Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

Stelian PLATON, din prezent: „La trecutu-ți mare…”

„La trecutu-ți mare…” Istoria de fapt stă singură-n picioare, Vreo țară nu ne-a-nvins oricât de agresoare. Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri, Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri. Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot, Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot. Brâncoveanu...

75 de ani de la nașterea lui ION CĂNĂVOIU. D.M.Gaftonneanu: Contrafabulă (parodie-fabulă)

75 de ani de la nașterea lui ION CĂNĂVOIU (n. 8 septembrie 1939 la Runcu, județul Gorj – 22 octombrie1992), profesor, poet, prozator, traducător și epigramist. Fabulă– Ion Cănăvoiu ,,Nu poți ține doi pepeni într-o mână.” (proverb românesc) ,,Ne peux...

Teodor EPURE: MĂRTURISIRI DIN COPILĂRIE

MĂRTURISIRI DIN COPILĂRIE Când cerul era clar ca apa de izvoare, Cerbii-și păstrau vârsta -n coarne triumfale, Copacii în inele de aur albe, Era un măr cu un fruct-n vârful coroanei. Ca un soare blând secătuit de puteri, Fructul rotund cu ale sale străluciri, Se legăna-n capătul unei crengi subțiri Cu aroma sa ce-mi pătrundea printre nări. În pofida avertismentelor...

Florin T ROMAN: ÎN JURUL FOCULUI

ÎN JURUL FOCULUI Foşnesc vlăstarii, freamătă iubirea la umbra unui carpen izolat, unde ne retrăim copilăria din când în când, câţiva bărbaţi din sat. Suntem puţini dar amintiri sunt multe, suntem adulţi şi totuşi tot copii; se pleacă crengile încet, să ne asculte poveştile trăite-n zori de zi. Şi ziua scade şi se face seară şi frunzele reintră în extaz; timpul...

Florin T. ROMAN în: OCTOMBRIE

OCTOMBRIE E iarăşi octombrie! Iarăşi au îngălbenit de ruşine jumătate din frunzele verii şi de dor jumătate din inima mea; o frunză galbenă, o frunză verde şi fluierul ciobanului împletind o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăşi octombrie! Iarăşi se zgribulesc stelele pe cer şi luna e mai strălucitoare, iarăşi ploile îmi răcoresc paşii pierduţi prin...

Ion PRIBEAGU: ROMANȚA BUGETULUI Sinecuriștilor

ROMANŢA BUGETULUI Sinecuriştilor O, buget, slăvit de veci, Ce hrăneşti atâţia seci Cu-ale tale graţii… Tu dai bunuri răilor, Ranguri nătărăilor, Şi atârni dulăilor Cruci şi decoraţii… Prăbuşeşti creanţele, Turburi conştiinţele Numai c’o zâmbire. Strâmbi puterea legilor, Saturi pofta regilor, ...

CATREN UMORISTIC GHEORGHE BURAC

Primit pentru publicare: 25 oct.2014. Autor: Dorel Mihail GAFTONEANU Postat: 25 oct.2014. CATREN UMORISTIC GHEORGHE BURAC …Duminică, 26 octombrie 2014, orele 12,00, Sârbi, Vlăsinești, cu prilejul lansării celei de-a cincea cărți din colecția ,,Cărțile Revistei Luceafărul” – ,,…ȘI AȘA MAI DEPARTE” , prof. Gheorghe Burac, a doua din seria autorului sau, mai precis, a șasea...

LACRIMA Cosminei Marcela OLTEAN

Text și ilustrații: Cosmina Marcela OLTEAN LACRIMA Din toată apa de pe pământ, O picătură de simțire-i plină Expresia a durerii, ori a fericirii poate, În cufărul cu perle se adună: E lacrima ta, mărgăritar din suflet !

Se ascut săbiile! Dumitru PĂTRAȘ: UMERI DE NĂMEȚI

Primit pentru publicare: 23 oct. 2014. Autor: Dumitru Petraș Publicat de Ion Istrate: 24 oct.2014. (cit. Se ascut săbiile! Dumitru PETRAȘ: UMERI DE NĂMEȚI) UMERI DE NĂMEȚI Într-un cenaclu numit crâșmă, Dur de clienți am fost criticat Că nu-mi ling degetul de frică. Eu am numele Pătraș, pe certificat. Eu port costumul vechi de gală Când mi se naște...

Cosmina Marcela OLTEAN: MAREA ȘI OMUL

Text și ilustrații: Cosmina Marcela OLTEAN MAREA ȘI OMUL Din mare o lume răsare, Prima ființă e omul. Ea se-așează nemărginită-n zare, Încercând să-i înțeleagă dorul. Multă apă e în jur, și-n noi, Căci astfel e lumea făcută, dar Apa e singura ce împrumută Simțirea – blestem și dar.

Elena Spiridon: BUZA RAMULUI

BUZA RAMULUI Am adunat din vetrele toate cărbunii noi sau ei nebunii… Nu-ți fie teamă zi și noapte de vamă de șoapte păcate pe nemâncate… dimineața când Phoebus aprinde candela ochilor sau seara când inima își spune rugăciunea, la lumina palmelor… De-o fi unul nestins, nu-i bai, că numai jarul distruge amarul și înflorește frunza de...

Teodor Epure: SATUL DIN NOI

SATUL DIN NOI În satul meu albit de miresme crude, Un murmur de holdă în iarbă s-aude, Și din fântâni sună izvoare de lumină, Când luna pe dealuri din fluiere suspină. Satul meu drag cu fire de iarbă crude, Îndrăgostit de veacul ce arde-n iubire, Mă cheamă mereu în liniște fierbinte, Cu gând de mărire la vremea de-mplinire. S-ascult pe săteni cum deșteaptă pământul, Și...

Elena Spiridon: TĂCUTE FLORI

TĂCUTE FLORI De ce tot spui, iubite,“să ne-aruncăm în valuri” Nu am mușcat, din mărul, ce fuse început ? În marea fără țărmuri… gonite idealuri Vom înălța… ca zmeie, spre cer, fugind de lut… Nu vom putea ieși, căci sigur nu se poate, Finalu-întotdeauna, e pentru spectatori; După cortină, ceasul ‘nainte tot va bate, Și-actorii își...

Vasile FETESCU: ANIVERSARĂ

Primit pentru publicare: 10 oct.2014. Autor: Vasile Fetescu Publicat de Ana Maria Maluș: 12 oct. 2014. ANIVERSARĂ La ceas împlinit şi rotund, mi-am prins în cununa vârstei optzeci de luceferi. Spiritul mi l-am îmbăiat în lumina înţelepciunii iar sufletul mi l-am încărcat cu binele lumii. Din proză şi versuri mi-am clădit palatul celest al creaţiei literare cu...

Vasile Fetescu: CÂNT VIAŢA

Primit pentru publicare: 10 oct.2014. Autor: Vasile Fetescu Publicat de Ana Maria Maluș: 12 oct.2014. CÂNT VIAŢA Din strămătură de cuget şi dogoare de suflet izvorăşte domol cântecul meu. Cânt liniştita copilărie cu inocenţa, bucuriile şi limpezimile ei. Cânt furtunoasa adolescenţă cu zborurile şi neliniştile ei. Cânt tinereţea avântată cu voinicia, aspiraţiile şi...

Vasile Fetescu: ÎNCHINĂCIUNE

Primit pentru publicare: 10 oct.2014. Autor: Vasile Fetescu Publicat de Ana Maria Maluș: 12 oct.2014. ÎNCHINĂCIUNE De când am început să descifrez orizonturile şi rosturile existenţei mele pământene, mă închin proniei divine, adresându-i rugăciuni cu cereri şi mulţumiri, dar şi învinuiri. Mă închin muncii – suprema însuşire umană, creatoare de valori, de îndemânări...

A FI, cu Vasile Fetescu

Primit pentru publicare: 10 oct.2014. Autor: Vasile Fetescu Publicat de Ana Maria Maluș: 10 oct.2014. A FI Sunt şir împreunat De gând cumpănit Şi de capriciile timpului Lovit. Sunt snop adunat de spirit Şi simţire Mânat de destin Spre împlinire. Sunt vis Din nocturnul somn Agitat Cu năluciri şi coşmaruri Încărcat. Sunt pumn de ţărână Animată Pe hăţişurile...

Boris Marian: Pe faleza din BALI

Primit pentru publicare: 8 oct.2014. Autor: Boris Marian Pe faleza din BALI Pe faleza din Bali, Gaga iese zi de zi, Mult dorita Sushuiană Bea pălinkă din stacană, Asta este poezie? Eu mă joc. Copilărie. Unde-s conții, trubadurii, Farmecul Venerei, nurii? Alergările de cai, Pegașii plutind în Rai? Sărutările fatale În subsolul dumitale. Ce se-ntâmplă , cara mia? Am sărit în...

Evoluția ciclică, veșnicie. Vasile Popovici: VALURILE

Valurile Trec valuri, valuri, – valurile. De maluri se izbesc şi se întorc în valuri spre alte-ndepărtate maluri. De veşnicii, aceleaşi valuri neogoite ca o zbenguială de copii, purtate-n ploi se reîntorc în valuri ce iar şi iar cu duşmănie se izbesc de maluri. Muşcând din malurile ţărmului sălbatic îşi duc prada în ape şi o-neacă; îşi poartă permanenţa-n veacuri, muşcând...

Interogatoriu în faţa Istoriei: BASARABIA

Interogatoriu în faţa Istoriei Numele: Basarabia! Părinţi: Sunt fiică a României! Bunici: Dacia Felix! Rude: Surori gemene, Moldova şi Bucovina şi alte surori, Muntenia şi Transilvania; Naşi: Basarab I, întemeitorul Ţării Româneşti şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, stăpânitorul cetăţilor de la Nistru; Locul naşterii: Între Prut şi Nistru, de...

Vasile Popovici: În zborul de cocor sunt ciclurile lumii

Primit pentru publicare: 3 oct.2014. Autor: Vasile Popovici În zborul de cocor sunt ciclurile lumii Se cârduiesc în zi cocorii a plecare, cu eleganţă-n zbor a bun rămas; câţi dintre ei nu îşi vor mai găsi popas decât pe valul zbuciumat de mare?! Când au venit în primăvară timpurie, entuziaşti copiii: „au sosit cocorii!” se desluşeşte-albastru-n faptul aurorii pe care vor pleca...

Şi apa-n vaduri tot va clipoci, după Vasile POPOVICI

Şi apa-n vaduri tot va clipoci Eu nu credeam că va să vină Şi capătul de un grotesc final; Din ce în ce lumina-i mai puţină Şi simt un vânt pornit din boreal. De moarte avu parte şi întâiul Creat, să-şi poarte-n cârcă anul; Zadarnic Thetis* i-a ferit călcâiul, Că tot muri Ahile Peleianul. Că va mai fi şi mâine-o zi, va fi; Vom îngăima: „to be, or not to be”; Şi...

Vasile Popovici: CULES

Cules Când mâna-ntind spre mere coapte, să le strâng, să le culeg din ram, simt inima cum bate cu tărie de parc’-aş strânge sânii tăi, şi tari, şi goi, şi rumeni, şi cu miros de mere-n pârgă. Şi-mi vine… Şi-aşa îmi vine ca o revărsare-n grinduri şuvoi nestăvilit, să muşc cu poftă să-mi ostoiesc nesaţul. Şi le culeg. ‘Nainte ca...

Ion Ionescu-Bucovu: AMINTIRI FUGARE

amintiri fugare cad alte frunze, alte păsări zboară, cum mai zburau la noi odinioară, vin alte toamne cu aceleaşi nume, dar noi trăim de-acum în altă lume. dimineţile mocnesc singurătate, şi toamna trece rece prin cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a...

Stelian Platon: UITAT ÎNTR-O ODAIE

Uitat într-o odaie De azi nu mai pot vorbi Decât în șoaptă. De-acum sunt un tip zemos Ca o dudă coaptă. O, râme gălăgioase, Ziduri cad bucăți din case. Pragu-i măcinat E prăfuială, Eu cad în lacrimi Ca într-o îngăduială. Hainele mele așteaptă, Să vină copilul de- altădată. Dar am plecat din Alba mea-ncăpere, Înspre o infinită Climă de durere. Parfumul dudelor De...

Vasile Popovici: VOI, DEMONI SACRI

Voi, demoni sacri Sărmani poeţi, voi demoni sacri, ce v-aţi deprins cu poezia, ne amăgiţi că voi sînteţi acei ce lumea o preschimbă cu versul vost’ în alchimia, dar cum se face, au nu ştiţi că nici de foame, nici de sete, nu ţine poezia?! Şi nu ştiu ce motiv mă-ndeamnă să vă scult minciunile edulcorate şi poate nu ştiţi ce înseamnă o rimă ori un coriamb,...

Teodor Epure: ACASĂ

ACASĂ Stau acasă pe un butuc de lemn acum, Ș-ascult o mierlă cântând vesel peste drum, Grădina-i parfumată de mărarul verde, Chipul tău senin în ochii mei se pierde. În liniștea curativă privesc lumina, Cu dor întreg arzând te mângâi cu privirea, La tine vin cu gândurile curate, Și cu înțelepciunea ceasului de noapte. Îmi arunc ochii triști din iarbă în...

Unei Doamne Ministru

Sursa: Eugen Sfichi, Epigrame cu şi despre femei (2010) Unei Doamne Ministru Foşneşti subţire, ca o plantă, În cerc de oameni importanţi, Numiţi vremelnic guvernanţi, Iar tu – e logic – guvernantă.

De-o fi strâmbă sau dreaptă, Marea Judecată e necesară … Vasile Popovici: CE MAI CONTEAZĂ

Ce mai contează… Cu toate că mi se-alungeşte umbra, atât cât umbră am, mai sînt; sub umbra mea, cu mine stau la umbra vechiului pământ. Când n-o mai fi, – c-aşa va fi – , când n-o mai fi pământul, pe lume, toate s-or sfârşi? Şi-aşa mă bate gândul… Că peste timp, nu pot să ştiu cât timp va trece, universul ăsta câtu-i se va întoarce-ntr-un...

Teodor Epure: ÎNVĂȚĂTORUL

ÎNVĂȚĂTORUL Plugar al sufletelor și al speranței, A aruncat sămânța științei, În pământul reavăn și roditor, Deschizând ochii minții tuturor. Vorba lui ca mierea a umplut stupii, Din sufletul dragilor săi copii, Și din lumina lui a dat lumină, Iar duhul le-a insuflat veste bună. Patru ani de-a rândul învățătorul, A îngrijit mlădița unui pom, Chiar de-l încerca...

CATREN UMORISTIC PETRU DAMIR

D.M.Gaftoneanu, poet botoșănean CATREN UMORISTIC PETRU DAMIR Expoziția personală ,,Clipa ce zboară, Lady in Red” Muzeul Județean Botoșani prezintă, în perioada 12 septembrie – 3 octombrie 2014, în spațiul Galeriilor de Artă Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția personală ,,Clipa ce zboară, Lady in Red” a pictorului bucureștean de origine moldavă, Petru Damir. Expoziția,...

Elelena Spiridon: E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ

E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ E toamnă ne-ncepută și frunza de la vie a prins culori pe margini, iar vara vrea sâmbrie; perechi de-ndrăgostiți se plimbă sub un nor, mi-e dor să-mi spui întruna,, iubito, te ador!” mă trece-un gând șăgalnic, când cerul e albastru, din dorul tău prea sfânt, să-mi fac un mic pilastru, că bobul este dulce, pe buza mea rănită, hai, vino iar la...

Să luăm aminte! Vasile Popovici: VIAȚA ASTA SE MAI ȘI TERMINĂ

Viaţa asta se mai şi termină Nu o veşnicie ţine viaţa asta, ci o clipă; „veni, vidi” şi-ai trecut în marea ta risipă; toat’-agoniseala strânsă nu o iei cu tine-n veci şi ca tot milogul, ce a stat cu mâna-ntinsă, pleci. Viaţa asta dată, nu cerută, se mai şi termină; c-ai venit neîntrebat de vrei, nu porţi vreo vină; restitutio integrum, ceru-şi...

Începe gloria toamnei, și apusul ei. Ion Ionescu Bucovu: TRECE SEPTEMBRIE

Ion Ionescu Bucovu trece septembrie te inundă toamna, poezie, cu dansuri stranii de cocori, cu ploi diluviene ce cântă peste ţară a melancolie, tot singuri murim, tot singuri, uitând cântecele de-acasă, unde sunt toate clipele de demult, toamnă, şi culorile tale în care te îmbrăcai cu straie de ii şi fote cusute din toate culorile cerului, pline de fluturi...

Să dăruiești fericirea, ca s-o trăiești! Vasile Popovici: SĂ N-AI, SĂ AI COPILĂRIE

Vasile Popovici Să n-ai, să ai copilărie Cunosc un om ce-a fost cândva copil; copilu-acela n-a avut copilărie, că a venit din nicăieri un căpcăun şi i-a furat copilăria. Şi-a căutat copilu‘, pân‘ a-mbătrânit, pe căpcăun; şi l-a găsit, şi l-a certat că i-a furat copilăria; şi a luat-o înapoi. Dar, neavând ce face-acum cu ea, i-a dat-o unui biet copil...

De ce trăim? Teodor Epure: ROSTUL OMULUI PE PĂMÂNT

Teodor Epure ROSTUL OMULUI PE PĂMÂNT Trăind și muncind pe glia împlinirii, Când Dumnezeu i-a dat darul gândirii, Și-a descoperit rostul său în viață Deși nu știa cum arăta la față. Atunci a poposit pe o stâncă tristă, Să privească-n liniște adâncă viața, Liniștea-n care vanitatea e stinsă, Strivită și înfășurată în ceață. A ascultat...

Existența efemeră. Vasile Popovici: MÂINE, AZI, IERI

Vasile Popovici Mâine, azi, ieri Tot ce există azi vine din mâine; tot ce e mâine vine mai dincolo; Tot ce există azi? dar azi e-o clipă, e-o efemeră; în ieri stau adunate efemerele ca la taifas în zi de sărbătoare, când lumea nu lucrează că e trecut în calendar cu roşu. În ieri nu este rând să stai la rând, să-ţi vină rândul. luni, 1 septembrie 2014

Enigmele din fiorii naturii. Elena Spiridon: BUJOR DE MUNTE

BUJOR DE MUNTE știți cum vine valul?! o huruială mai intăi în călcâi apoi în fiecare cămară și, când șuvoiul intră în inimă, inundă tot obrazul și lasă în urma lui bujor de munte, care este ocrotit de lege, de legea divină, că, acolo unde bujori nu-s, dragostea s-a dus… doar nu vă veți fi gândit la legea pământeană, care face din oameni nu boii...

Un simbol al virtuţii săteşti. Vasile Popovici: FLORICA

Vasile Popovici Florica Desculţă şi călcând pe mirişti care-i sângeră piciorul, ea trece traversând ogorul, înspre pajiştea de dincolo de inişti. Îşi duce la păscut o vacă cu viţel, să aibă-n cană ce să stoarcă, din ţâţa vacii lapte, când o să se-ntoarcă acasă, pe-nserate; şi toate zilele-s la fel. Duminica şi-n zile-sărbători, ...

Descoperirea rădăcinii. Teodor Epure: CINE EȘTI TU?

CINE EȘTI TU? Printre salcâmii îmbrăcați în flori ca-n vis, Ale căror parfum peste tot s-a întins, Se-ntorc pașii mei cu-aceeași mirare, Spre tine, într-o zi de sărbătătoare. Cine ești tu? sunt încă multe de spus, Și toate într-un mănunchi aici le-am strâns. Ani,fapte, gânduri,clipe, orice șoaptă, Adunate strâns toate laolaltă. Fiecare gest-n parte e nesfârșit, Strâns...

Rătăciri [alter-ego] universale. Vasile Popovici: ÎN FIECARE DINTRE NOI

Vasile Popovici În fiecare dintre noi Mai rătăceşte câte un Ulise-n largul şi-o penelopă-şi ţese pânza ce-o destramă; în fiecare dintre noi exist’-o dramă, legaţi în zodia sirenei de catargul. E-un alter-ego-n fiecare dintre noi, cum universurile toate-s circumscrise, cum noi nu suntem decât visele ucise atâtor entităţi de dincolo de noi.

Lacrima ce curge din seva rădăcinii. Teodor Epure: NOSTALGIA COPILĂRIEI

Teodor Epure NOSTALGIA COPILĂRIEI Când revin în curtea copilăriei, Sufletu-mi tresare,casa-i pustie, Aici m-am născut, aici am suferit, Aici copilăria mi-am petrecut. Curtea e plină cu ierburi înalte, Copacii sunt îmbrăcați cu flori albe Peste tot e liniște senină, Găleata la fântână nu e plină Privirea îmi curge ca apa lină,,. Nimeni nu-mi...

Vasile Popovici: Ochi de orb

Ochi de orb V-aţi întrebat vreodată cum cată orbul frumuseţi în ochi şi-n trup de fată, cum ochii, buzele şi gura şi trupul i s-arată în nepriveliştea din mintea lui de orb, întunecată? În ochii unui orb, o floare albă de muşcată, în părul negru de codană cu înfrigurare prinsă, şi floarea, şi părul, şi codana, cum arată? dar lacrima de bucurie pe obraji prelinsă? Cum...

Recviem pentru Adrian Păunescu

Recviem pentru Adrian Păunescu Inegalabilului și nemuritorului poet național Adrian Păunescu Pari obosit și nici nu ești ca altădată Și încă mai aștept să te-nduri a povesti, Cum hotărâși să pleci la poeți deodată Și cum să dormi de-acuma în fiecare zi. Azi...

Întoarcerea în haos

Întoarcerea în haos Ca pe o haină veche, ţara ne-o cârpim, s-avem cu ce ieşi în lume ca la horă; ca să ne facem alta nouă, ne-amăgim cu o bicisnică speranţă de Pandoră. Şi ne cârpim planeta-n zdrenţe şi miloagă, şi ea bolnavă, schizofrenică, pe moarte, desprinsă din orbită, şchiopătând, oloagă, să-şi cate noima ontică în altă parte a universului în deznădejdea...

Eseu cu…atacantul rătăcitor

Eseu cu…atacantul rătăcitor Cornel Pavlovici, zis Pavca, a copilărit cu frații Lucescu, pe „Apărătorii Patriei”, consacrata școală a maidanului. El și Mircea chiar au ajuns apărători ai patriei sportive, la Steaua, respectiv Dinamo, primul, deși olimpic de Tokyo, ratându-se spectaculos (în raport cu uriașul său talent), cel de-al doilea...

Ion Ionescu Bucovu: ,,dansează toamna prin livezi”

dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează...

Vasile Popovici: Crâmpeie

Crâmpeie Adun crâmpeie să refac întregul acelui timp care şi el n-a fost întreg. Mi se drămăluise curgerea clepsidrei; alternativă nu aveam; s-aleg. Din cioburi adunate nu cârpim întregul din care ne-am desprins secvenţă. Închisă-i curgerea-n clepsidră, întortocheată-i calea spre Esenţă. De ce ispita n-a muşcat din Pomul Vieţii!? Ca să răsară soare trebuie s-apună...

Eseu cu…cea mai frumoasă oră a inteligenței

Eseu cu…cea mai frumoasă oră a inteligenței A mai văzut careva un prim ministru câștigând Nobel-ul pentru literatură, un cetățean planetar având 70 de ani de parlamentarism, un superdotat croit de a fi ministru de Muniții, Aprovizionare, Război, al Coloniilor (trecând prin orgolioasa demnitate publică de prim Lord al Amiralității, reformulabilă în cazul său ca...

Consonanța dualității poetice. Vasile POPOVICI: RONDELUL AMINTIRILOR

Vasile Popovici Rondelul amintirilor În mine-s amintirile Ce le-am cules cu tine-atunci Când ne cântau iubirile Privighetorile din lunci. Mă ţintuiesc privirile Din ochii tăi, şi trişti, şi-adânci. În mine-s amintirile Ce le-am cules cu tine-atunci. Acum hiperboreele Năvalnic vin şi îmi dau brânci Aşa cum vin mareele, Muşcând din ţărm, izbind în stânci. În...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură