Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

ACEASTĂ TREIME: TRUP, CREIER ŞI HAR DIVIN (III)

Disecţia clipei: Viaţa şi simfoniile lui Beethoven nu vor pieri decât dezintegrându-se planeta. Îmi smulse haina.Într-o durerea cărnii îmi rupse cămaşa.Focul şi pofta chemării

Poezii, de Teodor Jacotă

Pamflet într-o cocină luxoasă cu padoc şi cu rigole douăzeci de porci de rasă mustăcesc clipe frivole – eu sunt marele alb mare succesibil, ascendent duc scrofiţe la culcare le ofer divertisment – eu sunt ins politic tare activez în trei partide trei convenţii, ca atare travestite, suicide am bun gust la cherestea ucid crânguri şi păduri am trei pensiuni sadea proteine, murături bărbieresc...

Poezii – Vasile Iftime

DOAMNE, FĂ TU PRIMUL PAS m-am născut într-o toamnă târzieera al douăzeci şi cincilea ceas de vecerniecând mama a coborât din fereastra deschisă spre cera lăsat pruncul acolo şi a venit să mă nască pe minecu durerile facerii şi desfaceriicelor niciodată făcute

Eseuri

Eseu cu… viaţa, un hobby? Actorul Ştefan Iordache a fost mai mare decât britanicul Peter O’Toole. Şi ce brand, ce star e Peter şi cu cât de puţin avea să se ,,mulţumească” Ştefan: aplauze furtunoase în uitarea unei seri şi glorii efemere la ,,Şarpele roşu”. Spunea, cu un umor aproape cinic: ,,Lumea mă ştie mai degrabă pentru că am cântat cu Sanda Ladoşi şi mai puţin...

Eseuri

Eseu cu… norocul lui Napoleon ,,Norocul lui Napoleon” a intrat între sintagmele istorice ale lumii moderne privind norocul cu care se naşte omul prin opera lui Balzac, în care găsim o foarte frumoasă povestire despre senzaţionalul destin al insulei Corsica. Personalitatea excepţională a împăratului francez Napoleon I (1769-1821) a fost evocată cu o admiraţie dusă uneori...

În aşteptarea cuvintelor

Cine este Gabriela Goudenhooft?Anticipăm întrebarea cititorilor noștri și, deci, răspundem cu cuvinte nu pierdute, ci potrivite. Este moldoveancă, născută în Deleștii Vasluiului, licențiată în filozofie, istorie și drept, doctor în filozofie, lector universitar la Facultatea de Științe Politice și Științele Comunicării – Universitatea Oradea. A publicat poezii, eseuri, studii...

Splendoarea toamnei

Frumoasă toamnă, aurie,Ai coborât pe nesimţiteLăsând în urma ta o varăCu amintiri nepreţuite. Poeţii te-au slăvit în versuri,Penelul magic te-a curtat,Muzicieni, cu a lor liră,În opusuri te-au evocat. De-aceea toamnă arămieVivaldi să răsune-n univers,M-abandonez cu toată viaţa ţieŞi să dansăm pe ritmul unui vers. Revista Luceafărul.net – Anul 1 – Numărul...

Septembrie

Sfârșit de varăPeste păduriTremură iarăZările suri.

Această Treime: Trup, Creier şi Har divin (II)

Veşnicia: În creierul lipsit de memorie îşi face loc trăirea veşniciei. Veşnică-i doar bogăţia imaginaţiei. Absurdul: Sunt două porţi ale universului: absurdul şi sublimul. Lumina creierului poate pătrunde sublimul. Să zicem că, prin absurd, spiritul de după moarte va trăi. Este ceva invizibil. Va avea formă? Va avea creier, ochi şi glas? Şi mai presus de toate, durerea care...

Epigrame: Ador prostia omenească

Ador prostia omenească Şi-n fiecare porumbelDin gura care dă să nască Tot mai semeţ s-arată EL.

Epigrame: Exploziv

Mai în ziare, pe la colţuri, Şi ades fără motiv, Fac unii să pară totul Exploziv.

Abureşte un vânt peste ţară

Abureşte un vânt peste ţară Foarte mult aşteptat şi dorit, Şi nădejdea la stropii de ploaie Printre paşnicii nori s-a zorit.

POEZII DE ADELINA NEACȘU

Adelina Neascșu De strajă Se lasă noaptea pe masa tăcerii,Peste zăpada fierbinteŞi stau licuricii pe culmea visării,De strajă peste cuvinte. La poarta sărutului stau legi prohibite,De strajă peste pajişti ce dor.Doar licuricii au voie să intre,Şi ei… doar în noaptea cu dor. Alerg la coloana cu vârf ascuţit,Să prind o fărămă de vis.Străjerii m-au prins, m-au lovit,Dar...

Jurnal 1978

Jurnal 1978 †Mihai Munteanu Duminică, 29 ianuarie Spre Botoșani, merg cu autobuzul condus de Toderiță Chiorescu, fratele prorectorei Helena Puha și al lui Iliuță, inginerul de la Popăuți. Ședința de cenaclu e la Casa Corpului Didactic. Participă și directorul Dumitru Atudoroaie, profesor de istorie. Citesc: Constantin Zăgan și Marcel Ciucașu (elevi). Se pare că scriu binișor,...

ENS AMANS – Sentimentul românesc al dragostei.

ENS AMANS – Sentimentul românesc al dragostei. Mythos şi Eros (fragment) Dumitru LAVRIC Dacă pentru Omul Tradiţiei, încadrarea în mentalitatea colectivă care îl precedă semnifică o virtute, calea către aceasta nu este decât mitul care este un sistem eficient de modelare căci conţine un model exemplar al activităţilor umane fundamentale, din...

Ion, alesul lui Dumnezeu

Pe când se potcoveau puricii cu potcoave de argint şi broaştele aveau păr pe limbă, auzit-am de un moş bătrân care nu avea pe lumea asta decât două lucruri: feciorul şi un motan. Pe flăcău îl chema Ion, iar pe motanul cel negru şi neastâmpărat îl chema Culiţă, însă toţi îl strigau Liţă. Erau atâta de săraci, că nici muştele nu trăgeau la casa lor, că nu aveau ce găsi...

Tatăl nostru de sub pământ (continuare)

(…) La Pădureni, Alecu şi familia sa au rămas peste noapte în casa cumnatului său Toma, doctorul veterinar. De fapt, nu era casa lui. Învăţătorul Andrei Livadaru construise în sat o şcoală mare şi, când a terminat-o, a constatat că nu sunt destui copii în Pădureni ca să o umple. De aceea jumătate din şcoală a ocupat-o doctorul veterinar, iar cealaltă a rămas cu destinaţia...

Tatăl nostru de sub pământ

După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură...

Pâinea ultimei zile

Uimirea din dimineaţa prelungă cînd, pe neaşteptate, te surprinde capodopera finală a strădaniei de o viaţă: apusul astrului de deasupra casei tale. Iisus de-aş fi, nu te-aş chema la mine. Nu ştiu ca mîntuirea să fie fapta bună pe măsura oricui. Nu mi-i uşor a crede că autorul unei poezii e omul ce va muri curînd, nu mi-i uşor a crede că cel care a scris-o e încă în...

Gară pentru trei

În gară nu era decât un singur tren. Şi ăla de marfă. Pe sub osiile maronii, nişte guguştiuci se chinuiau să adune grăunţele scurse din vagoanele, la fel de maronii. Gara era maronie, la fel indicatoarele ceasului atârnat de un lanţ maroniu, care în loc de 10 arăta 11. Pe spaţiul de aşteptare din apropierea şinelor stăteau părăsite, dar totuşi aliniate, cinci bănci verzi...

Homo Heliotropus

„Noaptea-i pe sfîrşite, apropiatu-s-a ziua. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armura luminii.” Apostolul Pavel Tot ce există are un sens iar întîmplarea este o necesitate încă neexplicată; încerc că aplic acest principiu şi în cazul analizei sărbătorii, pe care o desfăşor în continuare pe două coordonate: morfologia (interpretarea...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6