Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Ziua Crucii

Ziua Crucii 14 septembrie Părticică din ea la Mânăstirea Miclăușeni-Iași mergem să ne închinăm ei Lung a fost și este Drumul pe care l-a făcut Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos Nazariteanul – de la obiect folosit de romani pentru pedeapsă, tortură și execuții,Sfântă prin martiriul Mântuitorului – punct de Istorie a lumii,cunoscut ...

SMARANDA VORNICU SHALIT : ”Iubesc Televiziunea Română așa cum a fost, așa cum este și așa cum va fi”

IOAN VASIU : – Sunteți fiica regretatului ”om de televiziune” TUDOR VORNICU. A contat acest lucru atunci când ați ales profesia de jurnalist ? SMARANDA VORNICU SHALIT : – Tatăl meu nu și-ar fi dorit să urmez o astfel de carieră. De altfel, atunci când i-am povestit că aș vrea să fac studii de filologie, s-a opus vehement. Voia, mă gândesc acum, să mă protejeze de „costurile”...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (23)

Potecile colțuroase ale Munților „Piatra Craiului” erau pline de ispite primejdioase. Când Cosmin și temerarii Alin și Alina ajunseră în buza muntelui, noaptea își aruncă tot întunericul și peisajul părea apocaliptic. Din datele de pe GPS vizuina cosmonauților în pregătire se afla cam la 900 de metri de...

Mari regizori în noua stagiune de la Bulandra!

Adaptarea unui text esențial din teatrul antic, un policier deștept și plin de umor, o tulburătoare dramă psihologică și un excelent text din dramaturgia contemporană românească – acestea sunt doar câteva dintre poveștile pe care le veți descoperi în această toamnă pe scenele Bulandra, sub semnătura regizorilor Andrei Șerban, Alexandru Dabija, Alexandru Mâzgăreanu și Mimi Brănescu. Startul...

Odiseea Caravanei Culturale ”RUSIDAVA”, ediția a VII- a

Cultura, un “ ansamblu complex ce include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, tradiţțiile și orice alte producții și modalități de viață create de omul ce trăiește în societate” (Tylor, E. B. Cultura primitivă apud, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 682.), este una dintre...

,,Tu toamnă”, de George Ciprian Bălan

Tu toamnă ce mereu revii De răscolești adânc durerea A unor vii melancolii Ce-n inimă își au șederea ! Cum an de an – neîntrerupt – Sosirea-ți nu mi-a fost străină Ce-a fost odată și-i pierdut Așa vreau totul să revină. Căci înc-un an s-a dus pe vânt Cum dintr-un ram căzu o frunză Și din acestea-ți văd ș-având Spre dezonoare-o vină însă ! Privind la tine numai...

„Sicriul a fost coborât în criptă alături de tatăl și de fratele său.”

Alexandru (Sașa) A. I. Cuza s-a născut în anul 1862, la București și a murit la 17 martie 1890, la Madrid, în timpul unei călătorii în Spania, din cauza unei tuberculoze acute. A fost înmormântat la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de lângă Palatul Domnesc din comuna Ruginoasa, plasa Siretul de Sus, județul Suceava (astăzi, în județul Iași). A fost cel mai mare dintre cei...

Etnogeneza poporului român s-a încheiat în secolul VII. O perspectivă!

Întotdeauna în istoriografie, logica are partea sa consistentă din adevărul științific, în interpretarea documentelor și izvoarelor istorice. De-a lungul vremurilor istoricii români au căzut în mare parte de acord, că procesul de finalizare a etnogenezei limbii și a poporului român s-a încheiat spre finalul secolului IX, conform analizei cronicilor bizantine, literaturii germanice...

CATRENE de Ioan VASIU

C A T R E N E mi-e dor să stau cu tata la taifas să aflu de la el când o să plouă de ce puține zile mi-au rămas și când se logodește luna nouă 000 las vrăbiile să-mi ciugulească-n palmă ademenesc luna cu struguri copți ascult vântul ce plânge pe la porți când toamna prin păduri se plimbă calmă 000 dacă o-ntâlniți pe o câmpie cu coasa-n mână sprijinind un gard să-i...

Istoria românilor nu se negociază!

În ultima vreme îl recitesc cu multă plăcere pe Nicolae Iorga, pe care-l consider unul dintre cei mai mari istorici români din toate timpurile. Marele savant, care știa 11 limbi străine, spunea că ”un popor fără istorie este ca un copil fără părinți”. Ceea ce se întâmplă în ultimii circa 20 de ani, de la apariția celebrelor manuale alternative de istorie, asistăm de fapt...

Rolul școlii în educație. Fenomenul abandonului școlar – cauze și soluții

1 septembrie 2023 • Nela-Ionela Balica • Liceul Particular Nr. 1, Bistrița (Neamţ) • România În societatea contemporană, când necesitatea unei reforme în învățământ devine din ce în ce mai acută, suntem cu toții preocupați de perfecționarea în domeniul digitalizării, lucru firesc în condițiile în care perioada pandemică a venit cu câteva lecții crunte în această...

A fi profesor. Revelația smereniei

Atelier de psihoeducație Viața de profesor e povestea pe care ne-o spunem în fiecare dimineață din septembrie și până în iulie târziu… Fiecare dintre noi alegem ce poveste ne spunem pentru a rezista într-un sistem de învățământ greu încercat de reformele ultimilor 30 de ani. Uneori, singurul mod de supraviețuire când simți că nu mai poți, că ești sătul,...

Medalionul literar “Gloria Limbi Române “

La Cenaclul “Al.Florin Țene” Miercuri, 6 septembrie, începând cu ora 11 a început cenaclul literar din cadrul Centrului pentru Vârstnici nr.2 din Cluj-Napoca, str.Decebal 21. Așa cum, mai bine de 20 de ani, scriitorul Al.Florin Țene a deschis și coordonat activitatea ședineți la care au participat iubitori de literatură din capital Ardealului. După anunțarea ordinei de zi, președintele...

Originaritatea poeziei!

Ionuț ȚENE Poetul este un Robinson, care trăiește reveria cunoașterii prin visul emoției, în insula poeziei. Izolat de preajmă și marginalizat, poetul își construiește propria poziție inconștiută și necunoscută pentru ceilalți. El trăiește agreste, în stil noician întru Ființă, ca stare de deschidere a Dasein-ului. Splendida sa izolare este de fapt înșelătoare. Construindu-și...

Un monument al Criticii literare: ,,Istoria literaturii române contemporane 1940-2000”, de Alex Ștefănescu

Pentru a edita o lucrare de acest gen, trebuie surmontate piedici mari. Incercări cutezătoare au existat și nu puține, dar în final, contabilizăm reușitele monumentale:„Istoria Literaturii Române contemporane”(1925-1929), a lui Eugen Lovinescu, „ Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent” (1940), a lui George Cîlinescu, „Istoria critică a Literaturii Române...

SERBĂRILE NAȚIONALE ȚEBEA

Duminică, 10 septembrie 2023, începând cu ora 10,30 dimineața, la Panteonul Moților de la Țebea vor începe manifestările reunite sub genericul SERBĂRILE NAȚIONALE ȚEBEA, devenite tradiționale în județul Hunedoara. După oficierea unui serviciu religios, evocarea istorică a evenimentului și rostirea unor alocuțiuni adecvate, se vor depune coroane și va defila Garda...

Arta tradițională. Curs de cusut ii

Marți, 12 septembrie 2023, începând cu ora 17:00, vă invităm la Conacul Capri din Brăești să vă bucurați alături de noi, de rezultatul împunsăturii acului, având în vedere că în luna septembrie 2023 se împlinește un an de când se organizează la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea...

EMINESCIANĂ

EMINESCIANĂ (Mihai Horga) Fiind băiet, cutreieram O floare-albastră căutam În codrul des și privegheam Visând în pom păsări pe ram Atât de dulce îmi erai Sub un salcâm mă așteptai Sara pe deal blând mă priveai Parcă eram căzuți din Rai… Ți-eram Luceafăr și tu Stea Revino Veronica mea Să-mi fii iubită și eu soț Pe lângă plopii fără soț Să te cuprind în...

ÎNTRE NOI

Iubirea poate sălăşlui între noi doi, E nevoie doar s-o hrănim amândoi, Căci pe ea am ascultat-o cum plângea, Cum se lăuda şi cum uneori tăcea. Priveam adânc în sufletul tău curat Şi-ţi sorbeam mireasma trupului înviorat, ...

„Nimic din ceea ce a fost muzică în România nu mai există!”

Jean Păunescu s-a născut la 6 ianuarie 1939, la București. A fost căsătorit și are trei fii. A efectuat studii de canto clasic, fiind un interpret reprezentativ al muzicii ușoare românești din anii ’60-’80. În anul 1963, a început imprimările la Radiodifuziunea Română și a fost angajat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Capitală. A susținut numeroase spectacole...

Eva Radu, o poveste despre culori vii și simboluri străvechi

Da, luminile și umbrele colorate se adună în tușe pentru a reconstitui viața, mai ales că acestora li se adaugă ceva în plus, ceva ce provoacă de fapt scânteia stilului propriu, în cazul acesta fiind vorba de o tentă mistică. Parcă mai e ceva în plus în pictura ei, se vede cu ușurință. Fiecare lucrare, indiferent de mediu sau tehnică, emană căldură și bucurie, adică viață....

„În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul” : Viața filosofului Petre Țuțea între realitate și poveste de Al. Florin Țene

SEMNAL EDITORIAL „În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul” : Viața filosofului Petre Țuțea între realitate și poveste de Al. Florin Țene Când se referă la viața filosofului Petre Țuțea, autorul romanului, conceput la granița dintre realitate și ficțiune, aduce o ofrandă literară acestui mare înțelept al neamului nostru, care se autodefinea, ca un „român absolut”....

Toamna vieții

În toamna vieții amărui De dimineață m-am trezit A fost foc în vară și acuma nu-i Tristețea ploii parcă m-a găsit, Cad frunzele din faptele necoapte Cărări umblate s-au mai răcorit Ieri m-ai țipam, azi cred în șoapte Vara-i de aur, toamna de argint. … Am pașii grei iar gustul e de acru, Cei cunoscuți s-au rătăcit pe drum Tot ce-i ușor devine acum sacru Ziua de mâine se ascunde-n...

Al.Florin Țene unul din Părinții Zilei Limbii Române

Dintre cei care au propus data de 31 august Ziua Limbii Române doar președintele LSR – Al. Florin Țene mai trăiește! Multă sănătate spre cinstirea ei! Generalități Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul...

Din inima Putnei

Din inima Putnei răsună dulci cântări. De har plin corul cântă dorul ceresc. E-o tânguire caldă, e-o doină divină, E muzica cerului a omului tihnă. Din inima Putnei răsună dulci cântări. De har plin corul cântă dorul ceresc. Îngerii picură-n glasuri divinul cânt Și-i armonia sufletelor pe pământ. Din inima Putnei răsună dulci cântări. De har plin corul cântă dorul...

Poeți cu rădăcini în vatra eminescienă: George Ciprian Bălan

Constănțean, cu un debut literar în Revista de cultură ,,Luceafărul” cu aproape 10 ani în urmă, ne încântă acum cu un volum de versuri : ,,Poeme pentru Eminescu (Rezonanțe)”, în cadrul unui nou demers al Editurii Agata sub genericul ,,Poeți cu rădăcini în vatra eminesciană”, o inițiativă pentru a promova creatorii de literatură cu ascendență în ținuturile botoșănene....

La porțile cerului

La porțile cerului (secvență dintr-un roman nenăscut) de Gruia COJOCARU Ultima toamnă a regimului roșu în spațiul carpato-danubiano-pontic a tăbărât năprasnic peste Tudor. Sarcina Laviniei era o povară grea, ce se suprapunea peste dorința de a deveni student, năzuință care – știa bine – se putea materializa doar prin efort sisific. Culmea e că n-avea nici un debușeu – un...

Doar în Limba Română

doar în Limba Română iubirea o-nțeleg doar în Limba Română îmi slăvesc eroii doar în Limba Română visul meu e întreg doar în Limba Română admir cântecul ploii doar în Limba Română fluierul doinește frumos doar în Limba Română mă bucur de copii doar în Limba Română pot să mă plimb pe jos doar în Limba Română număr zi după zi doar în Limba Română mereu să...

„Eu sunt «românca cu părul roșu» care-l iubește pe Carol.”

Elena Lupescu (cunoscută și ca Duța Grünberg, Magda Wolf sau „Duduia”) s-a născut într-o familie evreiască, la 3/15 septembrie 1899, la Iași și a murit la 29 iunie 1977, la Estoril, districtul Lisabona, Portugalia, fiind înmormântată la Mănăstirea „São Vicente de Fora” din Lisabona și reînhumată în cimitirul Mănăstirii Curtea de Argeș, județul Argeș. A fost căsătorită...

FLOARE GALBENĂ

FANDARAC de Marin RADA Aș vrea să nu mai plec, cireșul a înflorit ca o inimă, iarba tremură când o atingi, ca un trup, stelele au răsărit printre flori pe un munte și îmi cer sufletul cu-mprumut… Vine la fereastră o pasăre blândă, cu mireasma văzduhului prinsă în zbor, are-n privire culorile câmpului, și își ține aripile ca un condor… Înserarea trece dincolo de cuvinte, prin...

Concursul de creație ARMONII LITERARE – Ediția a V-a

Concurs de creație ARMONII LITERARE – Ediția a V-a În 31 august, cu ocazia Zilei Limbii Române, încep înscrierile pentru concursul ONLINE literar artistic ARMONII LITERARE în limba română și maghiară organizat de HIFA-ROMÂNIA în colaborare cu Biblioteca Județeană Mureș și Liga Scriitorilor Români filiala Mures. ARMONII LITERARE ESTE DESTINAT AUTORILOR DE POEZIE ȘI PROZĂ,...

După deal

S-a dus satul după deal Spre a soarelui cărare. Îmbătrânit, de val cu val, El rătăcește în uitare. În lanuri truda s-a uscat, Sudoare nu-i mai cade Pe arătura fără hat. E-o doină ce mai arde! Copil am fost în toiu de vară, În van amintirile mai plouă. Copil am fost și-n joc de seară Văd viața trăirilor, o rouă. Hramul demult s-a resemnat, La modă și din nepăsare Orice obiceiuri...

Plânge-n inimi…

Din vârf de sat, spre vale, Ei merg tot mai agale. Le sunt anii copți și grei, Li-s inimile-a dor de nepoței. Cu pașii osteniți și rari Le par ulițele lungi și mari. Mai ieri colbul din drum zburau Când la vreo nuntă-n horă se prindeau. Ce ani dalbi și-atât de-n singurătate? Cândva li se părea că-s mult departe. Comoară li-i traiul c-au ajuns bunici! Veniți – le plânge-n...

Andr0meda: Structuri și instalații artistice inspirate din natură

Andr0meda este pseudonimul cu care Andra Bularca semnează instalațiile artistice amplasate în spațiul public, bijuteriile și diferitele obiecte artistice la care lucrează. Este absolventă a Liceului Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” Brașov și a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. De profesie este tehnician dentar, însă...

MUGURI

FANDARAC de Marin RADA … MUGURI Tu ai un fel de a ține brațele pe lângă trup, cum numai frunzele își leagănă inimile până le rup… Tu ai un fel de a-ți ridica ochii de la pământ cum numai florile își ridică petalele-n vânt… Tu ai un fel de a întoarce universul pe dos, cum crengile își întorc primăvara în muguri, duios… Tu ai un fel de a prinde fluturii cu...

Vacanța în Est, la sfârșit de mileniu trecut

La noi e vară, și ce vară caniculară, Doamne!, perioadă de vacanță, concedii, prin țară sau pe alte paralele și meridiane pentru unii dintre noi. Și-ntr-o zi, pe Radio România Cultural, am prins ceva dintr-un interviu luat Adinei Popescu (1978) care a scris o carte de amintiri personale, dar valabile și pentru mulți dintre noi. Depinde de vârstă, e drept. 8 povestiri de vacanță,...

Plâng(i)…

Ce va scrie pe crucile tinerilor stinși? De beți și de drogați fost-au uciși? Ce va scrie pe crucile sufletelor luate? De suflul unei explozii viețile le-au fost curmate? Ce vor povesti cei mutilați, întorși la copii? Am plecat teferi, venim mai mult morți decât vii? Cei care niciun pat de spital n-au primit în țară, acasă, Cum vor putea învinge spaima de carne arsă? Curg lacrimi,...

„O revoluție e gata să izbucnească în noaptea următoare.”

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a murit la 15 mai 1873, la Heidelberg (Germania) fiind înmormântat la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. A fost căsătorit cu Elena Rosetti și a avut doi fii. A studiat la pensionul francez al lui Victor Cuénim și la Academia Mihăileană – ambele din Iași, apoi și-a luat bacalaureatul în Litere și a urmat...

ALB

FANDARAC de Marin RADA … ALB Niciun adevăr nu mai încape în cutia poștală, totul e alb ca o revărsare de ziduri ce cad, mi-e dor de tăcerea palmelor tale, mi-e dor de parfumul cu rășină de brad… Îmi trebuie în piept o nouă durere, o rană mai mare decât uitarea cea grea, o lacrimă crește cât un munte de sare o pasăre vine în zori și o bea… Despre cântecul ei imi...

Patimi electorale de demult

Soţii Natalia şi Lazăr Donca s-au născut în Cârja de Sus, partea nordică şi vatra satului Cârja, plasa Manolache Kostache Epureanu, judeţul Tutova (astăzi, în orașul Murgeni, județul Vaslui). Boieri ai satului, au deţinut mai multe imobile şi terenuri agricole, rămânând în memoria locală ca modele de iniţiativă, implicare, generozitate şi omenie. Au avut 16 copii, toţi veniţi...

Romanul unui reportaj sentimental despre civilizația Elladei

Credeam că odată cu trecerea în eternitate a lui Geo Bogza, la noi nu se va mai scrie cărți cu reportaje literare.Dar de câțiva ani primesc de la Iași cărți semnate de scriitorul Ilie Serediuc care conțin acest gen literar.Nu știu de ce critica literară de astăzi nu încurajează această specie foarte interesantă și utilă, în cunoașterea unor popoare și teritorii ce nu ne sunt...

Dezvoltarea competenței de sensibilizare și exprimare culturală prin proiectul eTwinning „My cultural songs”

27 august 2023 • Daniela-Maria Musteață • Liceul Teoretic, Filipeștii de Pădure (Prahova) • România De câțiva ani, desfășor cu elevii mai multe proiecte pe platforma colaborativă eTwinning. Un proiect drag sufletului meu a fost „My cultural songs”, fondat de cadre didactice din Turcia și Croația, care a avut ca parteneri profesori din Ungaria, Serbia, Macedonia, Franța,...

ÎNTOARCERE

M-am întors acasă spre toamnă, Râul curgea în urma mea, Pe suliți de iarbă, pe coamele dealurilor, Soarele se rostogolise in brazde. O tristețe amară mă bătea cu amurguri, Că nu am mai fost recunoscut de fântâni, Sora mea crescuse înaltă și subțire, floare peste sufletul mamei, Nucul îmbătrânise și dinții de frunze ii cădeau, tremurând… Mama cosea gradina in borangic...

VĂZDUHUL S-A ÎNTUNECAT

Pe întreaga câmpie s-a aşternut-n cale O ceaţă grea şi lăptoasă mi se pare, Şi-un tremur de ierburi uşor ca o suflare Încerca mereu să mă împresoare. Un glas ascuţit din adânc de vale Se prelingea ca o apă curgătoare, Nu cunoştea nicio...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (22)

Era sfârșit de săptămână. Zi de relaș pentru trăitorii din laguna „Speranța”. Înainte de obișnuita petrecere, locatarii își vedeau de treburile obișnuite. Doamnele pregăteau cina, domnii jucau table și șah, Alin și Alina ademeneau bursucii cu porumb proaspăt. Frații Antonică ascultau ultimele știri despre o apropiată călătorie galactică. Urma ca cei care vor pleca să-și...

Poezie și șah la Umbrăreștii de Tecuci 20 august 2023

Sub egida Ligii culturale „Ion T. Sion” din Umbrăreștii de Tecuci, în data de 20 august 2023, la firul ierbii a avut loc o șezătoare literară moderată de Dana Vlad, redactorul șef al emisiunii „Ora de cultură” de la Pro Fm Galați. Pricina întâlnirii cultural-literare a fost lansarea ca poet a domnului inginer Marian Dima, prin cartea de debut – „Poeme strategice pe eșichier”....

S-a deschis Museum of Immersive New Art (MINA), primul spațiu pentru artă imersivă din România

S-a deschis Museum of Immersive New Art (MINA), primul spațiu pentru artă imersivă din România “MINA este un proiect ambițios, unic în sud-estul Europei…” Conceput de One Night Gallery și Le Petit, MINA e un proiect ce combină arta și tehnologia într-un spațiu senzorial, având ca scop principal creșterea consumului cultural. Prin acest spațiu multifuncțional, dotat cu tehnologie...

Poem pentru România

Mi-e dragă mult a noastră Românie Atât de mult c-o vreau a lăuda Că elocință și filozofie Al limbii-i foc el poate exprima. Pe-acest tărâm al doinei și jertfirii A căror vad nu poți să îl defigi Nestins petrece crezul nemuririi, Convingere ce-a dăinuit aici. Străbunii din străbuni ca moștenire Ai noștri daci ne au lăsat-o-n dar Convinși de-a sufletului nemurire Și-mbrățișându-L...

INTERVIU CU UN “OM DE LUMINĂ”: TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU

IOAN VASIU : – Pentru că ne cunoaștem de mulți ani, îmi permit să-ți vorbesc la persoana a doua, salutându-te în acest chip, cu gândul că nu te vei supăra. TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU : – Bine te-am găsit, Ioan, pe tine şi pe toţi cei care ne sunt acum aproape, citindu-ne gândurile. Mărturisesc că îmi este tare drag să ne regăsim în acelaşi chip ca altădată...

Pentru înființarea unei universități românești în Diaspora!

Biserica Ortodoxă Română continuă să crească numeric și valoric în Diaspora. Peste cinci de milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, iar azi se nasc mai mulți copii în Diaspora decât în România. Biserica Ortodoxă Română continuă să crească și în Diaspora. Din datele statistice ale Patriarhiei Române reiese că Biserica Ortodoxă Română are patru arhiepiscopii...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături