Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

Aşteptăm răsăritul

Nicolae Vălăreanu Sârbu Aşteptăm răsăritul Noaptea când cerul se urca pe umerii stelelor, lumina se desfăşura din candelabrele tăcerii, copacii îmbrăcau haine regeşti şi se rânduiau în ritualul templierilor soarelui, căutând cu ochii comorile ascunse sub râuri de argint, unde flăcările jucau...

Lucifer, – poem lirico – epico – filosofico – erotic, – o punte între realism şi suprarealism

Vasile POPOVICI Lucifer, – poem lirico – epico – filosofico – erotic, – o punte între realism şi suprarealism Dacă Lermontov(1814-1841) nu ar fi scris „Demonul”, dacă Eminescu(1850-1899) nu ar fi scris „Luceafărul”, dacă eu nu aş fi citit aceste două capodopere consacrate etern pe axa axiologiei artei, intrate în panteonul de valori ale literaturii universale,...

ACESTA SUNT EU

Teodor EPURE ACESTA SUNT EU Sunt mai presus de spini și de veacuri răscruce Sunt oglindă veche, nu minte, dar străluce, Sunt mai presus de norii mereu învolburați De furtunile oarbe și de orice pirați. De mic am ales copacii-n care m-am urcat Să culeg cireșe pentru care am optat, Să mă așez încet pe crengile lor fine Ce se înălțau spre cer ca niște feline. Văd prunii...

EMINESCU (acrostih)

EMINESCU Era pe când nu s-a zărit … Mai am un singur dor … Iambul Nu voi sicriu bogat … E ceasul cel de taină … Sara pe deal Ce te legeni, codrule ? Unde ești copilărie ?…

Vasile Fetescu: Lui Eminescu

Lui Eminescu Tu printre luceferi şi stele ai suit Acolo unde nemurirea te-a zidit Pe Golgota vieţii ai urcat cu vraja versului înaripat şi ai lăsat pentru vecie neîntrecuta şi sublima poezie Poporul te slăveşte iar şi iar În fiecare an la ceas de cireşar.

Teona SCOPOS: LUI MIHAI EMINESCU

Primit pentru publicare: 06 iun.2015 Autor, Teona SCOPOS: Pentru tot ce înseamnă 15 iunie din 1889 încoace – Publicat: 12 iun.2015 LUI MIHAI EMINESCU Coboară la români în gând, În suflete pustii coboară, La cei ce cumpără și vând Credința omului de rând, Batjocorind obraz și țară. Acolo...

în fiecare zi…Dor de Eminescu!

Primit pentru publicare. 11 iun.2015 Autor poem: Pop Stelu Autor grafică: Mihai Cătrună Publicat: 11 iun.2015 Mihai Eminescu–Grafică de Mihai Cătrună în fiecare zi…Dor de Eminescu! din susur de izvor s-adapă Inorogul, în cele patru zări, încornorații cerbi îi cântă Epilogul… în fiecare zi ating cu sufletul munții pioși, câmpuri...

Intr-o zi veni şi plâns-a

Maria BACIU Intr-o zi veni şi plâns-a Tânguitu-i-s-a popii, Că i-au cam rămas scurţi plopii, Că salcâmul, alb de floare, Vor veni ca să-l doboare, Că teii nu se animă Fără...

FABULE, DE VASILE LARCO

FABULE DE VASILE LARCO FUSTA ȘI BLUZA O bluziță înflorată Și o fustă despicată Întâlnindu-se odată Pe un mijlocel de fată S-au tot înțepat pe rând Cum nu s-a văzut nicicând. Zise bluza iritată Spre fustița discutată: – În zadar ești foarte lungă, Dacă ochii pot s-ajungă Pe picior de fată, iată, Până unde nu-i bronzată. Ești...

PENTRU EMINESCU! IN MEMORIAM

Teona SCOPOS IN MEMORIAM Ești tot printre noi, de DOMNUL ales, Mai sus decât omul lăsat pe pământ – Idee și miez de cer în cuvânt, Nebun pentru cei lipsiți de-nțeles. Ești, fără hotar, al versului zeu, Sămânță de geniu, de suflet și dor – Cât neamul ni-i neam, ești nemuritor, Un dar, peste timp, de la DUMNEZEU.

Teodor EPURE: E VARA VISELOR

E VARA VISELOR Este vară, picură cu petale de floare, Picură cu gânduri și vise amăgitoare, Picură cu lumină din cerul înalt, senin, Către inima verii, bătrân mă închin. E vară proaspătă și-n obraji rumenă, Lumina stelei mele urcă în lună, O boare tandră mă scutură de suflet, Și-s leoarcă de rouă,de stele,de umblet. Admir priveliștile miraculoase, Peste tot a pâine proaspătă...

CĂTRE TINE DOAMNE

Primit pentru publicare: 06 iun.2015 Autor: Teona SCOPOS Publicat: 06 iun.2015 CĂTRE TINE DOAMNE TATĂL NOSTRU CARE NE EȘTI ÎN CERURI, Coboară-ți privirea spre oamenii mulți, Spre cei prea bogați sau foarte desculți, Topește din inimi și ghețuri și geruri, Încearcă pe toți să-i vezi,să-i asculți. SFINȚEASCĂ-SE-N PURURI, SFÂNT, NUMELE TĂU Și...

Nicolae Vălăreanu Sârbu: ,,Mirare și taină” și, pe lângă, alte poeme

Nicolae Vălăreanu Sârbu Mirare şi taină Ei se mirau, făceau din mirare o taină, cântau prin păduri şi-şi ascultau cântecul urcând pe portativ în arbori. Cădeau din mirare, se îmbrăcau în mister, Sunetele se metamorfozau în melodii şi le interpretau îngerii. Zideau vorbele în cuvinte, le miruiau, zilele lor se mântuiau tăinuite, femeile cântau cu toate un ritual în...

FABULE DE VASILE LARCO

FABULE DE VASILE LARCO VULPEA FANDOSITĂ Într-o curte-a nu știu cui Vulpea a vânat un pui Ce umbla de capul lui După gâze sub gutui. Cum de gustul dulce-a dat De cobăi s-a săturat Și se furișa în sat, Pofticioasă, pe-nserat. Se-nfruptase ca o Doamnă O întreagă primăvară Însă când intră în toamnă Se cam duse prada rară. După pui mereu tânjea, La surate...

Eseu cu…Tudor Arghezi

Eseu cu…Tudor Arghezi Un destin literar sub magia numărului 2, fiind considerat în epocă al doilea mare poet după Eminescu. Cu două identități: una civilă, Ion N. Theodorescu, și alta literară, Tudor Arghezi (având ca origine denumirea râului Argeș, sau în ipoteza criticului Crohmălniceanu, numele a doi eretici, Arie și Geza). Două ipostaze sociale: ierodiaconul Iosif, în...

Eseu cu…domnisoru Liviu

Eseu cu…domnisoru Liviu Deseori propria lor viață cuprinde elemente mult mai spectaculoase decât imaginația epică a scriitorilor. Dacă nu s-ar fi jucat acea partidă de poker în care ofițerul de honvezi, domnișoru Liviu din Maieru, n-ar fi pierdut (acoperind paguba din banii popotei și fiind demis din armată), probabil literatura română ar fi fost văduvită de câteva din capodoperele...

Eseu cu…singur prin grădina Luxemburg

Eseu cu…singur prin grădina Luxemburg Nimic nu justifică inițiala din mijlocul numelui „filosofului clandestin”, Emil M. Cioran (părinții n-aveau un nume care să înceapă cu M; probabil e M-ul de la Mister, Minune sau Mântuire). A fost un apatrid trăind exilat peste 6 decenii în Franța (exil considerat o „Cetate a Nimicului, patrie de-a-ndoaselea”). Gabriel Liiceanu a avut...

Să ai sufletul veșnic tânăr! La mulți ani, Copilului din tine!

Pop Stelu Să ai sufletul veșnic tânăr! La mulți ani, Copilului din tine! După ce ai trecut de cele patruzeci de cicluri ale anotimpurilor, cu fiecare secundă, minut, oră, zi, lună și an simți cum te apăsa greutatea pământului, vezi cum mai răsar, pe ici pe colo, prin părțile esențiale, ghioceii, realizezi conturul tristeților, ce capătă nuanță pe chip, iar în...

Vasile POPOVICI: Hedonistul

Hedonistul* Pe unde să-i cauţi găsirea?! De mult a murit hedonistul; Golită de carmen e firea, Păcat c-a murit hedonistul! Şi nu mai e azi arta o oază, E „pură” schizofrenie; Cu mintea-adormită, netrează, Se zgârie prost la hârtie. Cu fală, suntem epigonii A zilei postmoderniste; Suntem zămisliţii Gorgonii Cu scrieri incerte, sinistre. *Adept al hedonismului – teorie...

Stelian PLATON: De vorbă cu copilul meu… și alte poeme

De vorbă cu copilul meu Minunatei mele prima învățătoare Cofaru Cornelia Motto: Sunt o frenetică amiază, Sunt gândul din argintul viu, Fereastra sunt ce lăcrimează Cu soarele-ntristat și arămiu. De la bunici am învățat neliniștea și anii Și-am fost în rugăciuni, ca ei, o solitară roabă, Dar n-au venit nici astăzi specialiștii mei din cer Și nimeni de arsura din genunchi...

ȘTEFAN VODĂ, VATRĂ DE SUFLET

ȘTEFAN VODĂ, VATRĂ DE SUFLET Pe câmpul de la Direptate câmp sucevean, Ca răsărit din cel mai pur vis eminescian, Primi coroana Moldovei un brav moldovean, Pe care a purtat-o patruzeci și șapte ani. Ștefan Vodă, vatră de suflet a devenit, Pe plaiul matern cu poporul s-a înfrățit, Care-i cântase viersul Mioriței vrăjit, Și a înfruntat dușmanul ce părea neclintit. A știut...

Pop Stelu – în Universul Iubirii

Pop Stelu – în Universul Iubirii ești atât de frumoasă! uneori mă pierd în Universul tău și mi- e atât de greu să te recunosc, mi-e atât de greu să te culeg din praful stelar, și dragostea ce-o port în suflet pe inimi de gheață s-o presar, acum, când te privesc și te mângâi, te mângâi...

Mai ştii…?

Mai ştii…? Mai ştii de noaptea- ’ceea câmpenească şi cu lună? nici unul nu-ndrăznea ce-avea de spus să spună. Mai ştii că am trăit atunci noi doi, noi amândoi, întreg trăitul cât a fost să se agaţe-n noi? Degeaba încercam să fim sfielnici şi cuminţi, tu te lăsai pe spate-n voie, făr’ multe rugăminţi. Îţi era pumnul plin cu iarbă strânsă strâns, iar pe...

Vasile POPOVICI: Dincolo de 20.000 de hertzi

Dincolo de 20.000 de hertzi Aud paşi grei de dumnezei, strivind sub paşii grei îngrămădiri de stele-n căi lactee în mers grăbit de dumnezei. Aud prin ceruri bolţi gemând, iar pe pământ gemând pământ; aud cuvinte profanând în rugi de farisei. Aud cum se izbeşte-n mine lumina-n revărsări astrale, ce-mi intră-n suflet şi tot vine din mii de puncte cardinale.

URARE ÎN ETERNITATE

Teona SCOPOS URARE ÎN ETERNITATE LA MULȚI ANI tată, în Marele Tot – Să porți veșnicia simțind libertate Lipsit de povara viații în spate, Când poate gândeai ”Acum nu mai pot !”. Eternul să-ți fie curat și senin – Să fii pretutindeni – în cer și cu mine – Gândind că exiști,eu simt că mi-i bine, Primind de la tine un dram de divin. Să porți...

Boris MARIAN: Pădurea roșie

Pădurea roșie O mierlă neagră în Muntele Roșu, O mierlă ca sufletul unui tiran, Pădurea aplaudă la congresul muștelor, Erai și tu acolo? Eram. Un om a fost bătut la sânge, Un om a fost izgonit de ai săi, Zboară tainic frica prin ramuri, Fruntea se lasă pe sânii grei. Zeițele – politicoase zambile, Nici cu un zâmbet nu le îmbii, Ultimul aur curge din ceruri, Lumea se umple cu...

Teodor EPURE: COSAȘII

COSAȘII Se aude plânsul ierbii pe câmpul înverzit, Când natura respiră ca un copil rătăcit, Vântul ce nu-și potolește limba ascuțită Calcă vijelios pe câmpia adormită. În văzduhul respirat,s-au adunat, Și-un continent de plante au retezat, Plante ce cresc pe obrazul ploii-n câmp, Printre razele soarelui luminând. Vântul se năpustea prin pletele vagabonde, Iarba se învălătucea...

Vasile POPOVICI: Cu zâmbet rece mă priveşti

Cu zâmbet rece mă priveşti Sărutul meu nu ţi-a atins nici sânii, Nici trupul nud ca pentru un Renoir; Mi se părea că te topeai ca fulgul, Când ninge câteodată în florar. Păreai un demon-înger ori din ape ştimă, Erai părere vie, o vestală-fée Si ca un cântec de sirenă chemător, Senină cum e ceru-n vreme de nedeie. Şi ai rămas părere prinsă-n ramă; Cu-acelaşi zâmbet...

RONDEL UMORISTIC

D.M.Gaftoneanu RONDEL UMORISTIC (cu prietenie poetului Ovidiu Chelaru, autor de cărți câtă frunză, câtă iarbă) Decan de vârstă meritoriu, Spontan, deschis și înțelept, M-a cucerit și-i sunt adept, Prin stilul său exploratoriu. Și-a creionat un teritoriu Pe baza propriului concept, Decan de vârstă meritoriu, Spontan, deschis și înțelept. Propun, distins auditoriu- Eu personal de-abia...

Pop Stelu: Dincolo de tăcere

Pop Stelu-Dincolo de tăcere „Opreşte trecerea” – Cinstindu-l pe Lucian Blaga, la Zi Aniversară! Sfârşitul de săptămână îmi lipeşte cât mai aproape de timpane minusculele căşti, iar timbrul sensibil şi pătrunzător al lui Andru Donalds, ce răzbate din al său album , „Snowin’ under my skin”, îmi încălzeşte cele mai ascunse cotloane ale sufletului…deschid...

FII RISIPITORI

FII RISIPITORI Copii iubiţi şi răsfăţaţi cu viaţă şi lumină, moştenitori mulţi şi bogaţi şi totuşi grei de vină, urlând nebuni din mii de piepturi, buimaci de fericire, ne cerem drepturi peste drepturi şi părţi de moştenire. Fără pe gânduri să mai stăm, cu carele preapline de mii de ori pe zi plecăm pribegi, în ţări străine, unde ne-aşteaptă lupi haini şi...

Florin T. ROMAN: NOCTURNĂ

NOCTURNĂ Călători prin fum cruci uitate-n drum lacrimi fără leac pe-o gură de rai şi îngerii tac mămico, aşa-i? Norii de pe cer uneori mai pier nopţii se răsfrâng stele în alai şi îngerii plâng mămico, aşa-i? Ceruri fără ploi păstori fără oi lan de grâu diform păsări fără grai şi îngerii dorm mămico, aşa-i? Scorburi de pelin vis ucis de crin inimi fără...

VASILE LARCO: DE LA VĂLCEȘTI LA BUCECEA

VASILE LARCO: DE LA VĂLCEȘTI LA BUCECEA Bucecea, dragă, fii slăvită, Spun răspicat, precum un bonz, În timp tu pari nemărginită Vii din epoca cea de bronz. E scris, sunt mărturii în carte, Ai urme din paleolitic, Ținut iubit, vii de departe, Ca orișice plai mioritic. Trăit-ai viață zbuciumată, O știu doar zeii din Olimp, Vândută-ai...

Nebunul

Nebunul Dimineața când e încă rouă, Prin iarba-nviorată de răcoare, Un nebun de la spitalul nouă Își scoate pasiunea la plimbare. Asistenții zilnic priveau scena: Târa voios dupăel o funie Spunând că o cheamă Macarena Punea și la ureche o petunie. Curios un medic l-a întrebat De ce-o plimbăziua cât îi de mare, De ce o trage afecționat, Parcă plesnind de-atâta îngâmfare. Fericit...

Câmpia

Primit pentru publicare: 02 mai 2015 Autor:Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU Publicat: 02 mai 2015 Câmpia N-am simbolurile care să-mi amintească de lungile tăceri ale câmpiei, de tainele ei povestite cu atâta har de un bătrân meşter într-ale vorbelor plăcute auzului şi sufletului, ori despre caii de noapte care vin la râul domol care o străbate, toţi pintenaţi şi cu stea în frunte, la vremea...

Vasile POPOVICI: Blestemul conştiinţei

Blestemul conştiinţei De n-aveam conştiinţă, de eram furnică Ori poate-un cerber, ori o fioroasă fiară, N-aş fi avut obsesia nonsensului, nici frică Că într-o zi voi fi ieşit din timpul meu afară. De n-aveam conştiinţă, n-aş fi-nvăţat să plâng Şi nici să râd mefistofelic ori homeric, N-aş fi găsit cuvântul ce-n rugă să îl strâng, Nici mă-ntrebam: la ce alternativă...

Vasile LARCO: Harta viitorului …

POEZII DE VASILE LARCO HARTA VIITORULUI De mic mi-am desenat harta viitorului: Întâi am trasat granițele La cele patru orizonturi, Apoi râurile de fericire, Pădurile de prieteni Și munții de speranțe. După o vreme am renunțat la granițe, Apoi la râuri, La munți, Au rămas pădurile de prieteni În amintirea mea. VIS DE ACASĂ Era...

Pierdute amintiri

Pierdute amintiri Mă duce gândul înainte, Mă poartă gândul înapoi. Pierdute-aducerile-aminte Mi le aduce înapoi. Pierdute amintiri, – noian, Le-a adunat gândul nebun Din zi, din lună şi din an. Cu ele ce să fac acum!? Să scap de ele nu mai pot. Fărâme sunt din viaţa mea. La urma urmei, de socot, Să scap de ele tot n-aş vrea.

Stelian PLATON: Am început să mor

Am început să mor Incinerat de vorbe-ncurcate am început să mor, Copilăria se prăvale-ntr-un univers pustiu… De mine mă dezbrac azi furișat încet, încetişor, Ca de ploaia de rugăciuni și scântei din care viu. Şi tata și mama au plecat de minute puţine. La cina de taină ne-adunăm într-un cadru postum. Zăpezile îi tot înălbesc și-s tot mai fără vină, Plăpând mă...

Omagiu octogenarilor Şcolii Şendriceni

Primit pentru publicare: 28 april.2015 Autor: Mihai MATEI Publicat: 01 mai 2015 Omagiu octogenarilor Şcolii Şendriceni Dacă Şcoala de la Şendriceni ar fi existat până în zilele noastre, ar fi avut acum 95 de ani mulţi absolvenţi, mai ales dintre cei care au făcut Şcoala Pedagogică, născută prin reforma învăţământului din 3 august 1948, ar fi împlinit acum sau vor împlini...

Vasile FETESCU: Omagiu lui Ion N. Oprea, la aniversare

Omagiu lui Ion N. Oprea, la aniversare Te-ai născut într-o zi cu soţ Din calendar În pragul sosirii miraculosului Florar, Când natura îşi îmbracă rochia de gală Înflorită Cu perle de rouă şi de lumini Împodobită. Atunci ursitoarele au decis Ispititorului scris să te dedici, Să fii al noului ambassador Ca împătimit journalist Şi harnic scriitor. Astăzi, la octogenara zi aniversară Amicul...

Ion N. OPREA, LA ANIVERSARA. Teona SCOPOS: URARE

Dr. Teona SCOPOS URARE In veci recunoștință – prea ați trudit din greu – Nimic nu vă oprește – ați scris și veți mai scrie – O viață ați gândit că slova este vie, Putând,prin zeci de cărți,să-ntineriți mereu. Român în miez de om,cu dragoste de glie, Emoții modelați pe coala de hârtie , Având în suflet har lăsat de DUMNEZEU.

Teona SCOPOS: DOR DE PRIMĂVARĂ

Teona SCOPOS DOR DE PRIMĂVARĂ Îmi este dor de cald și sfântă primăvară, Mi-i dor de toporași ce albăstresc pădurea – Mi-i dor să rătăcesc și să colind aiurea, Să uit necazuri toate și orișice povară. Cărarea să mă poarte sub ramuri cu verdeață – Să zumzăie albine,să ningă cu petale – S-aud păsări ce cântă și flori să văd în...

Teodor EPURE: FÂNTÂNA, SUFLETUL MEU

FÂNTÂNA, SUFLETUL MEU Acolo-n grădină între palme calde, Într-o dimineață cu lumini palide, Când trupul pământului stătea nemișcat, Fântânarul fericit s-apucase de săpat. Cu chipul său vesel săpa ziua, noaptea, Și în pământ când s-afunda ca un viteaz lucra, Cu delicatețe-nvârtea hârlețul și sapa, Ca să scoată la suprafață repede apa. Chemat de un glas de apă și...

ȘTEFAN LUCHIAN, PICTORUL CULORILOR

ȘTEFAN LUCHIAN, PICTORUL CULORILOR Cu o viață simplă, tăcută și ordonată, Arta sa țăranului român e închinată, Și cu prețuita sa iubire de natură, Cromatica-i înviorează orice pictură. Martir al frumuseții și-mplicit al binelui, Tipul iluminatului și al vizionarului, A descifrat armonia formelor și a culorilor, Sensul alinării și-ndreptării oamenilor. Cu pasiune în visul...

Vasile FILIP: VERSURI

Versuri Aripi Mi-a mai crescut o aripă, Părinte. Acum am două şi îmi sunt destule Să mă închin în faţa celor sfinte Şi să-mi înclin privirile fudule. Voi dobândi poate şi-un dram de minte, Să potolesc pe cele nesătule; Mi-a mai crescut o aripă, Părinte, Acum am două şi îmi sunt destule. Încerc să mă adun din oseminte, Să mă desprind din visele credule. De...

ZILELE ORAȘULUI-2015. CRONICĂ DE BOTOȘANI, de Vasile LARCO

CRONICĂ DE BOTOȘANI, de VASILE LARCO Vestit rămână Botoșani, Oraș frumos, cu multe stele, Schimbat de truda multor ani În bine și în toate cele. Născut din al lui Botăș târg, E consemnat de G. Ureche, Orașul nou e-un lan în pârg Cu oameni fără de pereche. Trăiesc aici români, evrei, Armeni și greci și rromi cinstiți Ori lipoveni și toți acei Ce sunt mai de curând veniți. Cinstit-au...

Liliana PETCU: Deasupra întrebărilor

Deasupra întrebărilor Deasupra întrebărilor rămânem singuri îmbrăţişaţi de nerăspunsuri care tac legându-ne cu frângii vrut-nevrute de amăgiri ce-adună punţile din veac, ne rumegă din când în când fiinţa apoi ne clatină tot ceea ce visăm ne spală-n bob de roua dimineaţa şi lacrima ne-o dăruieşte când secăm. Deasupra întrebărilor rămânem singuri lăsând doar să ne...

Vasile POPOVICI: Eu vreau femeia…

Eu vreau femeia… Eu vreau femeia înspumată ca şi marea în furtună, cuţâţa dulce ca porumbu-n lapte când îl fierbi, caşerpii-n şerpărie care, piatră scumpă-şi fierb din spumă, femeia atică, cu pasul sprinten ca al goanelor de cerbi. Eu vreau femeia-abis, din funduri de oceane, neatins, femeia-vis ce-n zori să nu să se destrame; hiperboreele ne curgă liniştit prin părul...

Blestemaţilor!

Blestemaţilor! Sunteţi nişte gargaragii infatuaţi şi snobi, ameninţându-ne dreptatea cu bulanul, că vi se căşunează, – nici nu a trecut anul – , să vă măriţi averea, tot dându-vă în bobi. Aiasta sunteţi, feţelor simandicoase! v-aţi pus la uşăsfincşi zeloşi, şi-o droaie de-amploaiaţi vă-nseamnă-n cronici zelul cu care tot furaţi, să vă aşterneţi glorii pe...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură