Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Rubrica

lnvitaţie la lectură

6.288 de articole

DESPĂRȚIRE

Autor:

Poem selectat din volumul în prigătire pentru publicare, La braț cu al 13-lea ghinion ____ Amintirile s-au scurs prin nisipul timpului Sentimentele au plâns în cascada gândului Cât de mare e distanța faptelor ce au trecut Cât de mică e speranța, unde oare s-a pierdut…

Citește mai departe →

LACRIMA

Autor:

Într-o lacrimă de gheață Ieri m-am regăsit O suflare îmi dă viață Alta mi-a șoptit Câte suflete ușoare Într-o inimă s-a rupt Câte vieți într-o culoare Pași, n-au mai făcut Scap privirea din icoane Ca un mare amăgit Starea mută dă frisoane Cât e de…

Citește mai departe →

LIMBA ȘARPELUI

Autor:

O coală albă, albul se revoltă. O vorbă slabă, lumea o suportă. O pană îndoită în scrisul suferind, O idee friptă în adevăr plutind. O mie de cuvinte au adunat un joc, O sută de morminte stau singure în loc. O cifră rece pusă-n calendar,…

Citește mai departe →

VIAŢA ESTE O UMBRĂ

Autor:

Viaţa este o umbră nedesluşită Ce se aprinde pe câmpia dezgolită, Acolo unde soarele e la asfinţit Iar luna o mângâie c-o mână liniştit. Viaţa nu e roz, e dificilă uneori, Plină de nedreptate şi provocări, Te simţ doborât, obosit şi mâhnit Într-o lume atât…

Citește mai departe →

Feuilles d’automne

Autor:

Feuilles d’automne Feuilles d’automne... Souvenirs qui touchent ma mémoire Me rappelent de toi et, aussi, de moi-même, En passant dépêchées, comme un rêve dérisoire, Dans un monde éphémère où je sais que je t’aime. [Frunzele toamnei Frunzele toamnei... Amintiri ce revin Îmi vorbesc de tine…

Citește mai departe →

DRUM

Autor:

  Triada florilor blajine Ascunse-n miez de noapte Aduc tămâie și suspine Istorii spuse-n șoapte În lumea asta chioară A sentimentului pierdut Să facem liniște o seară Și tot trecutul e-nceput Nu poți privi la stele Dorind lumina sfântă E întuneric fără ele Un gol…

Citește mai departe →

Colind

Autor:

  Din înalturi, cern nămeţi Pe pământ, albe peceţi, Şi-n decorul auster, Cântă îngeri, lerui, ler. Ne îngroapă fulgii grei În mormane de scântei, Cad zăpezile din cer Peste lume, lerui, ler. Se întorc în suflete Zurgălăi în clinchete, Lacrimi îngheţate-n ger Ning întruna, lerui,…

Citește mai departe →

E TOAMNĂ

Autor:

Frigul ploilor de toamnă Zilele m-i le-amăgesc La nimicuri mă îndeamnă Vor să le iubesc Din ninsoarea frunzelor Galben mă vopsesc Curtea sentimentelor Azi mi-o încropesc Norii întristați de mine Toți se tologesc Supărarea stă pe vine Eu s-o potolesc Fug și berzele hrănite În…

Citește mai departe →

Lumina

Autor:

E liniște în codrii reci, Pe lac vin ploi de stele, Se plimbă toamna pe poteci La braț cu doruri grele. Un veac, ce pare c-a fost ieri Își retransmite seva, Dar tu nu vii de nicăieri Să te vedem aievea. Fiind băiet s-alergi desculț…

Citește mai departe →

Singurătate

Autor:

Motto Vai de cel care, după ce deschide seara uşa camerei, nu are cui spune „Bună seara”. Octavian Paler În ziua aceea, pe care abia şi-o mai amintea, Colette a intrat pe poarta orfelinatului cu o gentuţă în care Bernardine, vecina bunicilor săi, îi îngrămădise…

Citește mai departe →

DE FRICĂ

Autor:

Dau drumul la stele Printre vise și har Lumina din ele Împrăștie jar Îmbrac și minciuna Pe al lumii cântar Să știu, furtuna Unde are hotar O boabă de hlei Din nisipul mulțimii Dată la zei Dă drumul cruzimii Nu pot să respir Prin cuvinte…

Citește mai departe →

TOAMNA, MIRACOL CU PARFUM DE STRUGURI COPŢI

Autor:

Umbra toamnei peste tot se risipeşte, Aerul proaspăt,rece nu mă clinteşte, Soarele urcă leneş prin pânza norilor, Păsările se pierd în pâcla orizonturilor. E anotimpul cu ochii lui galbeni şi mari Ce respiră-ntotdeauna numai culori, Împrăştie-n văzduhul străveziu arome, Croncănitul cocorilor peste tot se aşterne.…

Citește mai departe →

Treji, fragili. Copii ai vremii

Autor:

  Iubite, să nu adormi! Nu cred că mai știu a visa! Cinci august și-un ceas de cinci bat la ochii-ți vineții, Peste ochii-mi scurși de dor, peste firea ponosită, În muzica ta albastră care-a devenit a noastră Am cules și-am pus iubirea într-o glastră…

Citește mai departe →

Vise-n genuni

Autor:

Toamna dintâi coboară-n livezi Şi nu văd... Şi nu vezi... Gânduri rostite se duc peste vremi Şi te chem… Şi mă chemi... Vorbele au amuţit sub trăgaci Şi eu tac... Şi tu taci... Lanţuri ce-au fost se sfarmă-n verigi Şi te strig... Şi mă strigi...…

Citește mai departe →

Oare mai știi…

Autor:

  Mai ţii minte Despresuratele cuvinte Ce ţi le-am aşternut, covor, Să te mângâie, să te-alinte, Abia şoptit, tulburător... Oare mai vezi Nedezminţitele dovezi Cu care te-am împresurat, Ca pe o frunză, muguri verzi, Necontenit, neîncetat... Îţi aminteşti Neîntâmplatele poveşti Cu care te-am călăuzit Până…

Citește mai departe →

Reîntoarcerea în sat

Autor:

  Din depărtate zări, rătăcitor, Cu pasul rar şi mersul tot mai greu, Bătrân, pribeag şi mistuit de dor, Mă-ntorc din nou la tine, satul meu. Când te-am lăsat, era-ntr-o toamnă, Copil fiind, la alte şcoli plecam; Nici nu ştiusem bine ce înseamnă Să mă…

Citește mai departe →

Iubirea noastră

Autor:

Îți mai aduci aminte cum, În dezmierdarea verii, Iubirea o negam necum Desculți pe malul mării, Cum ne țineam de mână strâns În dimineți senine, Și ascultam al mării plâns Mișcați adânc în sine? Cum fiecare răsărit Ne sugera că moartea Iubirii care ne-a unit…

Citește mai departe →

Cerșetorul și câinele

Autor:

  Flămând şi peticit, în iarna grea, Fără de vârstă şi fără de nume, Un cerşetor, uitat de Dumnezeu, stătea La margine de drum, la margine de lume. Avea ani mulţi – le şi pierduse şirul, Nici cum îl mai chema nu-şi amintea; De foame…

Citește mai departe →

Rugă pentru Basarabia

Autor:

Rugă pentru Basarabia Lui Grigore Vieru Iartă-mă, Doamne, dar mult prea mult am tăcut Şi prea am luat în seama mea toată vina; Nu-s vinovat că frate-meu trăieşte peste Prut, Iar soră-mea e măritată-n Bucovina. Toţi pruncii, bunii şi străbunii în viaţă Nu au vălul…

Citește mai departe →

Sacrificiul unei scurte vieți

Autor:

  Ceaiul s-a răcit în cană, iar motanul zgârie-n ușă. Mângâi absent ceașca verde și te lași vrut așteptat. Te îndemn să-l bei, iubite, te-aș certa de aș putea Dar ești calm, nu simți puterea vremii ce s-a încheiat. Râvna mi-am pus-o pe ștreang, m-am…

Citește mai departe →

Biruitorul morții

Autor:

Ceru-i senin și plin de nori, Trecut-au viscol și ninsori; Au fost și vor mai fi furtuni S-or duce zilele-n genuni. Se razboiesc încet, cuminți Îngeri de ură și cu sfinți, Dar toate-acestea-n drumul lor Ajunge-vor spre Creator. Se-adună norii grămadă, Lumea vrând parcă s-o…

Citește mai departe →

Mărturisire

Autor:

  Clipe scurte adunate îmi dau secole și vieți Lungi momente de regres pentru a gândi la moarte Și o clipă-n vânt purtată este viața ce-o trăiesc. Cimitire și scrisori și un câmp întins cu flori Mă strigă să vin aproape. Mă strigă să mă…

Citește mai departe →

ÎNDRĂGOSTIT

Autor:

Un păcat cu aripi albe Și cu forme de iubit Vine-n simțurile slabe Și s-apucă de vrăjit Ochii cad pe a ei forme Pentru-a pipăi, visând Gândul cade pe o normă Inima târâș pulsând Cât de dulce e comoara Când din inimă coboară Cât de…

Citește mai departe →

Dragoste

Autor:

Cu icoana-i siderată, Dintre stele luminând, Strălucirea își arată, Luna-ncet pe cer urcând. Luându-ți mâna mătăsoasă Văd atent în ochii tăi, Cum reflectă-și radioasă Voluptoasele-i văpăi. Iară fața-i gălbenită Luminând al tău obraz, Chipul tău, a mea iubită, Îl preface în topaz. Și vrăjită de…

Citește mai departe →

Poetul vieții

Autor:

  Gândeai tu că ai să bucuri al meu suflet sfâșiat Cu un gând al libertății, să te las să zbor înalt? Un banchet al comediei, tragică mi-a fost menirea Să fiu eu întruchiparea muzei tale efemere. Constelație de gânduri, momeala ce-ți păzea titlul; Nu…

Citește mai departe →

DE-AȘ

Autor:

De-aș rupe păcatul Din mâna cea stângă Aș înfiripa un altul Primul să nu plângă De-aș striga în tăcere Printr-o putere surdă M-aș scălda în durere Ca nimeni să n-audă De-aș iubi înc-odată Printr-un gest uitat M-aș vâna, ca pradă Din dragoste scăpat De-aș culege…

Citește mai departe →

Transplant

Autor:

Ia-mi inima s-o porți, ca amintire Ficatul ia-l, plămânul și-un rărunchi Și scapă-mă de-această grea iubire Până-mi ajunge apa la genunchi Te-aștept, acolo unde-or să te-aștepte Trei îngeri albi cu argintii trompete Nu dispera și nu-i lăsa s-aștepte Și las’să curgă viața pe-ndelete Ne vom…

Citește mai departe →

TIMPUL SE SCURGE NĂPĂDIT

Autor:

Timpul se infige tot mai tare În pământ, în oceane şi în mare, Din fuga lui nimeni nu-l poate opri Decât soarele când se va odihni. Se aruncă-n valuri spumoase vâslind Făptura şi cuvântul îndreptând,, Porneşte adeseori cu avânt Pe drumuri necunoscute bâjbâind. Uneori stă…

Citește mai departe →

Ospitalitatea întrupată în Pâine şi Sare

Autor:

Sursa: https://www.agentiadecarte.ro „Bunica mea cu mâinile ce miroseau a pâine…” „Bunica mea cu mâinile ce miroseau a viaţă”. Sunt câteva rânduri din poezia pe care i-am dăruit-o bunicii mele, în volumul „Amphora cu ofrande”. În amintirea ei voi elogia pâinea rotundă ca ofrandă sacră, pe…

Citește mai departe →

Drumuri noi și vechi morminte

Autor:

  Infinite candelabre deasupra-mi se aștern Lângă noi și nouri negri, lângă sori ce ard deoparte. Printre stele vestejite, văduve îmbătrânite torc lacrimi pe cinci fuioare lângă blânda scriitoare. În miros de stele arse și vin acru din pahare M-odihnesc ca-n orice seară, croșetând povești…

Citește mai departe →

TRISTEȚEA TA

Autor:

Tristețea ta mă înfioară Din multe lacrimi obosesc Nu sta-ntrecut și te coboară Spre visul tău cel omenesc Alungă vremea, mult amară Prin norii toți ce te-au umbrit Adună-ți karma din cămară O nouă clipă astăzi, te-a iubit O zi cu soare se-mpletește Pe-a ta…

Citește mai departe →

Cununa de nuferi

Autor:

Laguna Periprava era un colț de rai. Apa avea o culoare fascinantă, un bleu-violet, unică de-a lungul Dunării, de la izvoare până la vărsare în marea cea mare. Era un dar pentru acest îndepărtat colț de țară. De aici până la primul oraș ,Tulcea, se…

Citește mai departe →

De vezi că iar…

Autor:

  De vezi că iar se face seară Pe malul mării ce-l călcăm, În aerul domol de vară, La pas amoru-l confesăm. Și strâns ținându-ne în brațe În foșnetul ambiental A cerului sfere ne-nhațe Întru spectacolul astral. Și-om admira frumoasa lună Cum se ridică liniștit,…

Citește mai departe →

CHEMAREA

Autor:

Pe gardu-nalt, betonul tace E gardianul sufletelor toate La umbra lui uitarea zace C-o lume plină de păcate Sunt multe cruci aliniate Ca un decor simetric, plan Sunt multe veți afiliate Blocate-n cruci, an după an Fantome nude și înglodate În fapte reci ce s-au…

Citește mai departe →

SUNT ACASĂ

Autor:

Privesc la geamul odăii unde-am crescut odată Şi caut lumina ochilor mei de altădată, Văd vârstele mele dragi de demult trecând Prin curtea mea mereu vesele alergând. Vârsta mea de acum stă îngândurată Că se vorbeşte puţin de timpul de altădată, Adică despre nevoia întoarcerii…

Citește mai departe →

CLINICA DE Gheață (34). Roman foileton

Autor:

Duba Poliției gonea pe străzile pustii ale mahalalei Bucureștiului. Erau cartiere muncitorești, cu drumuri proaste. Toate semnalele de intervenție erau în acțiune. Plictisit de linilștea din dubă, Rodion încercă o conversație cu cei doi polițiști taciturni. -Cam cât o să mă coste cursa aceasta, domnilor…

Citește mai departe →

RE.FARMĂ

Autor:

Astăzi crucea iar ne-apasă Pentru-al cărții mers desculț Incultura-i cea mai grasă Învățarea-i cap de struț Cât de mută este starea Când în cărți nu-i interes Vin reformele ca marea Orizont ascuns sub preș Într-o lume fără gust Fără test, fără culoare Incultura e un…

Citește mai departe →

CLINICA DE GHEAȚĂ (33).ROMAN FOILETON

Autor:

Defilarea campionilor readuse în capitală mândria de a fi bucureștean. După terminarea defilării sportivilor, mii de bucureșteni își petrecură a doua parte a zilei la terase, în parcuri sau în grădini de spectacole. Orașul se trezi la viațâ. Oamenii erau bucuroși că au trecut cu…

Citește mai departe →

Despre Lume

Autor:

Luci TRUȘCĂ     . : Chingi dure o strâng, de idei optuze, E tristă lumea noastră și bolnavă, Este zdruncintă de gânduri confuze, Plutește în derivă-a lumii navă. . Nepăsătoare, fără sentimente, Suflete umile, aruncă-n declin, Cu-ngrădiri absurde, fără argumente, Măcinată-i de durere și…

Citește mai departe →

Ultima notă

Autor:

  Ultima notă din cântecul meu E vocea ta. Ultimul cuvânt, mereu, E tot al tau. Ultima silabă a ultimei Poezii Scrise doar pentru tine, Doar ție Îți va aparține. Greul vine Și cu el Se spulberă-n jur totul, Șa cum Mistuie focul dorul Pe…

Citește mai departe →

Nu rupeți flori pentru mine

Autor:

  Dacă vreți să-mi dăruiți flori, dăruiți-mi cu rădăcină cu tot Să vă văd sufletul în ele, trăind cu mine Insațiabilă să dăruiesc Nu mi-am dat seama că mă golesc Sufletul meu e izvor cristalin Luați de beți, mă măguliți umil Când Dumnezeu a văzut…

Citește mai departe →

Bitter hate

Autor:

A girl so beautiful of kind I met on streets long time behind. She charmed my soul right from the start And dunked in love my humble heart. . She was a frail silhouette For no one easy to forget. I liked her hair, her…

Citește mai departe →

SINGUR

Autor:

Sunt singur și cu Dumnezeu… Duplicitate pură Supus la ceea ce fac eu Din dragoste și ură. Sunt singur printre mulți mai singuri Dar ne vorbim mereu Ne adunăm să fim tot singuri Și cel mai singur sunt tot eu. Ce singur vin în lumea…

Citește mai departe →

TIMPUL FUGE

Autor:

  Timpul cu umbre-mbrăcat trece-n tăcere, Nicio vrăjmăşie nimic nu-i va cere, Zilele trec cu mare rapiditate Scormonind mereu în clipele deşarte. Timpul ca o apă curgătoare fuge, Şi cu el toate necazurile duce, Am încercat să dau părul de pe frunte pe spate Şi…

Citește mai departe →

De ce

Autor:

  De ce ne înfricoșăm de moarte De ce am zugrăvit-o neagră în șoapte De ce ne închipuim o coasă care taie Și nu o floare catifelată cu o mireasmă delicată Ce cu elixirul ei ne duce în brațele lui Dumnezeu? De câte ori am…

Citește mai departe →

MADONA

Autor:

Scânteia negrilor tăciuni Te arde pe sub pleoape Ca vraja unei rugăciuni Te cheamă mai aproape Afront al clipelor banale Stă universul văduvit O să-ți aduc iar osanale Chiar dacă timpul m-a rănit Ei zâmbetul și-l ascunde Prin șoapte, printre vorbe Mistere simple dar confunde…

Citește mai departe →

CATRENE AUTUMNALE, DE IOAN VASIU

Autor:

CATRENE AUTUMNALE bolnav de poezie și de vară mă mut în toamna care-a ruginit în timp ce vântul suspină și ară câmpia ce-are sufletul rănit ooo e răcită toamna și-are febră o aud spre seară cum strănută vântul cântă-o arie celebră marea tace parcă-i surdomută…

Citește mai departe →