Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați



LUCEAFĂRUL de seară


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Scrisoare. Ion N. Oprea, Colegiului redacțional al Rev. Luceafărul


Scrisoare. Ion N. Oprea, revistei Luceafărul-Botoșani


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Revista Luceafărul
  27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă... 

(Auto) Sfaturi

14 apr. 2009
Revista Luceafărul
  56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma... 

(Auto) Sfaturi

14 apr. 2009
Revista Luceafărul
  56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma... 
Revista Luceafărul
De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,... 
Revista Luceafărul
  ESEU cu … 13, mereu fatidic                   Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor... 
Revista Luceafărul
Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl... 
Revista Luceafărul
În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau... 
Revista Luceafărul
  ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU   Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei... 

„Biblioteca Vorniceni”

Articol scris de: 14 apr. 2009
Revista Luceafărul
  „BIBLIOTECA VORNICENI”   Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se simt acasă indiferent... 
Revista Luceafărul
  TRIPTIC FOLCLORIC             Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile... 

Cântecul lebedei

14 apr. 2009
Revista Luceafărul
  CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),... 

La nostra Marina

14 apr. 2009
Revista Luceafărul
Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a”, ca o biserică ce are patru turle” (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice tentativă de exprimare liberă, demonstrează faptul că nimic nu e întâmplător. Poeta e conştientă că... 
Revista Luceafărul
Vârsta: 28 de ani Studii: Universitatea de Studii Agronomice din Iasi Ocupatia actuala: Agent de paza (dupa ce a mai fost sef ferma de pasari si consilier vânzari auto) Domiciliul: Paltinis, judetul Botosani Poezia lui Adrian Petrisor Aflacailor poate fi încadrata unui sistem peratologic pe zona naturii din sine, în sensul teoretizat de Gabriel Liiceanu: „natura din noi... 

Poesis

11 mart. 2009
Revista Luceafărul
Cantecul femeii desculţe   Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost... 
Revista Luceafărul
Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,... 
Revista Luceafărul
Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,... 
Revista Luceafărul
La gura hornului, încins cu jarul lăsat de câteva vreascuri, bunicul şi nepotul stau de vorbă şi fac mături. Pe cuptor, la lumina plăpândă a lămpii, mama copilului, toarce fir subţirel din caerul de lână şi gândeşte undeva departe, la o altă lume, ce a fost cândva şi care, nu se mai întoarce. Din când în când, atrasă de vorbele bătrânului, se apleacă peste prichiciul... 
Revista Luceafărul
Prestigioasa instituţie, Editura Academiei Române, a parcurs 60 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej a organizat o expoziţie aniversară deschisă, marţi, 3 martie a.c. în holul central al Casei Academiei Române din Bucureşti. Aici, sunt expuse cărţi şi reviste, lucrări de referinţă reprezentând cei 60 de ani de activitate al înaltului for ştiinţific şi cultural academic... 
Revista Luceafărul
O mare personalitate a plaiurilor botoşănene a fost şi rămâne Grigore Botez. Arhicunoscut în lumea culturală ieşeană, Grigore Botez a fost şi este un deschizător de drumuri în domeniul biblioteconomiei şi nu numai.             Născut în Hăneşti, la 15 septembrie 1910… …chiar în luna şi anul când tatăl său, preotul Dumitru Botez punea piatra de temelie a... 
Revista Luceafărul
            28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin... 
Revista Luceafărul
            28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin... 
Revista Luceafărul
Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,... 
Revista Luceafărul
Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,... 

Dicţionar special

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului... 

Dicţionar special

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului... 

(Auto)Sfaturi

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice... 

(Auto)Sfaturi

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice... 

Descoperirea

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns... 

Descoperirea

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns... 

Réthorique

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te  uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici?  Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea  repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca  un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ... 

Réthorique

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te  uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici?  Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea  repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca  un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ... 

Alb mai roşu

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,... 

Alb mai roşu

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,... 
Revista Luceafărul
 Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai       devreme. Sau de-aici încolo.  Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie.... 
Revista Luceafărul
Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE     Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele   Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o... 
Revista Luceafărul
Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari... 

Eseu cu 07.07.07

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon... 
Revista Luceafărul
În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu... 
Revista Luceafărul
S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,... 
Revista Luceafărul
Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura... 
Revista Luceafărul
Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice... 
Revista Luceafărul
După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură... 

Dumitru Lavric

10 mart. 2009
Revista Luceafărul
O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani.... 
Revista Luceafărul
Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele... 
Revista Luceafărul
Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul... 
Revista Luceafărul
În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”,... 
Revista Luceafărul
  „Cred că actuala criză a omenirii nu îşi are sorgintea în falimentul unei bănci americane, ci într-o prealabilă criză morală pe care nu a vrut nimeni să o ia în seamă!” – Ce amintiri păstraţi din anii copilăriei? Dar din anii de şcoală? – Sigur, e de întrebat de ce un cititor al acestor rânduri ar fi interesat tocmai de copilăria mea? Mai ales că anii... 
Revista Luceafărul
Intervalul februarie – martie a început de un timp să abandoneze mirajul zăpezilor şi să ne poarte mai mult cu gândul spre EA, femeia. Abia ieşiţi din spiritul Anului Nou, obosiţi de „libertatea lunii decembrie”, aerul se încarcă în toată infinitatea sa de mirosuri fine de parfum feminin, contribuind la revigorarea altor tipuri de interese bărbăteşti. Abandonând preocupările... 

Ioana Miron

11 feb. 2009
Revista Luceafărul
Ioana Miron Nume:MironPrenume: IoanaVârsta: 19 aniLiceu: Liceul de arta “Stefan Luchian”Oras: BotosaniJudet: Botosani     Se spune adesea ca matematica si muzica se deprind învatând regulile si abia apoi devii creativ. Venind de la Liceul de Arta „Stefan Luchian”, Ioana Miron (19 ani) trebuie s-o fi învatat  ceva reguli. Nu stim carei arte i s-a dedicat în liceu însa, din poeziile... 
Revista Luceafărul
 La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare... 

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5