Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Zilele Porţilor Deschise la Situl arheologic Beclean – Băile Figa, jud. Bistriţa-Năsăud (18-21 iulie 2024)

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, în parteneriat cu Primăria Beclean şi Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, desfăşoară în această perioadă cercetări arheologice sistematice în situl de la Beclean – Băile Figa, jud. Bistriţa-Năsăud, care au ca obiectiv cunoaşterea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din...

„Dan Chebac?” „Da, eu sunt.”

Dan Chebac s-a născut la 3 ianuarie 1952, în orașul Găești, raionul cu același nume, regiunea Argeș (astăzi, în județul Dâmbovița). A absolvit Facultatea de Metalurgie a Institutului Politehnic din București. Este căsătorit și are doi fii. În anul 1981, a emigrat în Germania, la Düsseldorf, iar în anul 1986 s-a stabilit în Italia, la Roma, unde locuiește și în prezent. A făcut...

Fluxul memoriei – dialog introspectiv cu țăranul dinapoia firii

La vreme de seară, când luna tremura catifelat pe pajiștea norilor, care odihneau calm pe coama salcâmilor din capătul ogrăzii, în vreme ce câinii acompaniau strident tânguitul girofarului unor polițiști, căliți în misiuni înalt-dătătoare de speranță, m-a vizitat țăranul. De fapt, trebuie să recunosc că eu i-am cerut să (re)vină. Altfel, individul își vedea de treaba lui,...

O nouă ediție a monografiei ,,Parva, nume de legendă ”

După 16 ani de la aparația primei ediții a monografiei ,,Parva, nume de legendă ”, am considerat că este absolut necesar să revin asupra acestei lucrări, datorită profundelor schimbări care s-au produs, sub toate aspectele, în viața acestei localități din jud. Bistrița-Năsăud. Demersul meu s-a aflat sub influența și insistențele primarului Ioan Strugari,...

ACEL NOR MĂ INVITA

Mă trezesc în brațele cărților mele, Literă cu literă îmi intră prin piele, Privesc adesea prin pervazul ferestrei, Cum cărțile înfrunzesc-n nucul din fața casei Sub un cer albastru plin de certitudine Liniștea mă mângâie când vorbesc cu mine, ...

Părintele Dumitru Bălașa – neînfrântul anticomunist, care nu s-a lepădat de Hristos

Părintele Dumitru Bălașa a fost un preot jertfelnic și un mare patriot. Azi, din păcate este puțin cunoscut de români. Dumitru Bălașa era apreciat folclorist și istoric, care și-a dedicat întreaga viață cercetării cu o răbdare impresionantă a etnogenezei poporului român și a geto-dacilor. A activat în cadrul ”Asociaţiei Slaviştilor din România”, a fost secretar al Institutului...

Cu prietenul Anghel Dumbrăveanu pe malurile ”Râurile visează oceanul ”

Prin anul 1965 am răsfoit revista ”Scrisul Bănățean ” la biblioteca orășenească din Drăgășani, era perioada când funcționam ca redactor la Stația de Radioficare a orașului, având peste 5000 de abonați. Adunci m-am hotărât să trimit poezii la această revistă timișoreană. Nu peste mult timp am primit de la Anghel Dumbrăveanu, secretar general de redacție următoarea scrisoare:...

DOUĂ SEMNĂTURI PE O CARTE – BUNICA ȘI NEPOATA

Într-una din zile, m-a bucurat mult sosirea prin poștă a unui plic cu o carte a scriitoarei Ana Berengea, din Ilva Mare, cu dedicația: „Familiei Ioan și Lucreția Mititean cu toată dragostea și prietenia, pentru doi oameni iubitori de frumos.” Am început să o răsfoiesc și să o citesc, ca și pe celelalte cărți ale autoarei de la Ilva Mare, membră în Liga Scriitorilor Români,...

„Contractele erau încheiate prin garanții verbale și simple strângeri de mână.”

Manuc Bei (la naștere, Emanuel Martirosi Mârzaian) s-a născut în anul 1769, în târgul Rusciuk, Imperiul Otoman (astăzi, orașul Ruse, regiunea cu același nume, Bulgaria). A murit la 20 iunie 1817, în târgul Hâncești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus (în prezent, oraș în raionul omonim, Republica Moldova), fiind înmormântat la Biserica Armenească din Chișinău. A fost un cunoscut...

Țesutul – „Industria” casnică în România de altădată

Col. dr. Constantin MOȘINCAT Țesutul, avea o sporită importanță economică pentru industria casnică, prin care se asigura îmbrăcămintea populației rurale. Înainte de a se furișa în „Raiul viselor” – mărturisea Ana Moșincat – umpleam cam două fuse cu tort, din câlții rămași de la surorile mai mari, resturi care reveneau începătorilor, apoi, de pe fus, firul era descărcat...

„Părinții lui veniseră de peste Prut în 1941 și s-au refugiat în țară în 1944.”

Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în satul Copăceni, comuna cu același nume, județul Bălți, România (astăzi, în raionul Sângerei, Republica Moldova), a copilărit în satul Bârca, județul Dolj și a murit la 5 noiembrie 2010, la București, fiind înmormântat la Cimitirul „Bellu” din Capitală. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura română a Universității din...

Poezia la ea acasă cu Mircea Ciobanu și Florin Muguar la Editura ”Cartea Românească ”

După ce îmi apăruse la Editura ”Litera ”volumul de versuri ”Ochi deschis ”, cunoscurul prozator Radul Albala, autorul romanului „Antim Ivireanu și vremea lui”, mi-a zis pe holul Casei Scântei. -Domnule Țene, după volumul acesta, te sfătuiesc, ca următorul, să-l predai la Editura ”Cartea Românească ”.Acolo e poetul Mircea Ciobanu care răspunde de poezie. E un om cu simțul...

VITRALIUL ISTORIC LA MATURITATE

Colonel Dr. Constantin MOȘINCAT La vremea când l-am cunoscut, 1969, Aurel David era voinicul dintr-a 12-a din LM (Liceul Militar „Ștefan cel Mare”), din Câmpulung Moldovenesc, un ardelean care bătea pe picior ca sălăjenii, cânta la vioară ca moroșenii, dar și primea, ori da raportul ca oștenii! A fost voinicul spre care privea „puștimea” cu admirație (expresia este real acoperită,...

O reactualizare și reevaluare a poetului martir Vasile Militaru

Consider că o reevaluare și reactualizare critică a liricii românești din secolul XX este necesară și imperioasă. A menține din motive iluzioniste, teziste sau ideologice, și acum în secolul XXI, poeți în sertarul cu addende lirice nu-și mai are rostul. În istoria literaturii își are rostul și menirea doar esteticul, nu pastișarea ideologică. Istoria literaturii române nu a evoluat...

IULIAN MOREANU: ”Cert e că deocamdată observăm o prăbuşire dramatică a presei scrise”

IOAN VASIU: – Când şi unde aţi debutat, ca jurnalist ? Dar ca scriitor ? IULIAN MOREANU: – Deşi membru al UZPR, nu am desfăşurat o activitate în domeniu (cu toate că jurnalismul a fost unul din visurile mele din tinereţe – dar pe vremea aceea era greu să pătrunzi în această lume: exista o singură facultate de profil la „Ştefan Gheorghiu” şi de regulă trebuia...

„«Vino tu, vino tu… Nu te du, nu te du…»”

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, județul Hotin, România (astăzi, în raionul Briceni, Republica Moldova) și a murit la 18 ianuarie 2009, la Chișinău, Republica Moldova, fiind înmormântat în Cimitirul Central din oraș. A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A fost căsătorit și...

Vis, în vara fierbinte

Te visez în fiecare noapte, pe tine, lan de grâu cu spice coapte dăltuite cu har, ce pe umerii povârnișului s-aștern ca dar pentru un seceriș strămoșesc, cu iubire. Dorința de a strânge comoara spicelor în sudoarea brațelor tremurânde se-neacă, purtând secera, cu sfială se apleacă spre sărutul albastru al dacelor. Visezi în fiecare noapte, pe tine te cuprind, de dor, cu secera potrivită din...

Basarabia din inima mea

Pentru mine, orice călătorie dincolo de Prut înseamnă regăsirea cu mine însumi. Pământul acesta sfânt, îngenuncheat și renăscut de tot atâtea ori, mă întoarce, de fiecare dată, la el cu atracția magnetică a revenirii la obârșii. Așa s-a întâmplat și ultima oară, când memoria mea afectivă a înregistrat alte trei zile de neuitat. Am poposit, mai întâi, la Casa-muzeu Grigore...

Timpul nu mai are timp

Nici timpul nu mai are timp Să stea să doarmă cu mine. Când fântâna se odihnește bătrână toată Învelită în valul plecării ca un preludiu curgând Când zborul secundei șlefuiește poeme Și trupul secunde aproape îngheță Sub glas clopot sărutat pe mâini, Ieri am scos 3 secunde uitate în ceas Nașterea luminii înflorea aproape Sub două sărutări aproape de guri Și anotimpul...

Dor de cireși

Dor mi-e de cireşi în floare Şi de fructul înroşit, Pe grătar încins de soare Şi în raze perpelit. . Şi cules cu dibăcie De noi, cei care ocheam, Boaba cea trandafirie, Prinsă parcă-n cleşti, pe ram. . Trunchiul cât era de-nalt, Îl urcam din două salturi Şi-apoi mai făceam un salt Şi-ajungeam până-n înalturi. . Iar grătarul cel încins De chiar soarele fierar, Era răcorit...

”Cronici din Nord” de Gelu Dragoș-seismograf al evoluției literaturii contemporane

Acum câteva zile am primit, prin poștă, de la scriitorul Gelu Dragoș volumul de cronici, intitulat ”Cronici din Nord ”, apărut la Editura Casa Cărților, Baia Mare, 2024, cu următoarea dedicație, care mă onorează:”Domnului Al.Florin Țene cu stimă și prețuire acest volum de ” cronici”din Nordul Cultural al țării, din partea autorului!ss.Gelu Dragoș ” Cartea se deschide...

Miezul trunchiului de cireș

spre poala coaptelor cireșe ca un conchistador voi alerga, prin foc de dor, la grădina cu fard verde sub stele – coverga și-n frunzișul cireșilor cuminte să mă ascund, în nopți de vis Luna să mă dezmierde, speranțe stârnind, al vieții manuscris să mă răpească din himera unde umbra-mi timpului se pierde * timpul în desiș de pripoane să-l pun și-n casa cerdacului albastru cu...

Trunchii cireșilor

. Copilăria mea s-a sprijinit Pe ei, trunchii cireşilor, Şi ca şi ei am înflorit, Păstrând un curcubeu de dor. . Eu le-am întors, în vers, iubirea Cireşilor… cât au trăit, Iar azi le iubesc amintirea Şi dorul lor de dăruit. . Ei îmi trimit şi azi putere Şi bucuria mă învaţă, Cireşii mei, a mea avere Şi frumuseţe-ntreaga viaţă. . Într-un ecou de basm şi gând Şi în...

„Aș merge, fără șovăire, pe același drum și nu aș ezita să o iau de la capăt.”

Cristian Buică s-a născut la 6 mai 1960, în orașul Reșița, regiunea Banat (astăzi, în județul Caraș-Severin). A fost căsătorit și are un fiu. A absolvit Liceul Industrial nr. 5 (în prezent, Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”) din același oraș. A compus și interpretat peste 100 de cântece și a susținut sute de concerte în Italia, Austria, Serbia, România și Republica Moldova....

POMPILIA STOIAN : ”Nu e nicăieri pe lume mai bine ca acasă!”

IOAN VASIU : – Înainte de 1989 erați printre cei mai apreciați și îndrăgiți interpreți de muzică ușoră românească. Unde și când ați debutat, ca solistă vocală? POMPILIA STOIAN : – Am debutat la Casa de Cultură a Studenților Grigore Preoteasa, împreună cu Dan Spătaru, Anca Agemolu, Petrica Geambașu, Lili Bulaesi, într-un spectacol televizat care a avut un...

„Mai bine să te pălmuiască Adevărul, decât să te sărute Minciuna…”

Cu ceva timp în urmă publicasem un articol în care dezavuam violența împotriva sexului frumos, încât ele au ajuns să se teamă de noi, bărbații, de orice bărbat. (Schopenhauer zicea, misogin: „sexul nu știu-ce pentru ce frumos.”) Exercitarea puterii fără înțelepciune și dreptate se numește abuz. S-au dat legi bune împotriva violenței în familie și este foarte bine. Dacă...

Interviul cu poetul Mihai Beniuc la o cafea originală

Învățasem la Șcaola Tehnică Tipografică ”Dimitrie Marinescu ” din București , printre meseriile de paginatori, linotipiști, mașiniști tipar înalt, ofsed, și puțină literatură, mai ales despre curentul cultural realismul socialist, apărut în Uniunea Sovietică după Revoluția din Octombrie, ale cărui principii estetice se reduceau la ideea formării unei culturi „pur proletare”...

„A fi fost în interiorul acelui fenomen era ceva nemaipomenit.”

Maria Gheorghiu s-a născut la 28 august 1963, în orașul Reșița, regiunea Banat (astăzi, în județul Caraș-Severin). A fost căsătorită și are o fiică. A absolvit Liceul (în prezent, Colegiul Național) „Traian Lalescu” din același oraș. A compus și interpretat peste 100 de cântece și a susținut sute de concerte în Canada, S.U.A., Cuba, Danemarca, Norvegia, Spania, Franța, Belgia,...

CIREŞAR SE DUCE…

. Gata, Cireşar se duce, Clipa lui de vis curat… Ne-a adus povara-i dulce, Fructul de rubin pictat. . Ne-a adus cu bucurie Bob rotund în rod boagat, Dăruit cu dărnicie Şi nouă, cu drag, lăsat. . Înspre alte zări el pleacă, Când Cuptor bate la uşă, Poate pleacă să petreacă Într-o zare jucăuşă… . Ştie că-l vom aştepta, Ştie dorul ce ni-l lasă, Însă nu mai poate...

CODIŢE DE CIREŞE

. Mici, firave beţişoare, În cireşi întrezărite, Ca să-ndrepte înspre soare Fructele cele-ndrăgite. . Ţin în raze, în lumină, Mici gheme de catifea, Tot ferindu-se de-o vină – Să nu scape boaba grea. . Cireşele răsfăţate Stau prea bine în copac, De codiţe legănate, Ca-n cel mai comod hamac. . Şi codiţele-n balans Pe cireşe le tot poartă, Le cuprind ca într-un dans, Care...

L’Europe multiculturelle: Promouvoir le patrimoine européen de manière ludique

26 iunie 2024 • Gabriela-Otilia Ilie • Colegiul Național Pedagogic D.P. Perpessicius, Brăila (Brăila) • România La promotion du patrimoine européen par le biais de projets éducatifs avec les élèves est fondamentale, car ils apprennent à apprécier la diversité culturelle et la richesse historique de l’Europe. Cela contribue à la préservation et à la transmission du patrimoine...

„Cenaclul a fost un mod extraordinar de a sădi în inimi cultul străbunilor.”

Daniel Avram s-a născut la 12 septembrie 1966, în orașul Aiud, raionul cu același nume, regiunea Alba. Este căsătorit și are un fiu. A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret” din București. A fost membru al Cenaclului „Flacăra” și a susținut numeroase spectacole în România, Belgia, Elveția...

BRAZDE DE FOC

. Un zigzag de lumină al unui fulger Brazde de foc în întuneric tăia, Huruitul unui tunet mereu străbătea, Văile adânci și-n depărtări se deșira. . Norii plumburii încorsetaseră cerul, care Sugrumat, tușește acut, cu glas tare Și sărută...

ALBASTRU DE VORONEŢ

Paşii mei de călător Au dat de-un albastru dor, Mănăstire ce veghează Şi pururi rămâne trează. . Sfânta, sfânta mănăstire, În pământ român zidire, Străjuieşte cerului Şi fiinţei neamului. . Mănăstirea cea cu har Mai ascunde în altar Paşii marelui Ştefan, Iubitorul cel de neam. . Parcă ceru-i mai aproape, Lâng-albstru-i ca de ape… Sau chiar ochi dumnezeieşti Ne privesc...

Cavalerul duelurilor

Duelul a fost un mod popular, dar și legitim, de autoapărare a onoarei, practicat în secolele trecute, atunci când cineva se simțea ofensat, provoca adversarul la duel. Practică nobiliară se făcea după „un cod de onoare” sau reguli stricte stabilite anterior de cei din înalta societate. De regulă armele folosite erau sabia și armele de foc (pistoale). Sabia grea a fost treptat înlocuită...

AZILUL

. Azilul-mi este marea Ce larg m-a țărmuit El îmi ascunde zarea La tot ce-am de trăit . E casa mea și-a altora E timpul ce-nfășoară Un prizonier pierdut în ea Muzeul figurilor de ceară . O lume albă, lume seacă Nu-i nimeni să te înțeleagă E vinul gri din poama acră Curând o să se șteargă . Trecutul iar s-ascunde Pe multe valuri de uitări Îmi caut...

“DIALOGUL CULORILOR. O călătorie vizuală…” de ANDREI ȘCHIOPU la MACN

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) prezintă expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată „Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…”. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2024, ora 18:00, în Sălile „Festive” ale Palatului Bánffy (P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant și a invitaților săi speciali: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu,...

Constantin Oprișan în Casimca Fortului 13 Jilava – o moarte din pateric

Cuvântul ”casimca” nu există în limba română, dar este prezent în memorialistica privind fenomenul concentraționar românesc. Cuvântul a apărut în memoria deținuților politici anticomuniști închiși de bolșevici în închisoarea Jilava. ”Casimca” este considerată o închisoare mai mică, lugubră, săpată în pământ. De fapt este o temniță mai mică într-o închisoare...

Drama Poetului sau albatrosul ucis

Primind scrisoarea de la Uniunea Scriitorilor, nu de mult rebotezată din Societate, în Uniune, conform directivelor primite de la Moscova, Nicu, râzgâit în Laie, Labiș, și-a luat câteva cărți, ziarul ”Lupta poporului ”, din Suceava, unde publicase prima poezie și o vestă din blană de miel, pe care le-a îndesat într-un geamantan, asemănător unei valize de recrut.Tătână-său,...

Grija față de cetățean – între responsabilitate și fățărnicie

În an electoral, când decidenții politici simt că-i util discursul prietenos, omul cetății se regăsește într-un parteneriat activ cu instituțiile statului. Din această perspectivă, cetățeanul se folosește de instituții, le asigură funcționalitatea prin contribuția pe care o varsă prin taxe și impozite în urma muncii prestate, e ocrotit, creându-se în cele din urmă un schimb...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături