Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

PE ECRAN

Îmbinarea amintirilor Proiectate-n şoapte Apoi, dulcea fragmentare-a lor Într-o lungă noapte În care ne găsim Liberi ca-ntr-un zbor. Pretutindeni parfum de toamnă Atrăgător Către visul din care Iarăşi vor picura imagini; Iubire cu puls haotic, Iubire fără de margini! Printre adevăruri Şi clipe solemne Se-apropie iarna cu ale ei semne. Noapte argintată asemeni alteia De altă dată; Tabloul...

Eseu cu…preamărire

Autor: Cezar VASILESCU După ce te-ai lăsat subjugat de lumea materială, cu greu accepţi că destinul tău ar putea depinde de poziţionarea astrelor la data şi ora când ai ţipat de uimire la vederea acestei lumi. Chiar şi atunci când anumite „profeţii” ale zodiei se confirmă aproape matematic, nu eşti convins pe deplin. Suntem prea flămânzi de certitudini...

Octombrie, Speranță

Carmen BUZENCHE Galaţi – Octombrie 2013 OCTOMBRIE Octombrie…cuvânt rece şi amar Îmi caut printre frunze Cugetul fugar. Mi-e goală mintea E atât de frig în mine… Mă ascund în tăcerea Ce de cald îmi ţine. E umed şi plăpând pământul Iar cerul plânge- Lacrimi reci Se scurg în suflet şi mi-e teamă Să…nu te ineci. Nu e nimeni pe trotuare Plâng ...

Eseu cu…Astaloş, parizianul

Autor: Cezar VASILESCU Dramaturg, eseist, romancier, poet, bon viveur…A scris peste 40 de volume de poezie, proză, teatru, eseu, memorialistică. Cele o sută de piese de teatru s-au jucat pe scenele a 5 continente. George Astaloş face naveta Paris-Bucureşti, între locuinţele familiei din grandiosul şi micul Paris Îşi permite o ajustare la proverbul ataşamentului folcloric,...

DE CE-AI PLECAT, MAESTRE PAUNESCU ?!

Autor: Ioan VASIU (se împlinesc în curând trei ani de la moartea lui Adrian Păunescu) De ce-ai plecat, Maestre, prea devreme Şi ne-ai lăsat mai singuri şi mai trişti ? Acum, când ţara fără tine geme, Încă puţin puteai să mai rezişti. De ce-ai plecat discret, pe ne-aşteptate, Şi ne-ai lăsat pe toţi cu plânsu-n gât ? Va fi mai frig în suflet, pe-nserate, Şi...

Tristețele toamnei

Autor: I.Dârzu Tristețele toamnei toamna? o tristă doamnă cu poame în cămară neavute din tristețe cu holde în hambare neavute de tristețe în vedre curge vidul din tristețe în vistierie ajunge golul din tristețe și plinul din zahanale geme de tristețe orizonturile curg în vale încâlcite în tristețe plânge mocănița și mocănește zilele...

MISTER DE TOAMNĂ

Autor: Lia RUSE Toamnă împletită din umbre obosite Clătinată adesea de-o briză domol, Zile mărunţite de frunze pedepsite Aproape gata să cadă în gol; Toamnă cu bucle pufoase-alergate-n văzduh Gingaş gătită-n veşminte firetuite Al cărei soare plăpând e un hipnotic duh Cu ochi de aur şi gheare tocite; Toamnă înălţată din straturi lânoase Încăierate-n miros de fruct,...

Amprentă

Sursa primară: http://agata.ro/amprenta Publicat de Luisa Neruţ, 1 octombrie 2013 Nu ştiu nici azi de ce cuvântul tău m-apropie mai mult de romanţa pământului ud Nu ştiu nici când braţele tale m-au arătat luminii Ştiu doar că nu mi-a fost de-ajuns să mă pot defini prin atâtea frunze galbene până nu m-ai înălţat pe umerii tăi să văd că şi îngerii palizi strălucesc apoi odihnindu-mi...

Dureri de toamnă

Sursa: http://agata.ro/dureri-de-toamna Publicat de Cezar C., 2 octombrie 2013 Cerul varsă lacrimi cenușii, Pământul pare-a fi de sânge; Totu-n jur pare pustiu… Totul plânge. În fagi le sângerează toamna Și-n van vrea cerul să îi spele. Mult prea adâncă-i rana… Totul geme. Toamnă-i. O toamnă-nsângerată; Din copaci cad lacrimi de sânge. Lumea-i îndurerată… Totul plânge. Pe...

LA A MUZELOR CHEMARE

Am început a scrie versuri De toţi aş vrea a fi citite Citească-le şi nechemaţii Cu sufletele rătăcite. Îmbrac în roz, teme, intenţii, Tot ce am vrut cândva a scrie Să se oftice concurenţii Că vor rămâne-n veşnicie. Nu am să scriu versuri abstracte, Nici versuri albe care mint, Şi nici versuri degenerate Nu vreau poeme labirint. Vreau strofelor să dau culoarea Cireşei coapte...

Ex nihilo nihil*

Publicat de Vasile Popovici, 30 septembrie 2013 în Agata Literară (http://agata.ro/ex-nihilo-nihil) Cât poate însemna să iei nimic dintr-un nimic mai mare? Ce te îndeamnă şi să vrei să ai ce toată lumea n-are? Cât poate fi mai mult când pui nimicul mic într-altul mare? de am venit, suntem ai cui când tot ce mişcă, totul moare? Veriga lipsă, tot pierdută şi, de-am găsi-o, cui...

Antet de toamnă

Sursa: http://agata.ro/agata-literara Luisa NERUȚ Priveşti bizar la clipe,-n scrumiere, Zvâcniri de bronz sculptează pe obraz. În somn îţi mângâi visul, ştiu că-i treaz Purtând cortegiul verii care piere… Dar timpul nu adoarme nicidecum Sub troiţe de frunze, ci-n cădere Trezeşte siluete efemere, Chiar dacă simţi că toamna-i nu-ştiu–cum, Prin vise, fum si foi ai dezertat… Ţi-am...

Trilogia siderală. Parodie-pamflet, prozopoem satiric dedicat memoriei lui Nikos Kazantzakis

„Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga) „…Un POET nu e un nume ce se şterge din agende- E Sisiful de travaliu… Sau Heracles din legende. Cezar… Veni, vidi, vici! Intrigant ca Inorogul! E un Moise ce declamă de pe Table Decalogul!” Trilogia siderală Mare. Viaţă. Poezie… „E o artă care doare”! Parodie-pamflet, prozopoem...

Şi toamna asta…

Publicat de Vasile Popovici, 25 septembrie 2013 în Revista Agata Literară: http://agata.ro/si-toamna-asta Şi toamna asta e vetustă, trasă la şapirograf, aceeaşi variabilă arcadică nedeie cu brume mustuind aromele din vii, cu-aceeaşi fizionomie frustră, cu violet bacovian ce-mi bate-n geam în nopţile târzii. Iar eu, matusalemic, mai întârzii că încă mai am treburi (printre-atâtea...

RUGĂCIUNE

Protejază-mi visele naive Toamnă dulce şi aurie, Visele prin care te văd atât de bună În această clipă târzie. Prinde-mi în suflet un dor, de linişte scăldat, Ce-şi caută un adăpost umil Şi pentru a trăi în visul cel mai scump Prinde-mi auzul în murmur de copil. Clipele calme ce nu se mai întorc Şi nu le voi mai simţi niciodată Aranjază-mi-le în suflet duios, Tu, vreme îngândurată… Pentru...

Milenara, Aburnus Major…

Roşia Montană – Aburnus Major – este una dintre cele mai vechi localităţi din România. Vestigiile din minele de la Roşia sunt răspândite în muzeele din toată Europa. Povestea acestor locuri de o terifiantă şi stranie frumuseţe este de fapt o poveste a aurului. Mai întâi au venit romanii, apoi alţii, atraşi de mirifica strălucire a bogăţiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat...

FRUNZĂ STRĂINĂ

Blândă şi odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Şi-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci şi lente Invită, ca-ntr-un dans, Clipa ce-o prinde-n loc Trecând în zbor, aşa… Sclipind ca semn de foc. Toamna se-arată ca o chitară Şi-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n...

RĂZBUNARE

Dacă ar răsări în piatră Nu spini - Ci flori de sânge Ai căuta o daltă Cu care să ciopleşti În soarele ce plânge ? Şi dacă ceasul te-ar ruga Să-l muţi din perete Şi să-l zdrobeşti L-ai asculta ? Cu mâini ascunse-n buzunare Te plimbi ca un ascet Pe arse trotuare; Păşeşti încet În inimi şi-n priviri, Pe chipuri de lemn, În sunete seci Te-ascunzi şi te-apleci Când soarele...

CU ALŢI OCHI

Sub cer de zgură şi cenuşă trăim în ziduri erodate De ploi menite să salveze, să spele lumea de păcate Să stingă arşiţa cumplită şi seceta de credinţă, Să risipească alienarea omului de conştiinţă. Tăcerea parcă prinde glas şi dirijează ce-a rămas Când timpul în veacuri retras clipele opreşte-n ceas Doar ploaia mai măsoară clipa când se izbeşte de privire Şi...

SFÂRŞIT DE VARĂ

Vară, vară şi iar vară, (Râde aurul spre noi) Dac-ar sta pân-o s-apară Timpul cu mărunte ploi… Merge torcând lin din caier Fire lungi de încins soare, Ciucuri verzi înfipţi în aer Stau în blândă legănare. După răcoare tânjeşte Mereu desenează umbre Apoi, tandră picoteşte Şi e prinsă-n vise sumbre.. Nu-i mirată, doar mâhnită Cum iar frunzele-i atârnă, Ca o năframă-nvechită Peste...

Odă tristețelor mele

tristețea? tristețea mea nu e melancolie e a imaterialului deziluzie de tristețe e durerea tristețelor mele tristețea n-a fost nevoie de școală s-o învăț după al șaptelea an de-acasă pentru licență m-am înscris în tristețe sunt un erudit al tristețelor mele și pentru a trăi în tristețe sincer cu mine am fost și ține minte: noblesse încă lor iubire cu grămadă sinceritatea...

iar va fi toamnă

Sursa: http://agata.ro/iar-va-fi-toamna iar va fi toamnă iar va fi toamnă și ochii cerului vor plânge pe caldarâmul plin cu frunze moarte coșurile caselor iar vor scoate fum și peste tot mireasma lemnului de fag ars va fi respirat noi ne vom plimba sub o singură umbrelă ținându-ne de mână prin parcul Ariniș străjuiți de copacii golași mințile noastre se vor întoarce în timp la hainele...

Catren umoristic OVIDIU CHELARU

Catren umoristic OVIDIU CHELARU Joi, 12 septembrie 2013, ora 17.00, în Sala de Marmură a Teatrului de Stat ,,Mihai Eminescu” Botoșani are loc lansarea a patru cărți ale poetului botoșănean Ovidiu CHELARU, (re)cunoscut pentru combativitatea cu care apără valorile consacrate ale scrisului românesc tradiţional prin grupaje de poeme pe tiparul...

Citate noi de Ionuţ Caragea din ciclul „Sindromul nemuririi”

Citate noi din ciclul „Sindromul nemuririi” Ionuţ Caragea, septembrie 2013 Ionuţ Caragea este unul dintre cei 20 de autori publicaţi în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi, Torino, 2013). În iunie 2012, Ionuţ Caragea cîştigă premiul de creativitate la concursul internaţional „Naji Naaman” cu aforisme din volumul „Dicţionarul suferinţei”,...

Raportul de seară (Memorii) – 4 . Alte tulburătoare aduceri-aminte

RAPORTUL DE SEARĂ (MEMORII) – 4 ALTE TULBURĂTOARE ADUCERI-AMINTE Când am văzut lumina zilei, sora mea, Niculina (născută la 27 noiembrie 1933), avea doi ani şi nouă luni. Ea avea să-mi fie, după mama, cea mai apropiată, iubitoare şi amabilă fiinţă, pentru multă vreme. Se ataşase de mine atât de mult, încât şi după ce „barza” a adus-o în casa...

INOCENȚA COPILULUI

De mic copil îmi plăcea să observ oamenii mari şi simţeam repede când cineva avea vreun interes pentru mine. Nu pot să uit cum zicea bunica: „Să îţi scoată Dumnezeu în cale oameni buni” sau „Dumnezeu te ajută prin oameni, nu te ia el de mână să îţi arate ce să faci.” La biserică m-a dus prima dată mama. Mi-a tot promis că mă ia la biserică dacă sunt cuminte şi nu mai...

ARMONIE

ARMONIE Lia RUSE Rămân în armonia plantelor Cu aromă veşnic crudă S-adun din mine duioşia, De sferele albastre, Să-mi şterg privirea udă. Sunt nemişcate gândurile mele… Clipa parc-a-nţepenit! Aş vrea să se oprească vremea -Acum-, pe nucul ruginit… Ce moale lumină, pe palmele lui cade! Dar sunete moi pică…se răvăşesc domol!? Umbre prelungite dansează şi tremură pe poale! Dar...

Mercantilizare

Mercantilizare Ne vindem roua, bruma şi izvorul şi sufletul la dracu’ iar ni-l vindem, cu servitutea, frate ne cuprindem, prin noi nu se mai scurge seva, dorul. Ne vindem sentimente prin bordeluri şi tot ce-am mai avut înstrăinat-am, statutul de român iar preschimbat-am şi ne-arătăm la faţă-n multe feluri. Ne scoatem ţara la mezat prin târguri, netârguindu-ne, lăsăm din preţuri, în...

CATREN UMORISTIC: PAUL-MIRCEA IORDACHE

Uniunea Vatra Românească Filiala Botoșani organizează în ziua de 30 august 2013, orele 11.00, lansare de carte la Biblioteca Județeană ,,Mihai Eminescu”, în Sala de expoziții numismatice. În acest cadru vor fi prezentate volumele: ,,Jocul umbrelor” și ,,Ochiul bufniței”- poeme și micropoeme- autor Paul-Mircea Iordache, Editura TAIDA, Iași, 2013. …Reflecţie umoristică despre...

BASARABIA. Interogatoriu în fața istoriei…

Basarabia Interogatoriu în faţa Istoriei Numele: Basarabia! Părinţi: Sunt fiică a României! Bunici: Dacia Felix! Rude: Surori gemene, Moldova şi Bucovina şi alte surori, Muntenia şi Transilvania; Naşi: Basarab I, întemeitorul Ţării Româneşti şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, stăpânitorul cetăţilor de la Nistru; Locul naşterii: Între Prut şi Nistru, de la Hotin şi până la Marea...

LIMBA ROMÂNĂ, poem de Lia RUSE

LIMBA ROMÂNĂ Prindeam din zbor vorbe-mbăiate în spuma firii! Cu visuri curgea timpul în copilărie, Tot ce-ntrupa o limbă-nflorea clipa iubirii Şi inima cuminte clipea bucurie… ………………………………………… Eternizată-n sânge e dulce limba noastră, Ne-a apărat întruna asemeni unui scut. Ea ne-a ţinut aproape. Şi-atunci în clipa-albastră Tot ea ne-a alinat, şi,.....

OMAGIU LIMBII ROMÂNE

O dulce grai ce-nconjoară Carpații, troienele vremurilor greu străbătând, românii de-oriunde să fie ca frații, așa vor trăi ne-nvinși pe pământ. Ne-au scris cronicarii prin tine, despre acest pământ cu sânge stropit, o, nu-ți pleca fruntea copile, citește-i pe cei ce-au pierit.Ne-au dat-o cărturarii moștenire, cu sfințenie vorbele să-i păzim, a noastră e sfânta menire, în...

Vegheat de luceferi

Vegheat de luceferi L-am recitit pe Eminescu, candid ca roua dimineţilor, sublim ca o rază de…luceafăr, şoptind sau strigându-şi iubirea, de viaţă, de neam, de cuvânt, de tot ce-are omul, mai sfânt pe pământ. Un clocot de viaţă, căzut în mormânt, sub ploaia de floare de tei, vegheat de luceferi.

Poeme, de Vasile Fetescu

Eşti eşti vis de vis din floare de neant, eşti ideal purtat pe valuri de înalt, eşti gând luminat de întuneric nud, eşti germen miraculos de bob fecund, eşti răsărit virgin cu purpur de pojar, eşti suflet de astru în apus incendiar, eşti… Dorinţă Cuvântu-i torţă de lumină, Tăcerea – râuri de idei În ramurile minţii se îmbină Filosofia anilor plebei. În zorii...

Mulțumesc de întrebare

În sfârşit, mi-au dat drumul din spital. A trebuit să locuiesc la cineva în chirie căci casa mea, după tragicul incendiu, nu mai era decât o ruină. Am greutăţi cu deplasarea; pentru nimic în lume nu mă pot obişnui cu cârjele. Important e că nu mi-am pierdut complet vederea; văd ca prin ceaţă. Medicii mi-au spus că trebuie să am răbdare; s-ar putea cu timpul, să văd iar normal....

Ce faci astăzi?

Ce faci astăzi? Mă uit pe geam şi nu te văd, îmi beau cafeaua … nu eşti în zare, pendula ticăie a sfârşit de an viaţa are o formă de sferă gotică. Ce face Irina? E fericită? Ce fac astăzi - mă întrebi, strivind forma barocului târziu, violoncelul de Prado, sublimele sticle Murano, când labirintul plin de rouă foşneşte...

CATREN UMORISTIC PETRUŢ PÂRVESCU

CATREN UMORISTIC PETRUŢ PÂRVESCU …Crochiu de portret dedicat profesorului Petruţ Pârvescu, scriitor diplomat dar şi diplomat ca scriitor, apreciat la unison cu summa cum laude de întreg spectrul mişcării culturale botoşănene pentru că, în calitatea sa de mare susţinător al artelor frumoase si-a asumat rolul de Mică Elveţie nonbeligerantă a literaturii contemporane. Fascinat...

CATREN UMORISTIC MARIN TOMA

Catren umoristic MARIN TOMA Crochiu cu accente de umor dedicat scriitorului MARIN TOMA din Dor Mărunt, Călăraşi, fondatorul revistei Dor de dor, publicist cu un dor nestins pentru aflarea adevărului universal, anticul Logos, un om devotat răspândirii literaturii sănătoase şi culturii autentice… Scurt portret de greu calibru… Motto: „Nu e greu să găseşti adevărul, e greu...

CATREN UMORISTIC CLAUDIU-NICOLAE ŞIMONAŢI

CATREN UMORISTIC CLAUDIU-NICOLAE ŞIMONAŢI …Dedicat poetului şi epigramistului hunedorean, fondator al revistei Germisara culturală şi al Cenaclului literar ce poartă numele lui Ioan Budai Deleanu. După modelul întrecerilor socialiste de odinioară, d-l Şimonaţi, literat plecat ca din puşcă din generaţia de aur a Şoimilor Patriei se află în plină tentativă de a-l depăşi ca faimă...

Unde ne duce caravana?

Unde ne duce caravana? Autor, Irina Lucia MIHALCA Aşa încep poveştile, unii le spun drumuri, alţii le spun râuri, toate curg, toate-s vii şi focul arde. O flacără vie! Cu ochii tăi de primăvară răsfoieşti pădurea decupând verdele din verde! Dincolo de câmp curge un fluviu mare ce adună multe râuri în drumul lui! Adierea crengilor sălciei plângătoare se leagănă-n depărtate amintiri… Căutăm,...

Luciri de reverie

Luciri de reverie Ascult în vremea asta doar tăcerea Respiră înserarea prea liniştit, egal Se-aude ora curgând în adierea Aerului ce se-mbracă-ntr-un albastru pal. Viclean măreşte visul distanţa şi-o reduce, Apar frânturi de viaţă şi iarăşi se ascund E moale seara! Şi… nostalgia dulce Se luminează în vârtejul în care mă afund. Dezvelind clipa sărită-atunci din ornic Cum...

RAPORTUL DE SEARA (3). PE URMELE ASCENDENŢILOR MEI

RAPORTUL DE SEARA – 3 PE URMELE ASCENDENŢILOR MEI Am venit pe lume în zorii zilei de 10 februarie 1936, în străvechea localitate VLĂSINEŞTI de pe valea Başeului, unde şi înaintaşii mei şi-au trăit veleatul. Mama CRISTINA, cunoscută în sat şi sub numele de ARISTICA/ ARISTIŢA, născută la 8 iulie 1912, era fiica lui Vasile şi Domnica Damian. Orfană de mamă de la vârsta de numai...

SCRISOARE

SCRISOARE Dragă mamă, mamă… şi iar mamă, Că ce-am păţit eu, să nu păţească nici duşmanii mei! Îţi scrie fiul tău iubit, ce-a plecat de-acasă şi n-a mai venit. Doresc ca micile mele rânduleţe să te găsească foarte sănătoasă, că pe mine m-au găsit colegii foarte turtit sub o basculantă de zece tone. Aşa că m-au încadrat pentru câteva săptămâni în reparaţiie...

poem de august

poem de august august peste Voroneț ca pleoapele peste ochi ca bărbatul peste femeie în delirul dragostei azi dimineață mi-am revăzut chipul în oglindă încep să încărunțesc prin zona sprâncenelor și-n barba nerasă de trei zile se regăsesc câteva fire dintre acelea ce mă anunță că sunt aproape de ea (vă întrebați de cine nu de moarte de întregirea dragostei pure de regăsirea...

Balada securistului oltean

Balada securistului oltean Securiştilor Sprâncenatu, Lungu şi Dinu Securist de la Craiova Pentru ce m-ai prigonit? Greu te-ai descurcat cu slova, Securist nenorocit!Securist, şef în Bănie, M-ai bătut ca pe-un bandit, Colonele scârnăvie, Când loveai m-ai îndârjit. Generale din Bănie Pe mine m-aţi hăituit Aţi recurs la mârşăvie La exil m-aţi osândit Renumit în România Pentru crime...

Miraj stelar

În nopţi ascunse-n prea mult întuneric, sunt stele şugubeţe ce-mi fac semne; clipesc, îmi fac cu ochiul şi mă-ntreb: de vrajă e, ce poate să însemne? Prea plinul lor mister nu-l pot pătrunde; n-o fi şi-o vrajbă-n vraja lor stelară? Miraj stelar, – de când stingându-se-a pornit lumina-n pribegia-i milenară.

Ştrengăreşte

O fată mână gâştele la râu, pe unde iarba de şopârle-i ‘naltă; eu, ştrengăreşte, printre degete-o privesc cum toată tinereţea-ntr-însa saltă. Şi-aşa îmi vine-o piedică să-i pun, să cadă moale-n iarba de mătasă, să mă împiedic şi să cad şi eu, iar ea, nu fie tare mofturoasă.

Te ştiu…

Te ştiu şi după vorbă, mers, ispită, glas duios, în visele-mi tăcute,frustrate de cuvinte; nu ştiu de-ai fost ori demon ori angel, mai ‘nainte, dar ştiu c-ai fost şi încă eşti un vis în vis frumos. Contemplu reflexiv ca prin fereastră trupu-ţi de vestală – măiastră dăltuire de Rodin, – eden ori poate iad – , admirativ, cum de pe tine veşminte de mistere cad, şi...

MOMENT PUR

MOMENT PUR Ieşeau chipuri, din noapte, ca din abis Cu priviri luminoase şi grave Tineri frumoşi cum sunt numai în vis Dulce întâlnire! Clipele suave Înţepeniseră, pe moment, mi-amintesc încă: Noaptea era fără sfârşit şi tare adâncă Iar vara arunca deasupra ei Puzderie de scântei. Tu… mă ascundeai în privirea ta… Era atâta iubire în noapte Că nu ne puteam controla. Era...

Ghiocul

Ghiocul Trecând pe lâng-o şatră de ţigani, o ţigăncuşă frumuşică foc îmi cere pentru salbă câţiva bani de-argint; schimbul ei - să-mi caute-n ghioc. Îi spun pirandei că-i frumoasă; ea roşi; şi îi mai spun că mi-am pierdut norocul; ghiocu-şi pune la ureche şi-mi şopti: ,,o fată te va îndrăgi, aşa zice ghiocul”. La gâtul ei de lebădă-mblânzită - de-ar zice adevăr...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură