trebuinţă întru îndreptare.
Cum...
Doar o necesitate echivocă
Nicolae CORNESCIAN
Doar o necesitate echivocă
vă rog să nu mă ignorați
vă rog să vă întoarceți în rândul din dreptul ușii prin care ați intrat
și să ocupați locul ce vi s-a rezervat pentru ultima plecare
îmi spunea cea care
armonizând toate după timpul cuvenit
menținea ordinea dată de raportul rezultat din numărul celor prezenți
și câtimea presupusă...
VÂRCOLACII
Al. Florin ȚENE
VÂRCOLACII
Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, vărului lui Mărin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciumă.
-Așa… să ne treacă de dor!
-Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci!?
-Nu fi nebun, Marine! Acum suntem aici!
-Atunci nu suntem tot…aici, ca vârcolaci?
-Da! Dar…nu...
Oglindiri dedublate
Nicolae Cornescian
Oglindiri dedublate
Fără tine, nu există nici un prezent.
Îndeosebi, în această noapte în care visez că mă trezesc
și privesc ceasul oprit de pe mâna ta stângă.
Doar ca să uit tot ce n-a existat niciodată,
pe când bănuiesc că urmează să se petreacă altceva.
Chiar și aici unde ar trebui să lăsăm loc pentru orice.
Chiar și dincolo de marginile...
Românul şi provincialismul
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi provincialismul
Mai departe sau mai aproape de Capitală, românul este pentru înalţii mitropoliei un provincial. Sensul este, cel mai adesea, peiorativ. Doar, aşa, de ochii lumii, când îţi faci apariţia la vreun şef de...
Românul şi importul
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi importul
Românului îi sunt dragi produsele din import. Bune şi spectaculoase. Pe care le-a râvnit atâta timp, după care a tânjit atâta. Ca o replică la cele autohtone, fie urât mirositoare, fie neambalate, fie vechi,...
ASPIRAȚII
ASPIRAȚII
Gândul zboară cu aripi de timp,
izvodând nădejdea peste lume,
ca o roză cu sute de petale,
sau ca argintatele văluri – spume.
Sufletul primește cu drag vestea,
înfiorându-se cu bucurie,
așa cum corolele de floarea-soarelui
se clatină, în adiere, cu mândrie.
Seva roșie vrea să se purifice
în alb – albăstriul de zori
scăldându-se în picuri de rouă
și, ca să primească...
Bat cuie…
Bat cuie…
Bat cuie…cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet și răni pe mâini,
Și uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,
Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai șubred –
Cu mersu-mpleticit și-ncovoiat,
Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Și-ndur scrâșnind acutele dureri,
Oricum,...
Românul, sondajele şi direcţia
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul, sondajele şi direcţia
În „epoca de aur”, cea a noastră, nu a lui Pericle, sondajele, când se derulau şi se derulau mai spre sfârşit de an, la ceas de bilanţ, în cinstea aniversării Proclamării Republicii, trebuiau...
Odiseia
Odiseia
Cuțitul în inimă seduce singurătatea mării
Din valuri scăldate de vremuri
Ulise rătăcește inima spre cărarea Penelopei
Corabia deșertului eșuată în dorință
Vântul zbate ghearele iubirii
Leoaică înfometată
de prea repede și încercată uitare
Tranșat de întrebări aspre
bărbatul se lasă sfâșiat de părăsiri și păsări
De brațele acelei caracatițe a indiferenței
rătăcită...
Românul şi căciulitul
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi căciulitul
Nu că ar fi vremea căciulii, ne luăm noi elan, spre a scrie despre căciulit. O privire adâncă în trecutul nostru istoric nu poate eluda existenţa căciulitului în mersul existenţei româneşti. Cu unele excepţii,...
Sorginte
Sorginte
Aripa timpului trece pasăre pe lângă inimă
Niciun înger nu mai vrea să soarbă fântâna secată de melancolia muntelui
Doar omul singur construiește castele de nisip din oasele risipite ale semenilor
Când iubirea seacă setea izvorului ascuns în pădure
Atunci razele soarelui se lasă atinse de umbră şi rădăcini
Românul şi frica din sân
IONEL BEJENARU (n.24 sept.1948, Botoșani – m.7 mai 2013, Iași)
Lame alese de plânsul lumii (carte în pregătire pentru publicare
Românul şi frica din sân
Se vorbeşte de câte unul că stă cu frica în sân. Aceasta nu înseamnă că este fricos de felul său. Un motiv special îl determină să o facă. Iar, un asemenea motiv poate fi dat de vreo trăsnaie săvârşită...
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania