Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

Vasile POPOVICI: Complexul Oedip

Complexul Oedip Îl duse-n prăpădire-n munţi silhui. Oracolul îi prevesti sfârşitul că va muri ucis de fiul lui. Când Edip[1] apăru-n lumina zilei (aşa cum se ivesc în noapte stelele), Laios, – tatăl, îl abandonează în munţii-aceia suri, silhui să nu-mplinească profeţia sibilinele. Cum scâncetul copilului, ieşit parcă din piept de munte se-mpânzi, un...

Vasile POPOVICI: Mi-e dor de viaţa mea boemă

Mi-e dor de viaţa mea boemă Mi-e dor de viaţa mea boemă, de-altădată, De lăutarul ce-mi cânta la masă într-o strună; Alăturea de bachus viaţa se părea mai bună Şi fredonam de unul: foaie verde, foaie lată. Eram ca un colibri slobozit din colivie, Dar care tot se mai uita în urmă temător; Mi se părea taverna fumegândă parc-un nor, Iar crâşmăriţa,...

Obsesia nonsensului

Obsesia nonsensului În special nu găsesc sens vieţii pe pământ; în general, nu găsesc sens universului; dacă povestea cu veşnicia nu este poveste, atunci, la ce şi cui foloseşte veşnicia? Arată-mi, Doamne, un scop, un ţel, un sens – unul, numai unul – să pot scăpa de obsesia nonsensului! Până la obstinaţie!

Nu are cine să mă certe

Vasile Fetescu Nu are cine să mă certe Gicu, diminutiv de la numele neaoş românesc Gheorghe, era un bărbat înalt, bine clădit, blând, harnic, cumpătat şi înţelept. Fără prea multă şcoală, o profesională agricolă pe care a completat-o mai spre toamna vieţii, muncea la o fermă pomicolă înfloritoare din apropierea Hârlăului, condusă de un priceput inginer neamţ....

Să te sărut cu buze de fecioară

Să te sărut cu buze de fecioară O , dragul meu, cu verdele-n bentiță cum m-ai sedus în zori, a câta oară și m-ai făcut să merg iarăși desculță să te sărut cu buze de fecioară. Mi-ai aruncat în sân cireșe coapte mi-ai pus la gât șirag de păpădie când te-am rugat să-mi spui duioase șoapte m-ai pus s-ascult un tril de ciocârlie. Și-am ascultat, și-am împărțit...

DACĂ AȘ PLECA PE LUNĂ

DACĂ AȘ PLECA PE LUNĂ Odată mi-a venit un gând de mărgele Un gând ce s-aude departe de stele, S-ajung c-o rachetă zburătoare pe lună Și să plămădesc o lume tot mai bună. Aș lua cu mine toți copiii lumii, Soarele ce-a luminat planeta milenii, Pacea simbolizată prin porumbelul alb Care suie în albastrul...

OM SAU POM ?

Mihai HORGA OM SAU POM ? E frig, mai pui o haină Să nu îngheţi, că-i iarnă E cald, zăduf, văpaie Visezi costum de baie… Grea e viaţa de om! Dar-dacă ai fi pom? Te lupţi cu frigul, despuiat În peisajul îngheţat Frunze îmbraci-fără măsură Vara, când toţi mor de căldură Şi acest obicei-pe dos Tot omului i-e de folos Iarna, umbra nu o doreşte Dar, vara, bine-l răcoreşte!…

Retrospectivă

D.M.Gaftoneanu Retrospectivă „Viața trebuie trăită asemenea unei piese de teatru.” (Platon) …Privesc peste umăr departe erupt străvechi necuprinsul cortegiu uman, imensul ocean, revărsarea de pași, exodul de chipuri, de mâini, de priviri, de gânduri, de șoapte, de zâmbete largi, suspine, emoții, tăceri, contemplări, de gusturi, travalii, plăceri în extaz, un șarpe...

pe strada mare (cutremur)

pe strada mare (cutremur) alarmă! s-a zis cu strada cea mare e-n bulină roșie în zorii zilei cucoșii timpurii cucoșesc și cucoșesc spre amurg va fi cutremur fugiți voi oropsiți ai sorții neprigoniții de azi și prigoniții de-apoi fugiți infame creaturi jigăriţi ai vieții din cotuna luați cu voi și mucegaiul și mirosul de hazna de saprofite de mușiță verzie din strada mare lainicul...

Nicolae Vălăreanu Sârbu: POEME

Nicolae Vălăreanu Sârbu Poeme Am tot căutat Abia scăpat de patul lui Procust, îmi căutam împăcarea cu fustele cunoscutelor ca un întreprinzător printre datornici. Eram încă pe cai mari, lumea privea cu împotrivire tăvălugul vremii de care nu scapă nimeni, nici dacă ocoleşte vama morilor de vânt la care se macină gânduri. Am tot căutat până la ultimul...

ARHIVA VISURILOR

Mihai HORGA ARHIVA VISURILOR Răsfoiesc a mea arhivă… În mapele şnuruite Zac pe rafturi prăfuite Visuri peste visuri, stivă! Chiar sus, dorm neprihănite Crude visuri de copil Ce se-nfiripau tiptil O, de când n-au fost trezite… Visurile de boboc De elev, apoi student Cu neastâmpăr ardent Stau pe raftul din mijloc Iar pe raftul cel de jos Romantice, îndrăzneţe, Răscolitoare,...

Pop Stelu: Iubire perpetuă

Pop Stelu Iubire perpetuă ce poate fi iubirea? iubirea e o vorbă, un cuvânt, o simbolistică… un lucru sfânt ? mai poate fi, ea, o fărâmă din ales gând, sau… poate fi un scâncet de sentiment, prin suflet alergând? ce poate fi iubirea? …o vorbă, un cuvânt, sau o fărâmă de gând? și poate… poate roua ce-mi cade printre gene, se rostogolește-n palma ta...

Măi gropare!

Măi gropare! Măi gropare, măi gropare, sapă-mi groapă neadâncă, ţărnă mai puţină-mi pune; adu-mi brazdă de prin luncă, peste mine de-o aruncă. Mai în faţă, sapă, sapă, până să n-ajungi la apă, să aud de-afară tril, să-i aud mândruţei paşii, cum s-apropie apaşii… oare de ce vin tipti?! Şi la cap şi la picioare pune-mi floare, – mătrăgună, că din...

Sunt aşchie sărită

Sunt aşchie sărită Din Trunchiul Timpului sar aşchii nu departe de trunchiul meu în care se înfige barda, nu să, Rodin mă dăltuiască în Montmartre, ci mai degrab’ străpuns adânc cu halebarda. Din Trupul Timpului sunt aşchie sărită în univers ce se extinde meteoric; mă voi întoarce din celula infinită, în starea cea dintâi, în haos aprioric.

Poetul către poeți. Vasile POPOVICI: Poete!!!

Poete!!! Eşti perimat, poete! şi tu, şi versul tău, cu frac, lavalieră, monoclu şi baston; azi, nuferii-s exotici, nu mai răsar din tău; azi, nu se poartă clasic, nu este de bonton. Din chinuri clasice e slobozit azi versul atât „imaculat” şi „liber”, şi propice în a percepe apolinic multiversul* (ca să-l invoc pe Robert Lanza şi pe Nietzsche). *Multiversul este o mulţime...

SONETE, DE VASILE LARCO

Vasile LARCO ISTORIE FURATĂ Eroii neamului sunt daţi uitării, Cu pumnii-n piept se bat contemporanii Că pot să cumpere orice cu banii, Trecând izbânzi pe listele negării. Se poartă mai urât decât duşmanii, Ignoră suferinţa remuşcării, Pun stăpânire pe trecutul ţării Şi jug de taxe pe toţi...

(lex) pe strada mare

(lex) pe strada mare pe strada mare în așteptarea steagului promis pe statuie ca să fie în piața carol în gând ‘s răvășit la viață înainte de moarte trăind pentru a muri sau murim pentru a trăi și viață după moarte și moarte după viață și moarte după moarte și viață după viață răspuns nu am găsit tulburat de mâhnitoarea circumstanță din strada mare cu...

Reflecţii obişnuite

Nicolae Vălăreanu Sârbu Reflecţii obişnuite N-am nicio clipă pe care să o desprind, să o separ din curgrea timpului şi să o aşez în fereastra temniţei trupului din care mă zbat să ies rupând lemnul zăvorului pe care-l ştiu pus undeva unde alte bariere nu sunt. Există numai gânduri şi acelea înfăşurate...

OMUL TRUDEI ȘI AL RĂBDĂRII

Primit pentru publicare: 24 iun.2015 Autor: Teodor EPURE, redactor șef rev.Vorniceneanul Publicat: 28 iun.2015 OMUL TRUDEI ȘI AL RĂBDĂRII Născut și crescut din suferință și durere Bolnav de patima muncii în devenire, Privește pământul cu-năbușita iubire, Iar mâna-i tremură pe uneltele fragile. Veșnic a stat sub ploi, sub viscole și sub vânt Sămânța în bătaia vântului aruncând Pe...

Vasile POPOVICI: O altă logică

Vasile Popovici O altă logică De-ai fi lucrat o zi în plus şi-adaos un Cuvânt la cele şapte ai fi pus, o altă logică-ar fi fost în univers şi pe pământ şi-ar fi avut şi viaţa asta rost! De-ai fi lucrat şi-n ziua-a şaptea, făpturii Tale să îi dai desăvârşire şi Te-ai fi odihnit peste o zi, altfel ar arăta întreaga fire, iar peste ea, tot Dumnezeu, – AtoateŞtiutorul ai...

centrul istoric (șatră)

centrul istoric sau șatră șatră nu cred că se poate ba se poate fiecare adunătură de blocuri și căsuțe în asociație sunt de locatari de proprietari centrul vechi fără fără stăpân o cetate nesistimatizată centrul vechi nu are istorie (ah!) nu are stăpân nici gospodar e al nimănui aici e șatră e șatră șatră e hărmălaie hărmălaie chiuiri și cântări urlete de nebunie e...

Vasile POPOVICI: Departe de copilărie

Departe de copilărie M-am depărtat prea mult şi repede de-acea copilărie ce-a fost scurtată de-o grăbire inefabilă, acum; hiperboreele s-aştern în brumele neducăuşe şi ce n-aş da, să mai învârt o dată roata de la plită, ce stă-n zăpezi şi ploi, uitată, crăpată, ruginită şi tot cu sârma ‘ceea s-o rotesc prin colbul de pe drum?! Că, dacă prin regresiune temporală m-aş...

SONETE, DE VASILE LARCO

Primit pentru publicare: 21 iun.2015 Autor: Vasile LARCO Publicat: 22 iun.2015 SONETE DE VASILE LARCO OAMENI ȘI LOCURI În drum spre Europa ies în cale: Păduri, livezi, coline și pâraie, Ținuturi largi și munții de gunoaie Postați pe câte-o-nmiresmată vale. Iar Spațiul Schengen e un foc de paie, N-or să mai fie semnele zonale, Ce-s niște linii artificiale, Greu dobândite...

DIN TINE SOARELE SĂ RĂSARĂ

DIN TINE SOARELE SĂ RĂSARĂ Într-o zi, Din tine soarele să răsară Pe pământul din întreaga țară Ce miroase a pâine proaspătă de secară. Ierburile și plantele pământului, Să le simți în bătaia vântului, Să simți cum tremură aerul tare Precum duhul adâncului în izvoare, Să simți în suflet aerul smerit, Când cerul îl vezi mereu răsfoit Să simți în inimă fericirea, Ce...

Vasile POPOVICI: Introversiune

Vasile Popovici Introversiune Îmi ascund din mine gerul, Iarna şi nămeţi mi-ascund, Florile de gheaţă, cerul, Cu eterul mă cuprind. Gândul îmi ascund, cuvântul Şi durerile şi bruma. Ştie-mi, ştie-mi doar pământul Gând pe jumătate numa.

Seminţele…

Seminţele… Din sacul prins cu baiere de după gât, scoţi pumnul de sămânţă şi-l arunci în brazda neagră, sămănătorule! Să legi rodire sfântă cum legi speranţele în noduri gordiene. Seminţele… ce vrajă poartă-n ele, ce cântece, descântece, mistere! Seminţele nu încolţesc, dacă nu au colţ să dea în colţ să lege zdravănă recoltă sfântă, cum legi speranţele...

în vechiul oraș (pe strada mare)

în vechiul oraș (pe strada mare) soarele apune obosit de lacrimile din ziduri seculare pietre scârbită să apară pe ulița latrinică de-abia clipește luna ș-atunci pe strada mare hienele bat din buze și bat din buze și-și scuipă dinții afurisite rânjete așa că pe strada mare din zi în noapte mișună întruna coracias garrula și corvus monedula în roiuri pe ciupeală cu iuțeală îți...

Vasile POPOVICI: Balada sihastrului

Balada sihastrului Călcând desculţ pe stei parcă de ametist Sihastrul îşi croieşte-anevoiasă cale, Privind spre zări străine, abătut şi trist, Pân’ la departele de dincolo de vale. Privirea lui se prelungea senină, Iar mâna lui ducând sperare şi noroc În căldăruşa de la sihăstrie, plină Cu apă limpede din şipot şi cu busuioc. Era din cale-afar’ anevoioasă calea, Picioarele-l...

SONETE, DE VASILE LARCO

VASILE LARCO DESTĂINUIRE TÂRZIE Ședința literară e-un balsam, Ce îmi alină o cumplită boală, Cândva fiind o simplă bănuială, Dar sunt convins și, din păcate,-o am. Știam demult, din primii ani de școală, Că vindecarea are un program Sofisticat, un fel de amalgam Cu sfaturi grele care dau năvală. Trecut-au anii-n șir, pe neștiute, Iar...

Prin tot ce faci eşti omul

Prin tot ce faci eşti omul Atât cât faci în clipa asta-i de folos Şi ce vei face mâine, dacă vei ajunge, Şi încă ce-ai lăsat în urmă-i cu folos De n-ai făcut, cumva, pe cineva a plânge. Întâi de toate, las-o bună amintire ’Nainte de-a pleca, chemat la Dumnezei; Urmaşii tăi să-ţi zic-o vorbă de cinstire Şi dincolo de moarte-atât cât or trăi şi ei. Prin tot ce-ai...

Vasile Popovici: Plânsu-s-a românu

Plânsu-s-a românu Plânsu-s-a românu plâns De neagră străinătate Şi văzând cum a ajuns Tot să rabde, nu mai poate, De-a ieşit în strada mare Şi-a strigat atât cât poate Să se dea la fiecare Câte-un strop şi din dreptate. I s-a spus să nu mai plângă, Că dreptatea e puţină, N-are cum la toţi s-ajungă Că tot dând, se şi termină. Şi-a plecat cum a venit Biet...

Veriga lipsă

Veriga lipsă Fără Eminescu Limba Română ar fi fost şi acuma pusă în gips. Am fi umblat pe stradă trăgând anevoie greutăţi de cuvinte. Am fi survolat înţelesuri puţine, în spaţii de-ntors, strâmte. Roiuri de onomatopei ne-ar fi invadat casa. Pe verbe am fi avut igrasie. S-ar fi coclit şi adjectivele, iar cichindeali, mumuleni şi praleşti ne-ar fi colmatat timpanul. Fără...

pe strada mare

pe strada mare athene noctua şi corvidele aidoma … pe strada noastră cea mare în trecut mai jos un început al obiceiului avut de industrie apusă şi nimic mai mult mai sus pe strada mare în trecut născutu-s-a poetul este cunoscut … pe strada mare când uşile scârţâie inima-n emoţie e-nvăluită lumea se agită un muzeu va fi şi-un stand de poezie o să fie într-o bună...

Aşteptăm răsăritul

Nicolae Vălăreanu Sârbu Aşteptăm răsăritul Noaptea când cerul se urca pe umerii stelelor, lumina se desfăşura din candelabrele tăcerii, copacii îmbrăcau haine regeşti şi se rânduiau în ritualul templierilor soarelui, căutând cu ochii comorile ascunse sub râuri de argint, unde flăcările jucau...

Lucifer, – poem lirico – epico – filosofico – erotic, – o punte între realism şi suprarealism

Vasile POPOVICI Lucifer, – poem lirico – epico – filosofico – erotic, – o punte între realism şi suprarealism Dacă Lermontov(1814-1841) nu ar fi scris „Demonul”, dacă Eminescu(1850-1899) nu ar fi scris „Luceafărul”, dacă eu nu aş fi citit aceste două capodopere consacrate etern pe axa axiologiei artei, intrate în panteonul de valori ale literaturii universale,...

ACESTA SUNT EU

Teodor EPURE ACESTA SUNT EU Sunt mai presus de spini și de veacuri răscruce Sunt oglindă veche, nu minte, dar străluce, Sunt mai presus de norii mereu învolburați De furtunile oarbe și de orice pirați. De mic am ales copacii-n care m-am urcat Să culeg cireșe pentru care am optat, Să mă așez încet pe crengile lor fine Ce se înălțau spre cer ca niște feline. Văd prunii...

EMINESCU (acrostih)

EMINESCU Era pe când nu s-a zărit … Mai am un singur dor … Iambul Nu voi sicriu bogat … E ceasul cel de taină … Sara pe deal Ce te legeni, codrule ? Unde ești copilărie ?…

Vasile Fetescu: Lui Eminescu

Lui Eminescu Tu printre luceferi şi stele ai suit Acolo unde nemurirea te-a zidit Pe Golgota vieţii ai urcat cu vraja versului înaripat şi ai lăsat pentru vecie neîntrecuta şi sublima poezie Poporul te slăveşte iar şi iar În fiecare an la ceas de cireşar.

Teona SCOPOS: LUI MIHAI EMINESCU

Primit pentru publicare: 06 iun.2015 Autor, Teona SCOPOS: Pentru tot ce înseamnă 15 iunie din 1889 încoace – Publicat: 12 iun.2015 LUI MIHAI EMINESCU Coboară la români în gând, În suflete pustii coboară, La cei ce cumpără și vând Credința omului de rând, Batjocorind obraz și țară. Acolo...

în fiecare zi…Dor de Eminescu!

Primit pentru publicare. 11 iun.2015 Autor poem: Pop Stelu Autor grafică: Mihai Cătrună Publicat: 11 iun.2015 Mihai Eminescu–Grafică de Mihai Cătrună în fiecare zi…Dor de Eminescu! din susur de izvor s-adapă Inorogul, în cele patru zări, încornorații cerbi îi cântă Epilogul… în fiecare zi ating cu sufletul munții pioși, câmpuri...

Intr-o zi veni şi plâns-a

Maria BACIU Intr-o zi veni şi plâns-a Tânguitu-i-s-a popii, Că i-au cam rămas scurţi plopii, Că salcâmul, alb de floare, Vor veni ca să-l doboare, Că teii nu se animă Fără...

FABULE, DE VASILE LARCO

FABULE DE VASILE LARCO FUSTA ȘI BLUZA O bluziță înflorată Și o fustă despicată Întâlnindu-se odată Pe un mijlocel de fată S-au tot înțepat pe rând Cum nu s-a văzut nicicând. Zise bluza iritată Spre fustița discutată: – În zadar ești foarte lungă, Dacă ochii pot s-ajungă Pe picior de fată, iată, Până unde nu-i bronzată. Ești...

PENTRU EMINESCU! IN MEMORIAM

Teona SCOPOS IN MEMORIAM Ești tot printre noi, de DOMNUL ales, Mai sus decât omul lăsat pe pământ – Idee și miez de cer în cuvânt, Nebun pentru cei lipsiți de-nțeles. Ești, fără hotar, al versului zeu, Sămânță de geniu, de suflet și dor – Cât neamul ni-i neam, ești nemuritor, Un dar, peste timp, de la DUMNEZEU.

Teodor EPURE: E VARA VISELOR

E VARA VISELOR Este vară, picură cu petale de floare, Picură cu gânduri și vise amăgitoare, Picură cu lumină din cerul înalt, senin, Către inima verii, bătrân mă închin. E vară proaspătă și-n obraji rumenă, Lumina stelei mele urcă în lună, O boare tandră mă scutură de suflet, Și-s leoarcă de rouă,de stele,de umblet. Admir priveliștile miraculoase, Peste tot a pâine proaspătă...

CĂTRE TINE DOAMNE

Primit pentru publicare: 06 iun.2015 Autor: Teona SCOPOS Publicat: 06 iun.2015 CĂTRE TINE DOAMNE TATĂL NOSTRU CARE NE EȘTI ÎN CERURI, Coboară-ți privirea spre oamenii mulți, Spre cei prea bogați sau foarte desculți, Topește din inimi și ghețuri și geruri, Încearcă pe toți să-i vezi,să-i asculți. SFINȚEASCĂ-SE-N PURURI, SFÂNT, NUMELE TĂU Și...

Nicolae Vălăreanu Sârbu: ,,Mirare și taină” și, pe lângă, alte poeme

Nicolae Vălăreanu Sârbu Mirare şi taină Ei se mirau, făceau din mirare o taină, cântau prin păduri şi-şi ascultau cântecul urcând pe portativ în arbori. Cădeau din mirare, se îmbrăcau în mister, Sunetele se metamorfozau în melodii şi le interpretau îngerii. Zideau vorbele în cuvinte, le miruiau, zilele lor se mântuiau tăinuite, femeile cântau cu toate un ritual în...

FABULE DE VASILE LARCO

FABULE DE VASILE LARCO VULPEA FANDOSITĂ Într-o curte-a nu știu cui Vulpea a vânat un pui Ce umbla de capul lui După gâze sub gutui. Cum de gustul dulce-a dat De cobăi s-a săturat Și se furișa în sat, Pofticioasă, pe-nserat. Se-nfruptase ca o Doamnă O întreagă primăvară Însă când intră în toamnă Se cam duse prada rară. După pui mereu tânjea, La surate...

Eseu cu…Tudor Arghezi

Eseu cu…Tudor Arghezi Un destin literar sub magia numărului 2, fiind considerat în epocă al doilea mare poet după Eminescu. Cu două identități: una civilă, Ion N. Theodorescu, și alta literară, Tudor Arghezi (având ca origine denumirea râului Argeș, sau în ipoteza criticului Crohmălniceanu, numele a doi eretici, Arie și Geza). Două ipostaze sociale: ierodiaconul Iosif, în...

Eseu cu…domnisoru Liviu

Eseu cu…domnisoru Liviu Deseori propria lor viață cuprinde elemente mult mai spectaculoase decât imaginația epică a scriitorilor. Dacă nu s-ar fi jucat acea partidă de poker în care ofițerul de honvezi, domnișoru Liviu din Maieru, n-ar fi pierdut (acoperind paguba din banii popotei și fiind demis din armată), probabil literatura română ar fi fost văduvită de câteva din capodoperele...

Eseu cu…singur prin grădina Luxemburg

Eseu cu…singur prin grădina Luxemburg Nimic nu justifică inițiala din mijlocul numelui „filosofului clandestin”, Emil M. Cioran (părinții n-aveau un nume care să înceapă cu M; probabil e M-ul de la Mister, Minune sau Mântuire). A fost un apatrid trăind exilat peste 6 decenii în Franța (exil considerat o „Cetate a Nimicului, patrie de-a-ndoaselea”). Gabriel Liiceanu a avut...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură