Era 13 iunie l963. Soarele dogorea puternic şi pe băncile din parcul Drăgăşani era multă lume. Se sărbătorea Ziua Grâului. Treceau spre stadionul oraşului fete cu cununi de grâu pe cap. Acolo urma să aibă loc o serbare. Eu stăteam singură pe o bancă din…
Între mine și tine e o zi Zi lăsată în noapte Te văd și mă vezi Doar din spate Două buze și nimic Îndesate readorm Se adun ca un spic Diform Între două nopți, ne-am pierdut Căutându-ne de-aproape Intenții cusute sau rupt…
Aiudule, Aiudule Pământ cu miros de tămâie Loc de cer țâșnind izvoare Nădejdea bea apa vie Celule de sfinte iconare Aiudule, Aiudule Ascuțite lespezi de durere Nasc peceți de busuioc Mucenici în vin pe altare Frământă speranțe-n cancioc Aiudule, Aiudule Brațele de Cruce rănită Pironite…
Stă ploaia pe cuvântul doi Ea doarme răsucită Dorințe, vise se fac sloi Pierzând a lor ispită Pe buzele cărnoase curg Expresii mult râvnite De lângă ele vremuri smulg Doar inimi împietrite Stau cupidonii îngrășați Pe nori ca pe morminte De dragoste ne-deranjați…
Eram prea tineri… Din umezeala unei ploi Și albi, și nuferi În ape tulburi amândoi Ne căutam fugind de noi Ca ochii să ne doară Ne alergam în umbra unei foi S-o ardem și să moară Doar liniștea ne-nvelea În boanda-i ponosită Mușcând cu gura,…
Te-am cunoscut în parcul cu castani Izbindu-ne din întâmplare: „ — Îmi pare rău !” mi-ai spus, la fel și eu – Cu politețe fiecare. . Ne-am despărțit cu-n zâmbet prietenos Și totuși plin de ne-mpăcare – În ochi ți se citeau păreri de…
Răcoarea dimineții se topește treptat, Gândul de mângâiere către tine s-a-ndreptat, Soarele își întinde aripile luminii, Iubirea se extinde-n cotloanele inimii. . Sub același cer cu foc acoperit, Privirile noastre iarăși s-au întâlnit, În palmele mele iubirea a îmbobocit, Înimile noastre repede s-au lipit. .…
Probabil simți, probabil simți absența mea din toamna ta. Unde pe lac, Unde pe lacul matinal o umbră grea printre arginți, printre copacii de argint și de rugină, ca un alac, se-nclină iar, spre umbra ta de fum se-nclină. Și tremură, arde, se zbate închisă-n…
Să nu mă plângi, când voi fugi fără chip printre vise Și-oi tăinui în veșnicie flori din praf de stele, Voi smălțui vecernii triste strânse-n doruri albe, Când risipiri mă vor foșni cu lacrimi închinate. Și-n amintiri s-or scutura sub lămpi cu brumă arsă, Izvoare…
Te-ntorci aici de dincolo de tot ce pot să-nchipui în această seară: lipsiți de timp, din spațiu alții scot, sub cer de apă, bărcile de ceară. Te oprești și-nțelegi tot ce cred, tot ce văd în oglinzi unde marea amintește un ultim lied când în…
De eu te blastăm întristat Când drept sosirea-ți mă condamnă, Iertat îmi fie-al meu păcat – Ce aș putea să-ți spun eu Toamnă ? . Că tu îmi lași în al tău drum Câte-un regret amar în cuget Cu proaspăt chipul tău de-acum Răsfrânt…
Sunt umbră din umbra ta pierdută-n ploaia de vară, Ce-așterne pe cer necuprins într-un luciu de-oglindă, Tot dorul năprasnic ce strigă în nopți strânse-n tindă, Când simt împăcare în ziua ce nu vrea să moară. Și neîncălțată fac ronduri în codrii de ceară, Cu farmece…
În casa cu pereții tapetați de icoane Unde amintirile -s veșnice-n culoare, Târziu, într-o frumoasă și pură seară, Urmăresc ritualul sfârșitului de vară. . Grădina e plină cu poame coapte, Lumina grea îți atârnă în spate, Verdele crud al merelor, aur a devenit, Strugurii agățați…
m-a prins toamna într-un corcoduș numărând pe cer primele stele promițând c-o să cobor acuș am ascuns o stea-n visele mele ooo un râu printre păreri de rău îngheață o stea răsare și se-adapă-n vis stau dorurile noastre față-n față suspină versul care n-a fost…
Pe țărmuri pierdute în destin, Apele străjuiesc poldere uscate De vântul turbat, Care urlă surd într-o umbră Ascunsă pe maluri de nisip. În timpul pierdut în abisul cerului Trist și zdrențuit, Zac doruri nemurite, Răstignite pe bolta întunecată, Îmbrăcate cu mantii de tăcere. Suflete pustii,…
Când Toamna s-așterne-n culori De galben, de roșu, de-aramă, Cu tumult în pâlcuri de ciori Văitând în eter parc-o dramă. . Cu soarele palid, sfios, Când el printre nori se ascunde, Cu vântul ce-alungă zelos Fumoasele zile fecunde. . Și codrii – pe munții semeți…
M-a întrebat moartea, cum o mai duc I-am spus că n-o cunosc, că pot să fug … M-a întrebat ziua, pe unde pășesc Dacă văd bine sau dacă ghicesc … M-a întrebat noaptea cum mă odihnesc Dacă am vreme să mă limpezesc … M-a întrebat…
Plâng malurile Tisei Cu lacrimi de zăpadă Ninge cu petalele narcisei Parfumuri uitate de livadă Departe se aude chemarea Unei șoapte de dragoste Greierii ce cântă visarea Nopților adormite pe creste Acolo în coastele amintirii Cocorii sunt gânduri zburdalnice Strămoșii cosesc fânul serii Pentru iubiri…
Lacrimă de ceară curge pe tămâie, Unde arde timpul ros printre ofrande, Zile argăsite în amurguri triste Se desfac din funii umede sub streșini. Cu oftaturi sterpe printre riduri arse Curg în candelabre conuri cu semințe, Și pe câmpul verde în oglinda vieții Plânge macul…
Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudeşte un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute…
Pe măsură ce anul se înnoiește, Timpul ușor se învechește, Dar poate să rămână la fel, Mai proaspăt chiar,deși luăm din el. . Însă oricât de mult vom lua, Nu ne ajunge niciodată, La fel de tânăr va continua, Deși viața-n secole o va măsura.…
Nicolae Cornescian Cum să primești tot ce-ți dorești? (eseuri) Gândul – arhitectul realității În realitate, totul e cât se poate de simplu. Însă mintea omului mai tot timpul năzuiește să complexeze și să complice totul. Întrucât e stăpânită de aleanuri avide de a schimba totul…
Între noapte și zi, amândoi Sub o dragoste sumbră Timpul de pace și război Se aruncă din umbră Lumini de candele fug Pe cărări amăgite Sufletele voastre curg Din visele dorite Timpul își pierde vremea Spațiul n-are loc Dragostea deasemenea N-are mijloc…
Cireşi, în zare de apus, Legaţi vom fi cu fir de vreme, V-am dedicat zeci de poeme, Dar parcă tot n-am scris de-ajuns... . Port amintirea voastră-n floare Şi amintirea voastră-n rod, Mi-aţi descifrat al vieţii cod Şi-aţi luminat fără-ncetare... . În cerul mare-al timpului…
Din furtună în furtună Viața zilele-și adună Multe zile însorite Răcoroase ori mai triste Doar un ceas pe ceas omoară Alergându-se, căutându-se Toți urcându-se pe-o scară Împărțindu-se, adunându-se Vifor de mâncare crudă Într-un măr, dulceața-i cultă Somnul curge sec și lent Printr-o moarte, suculent Pas…
Ne vor și proștii, cât mai proști Dar plini de libertate Vor îngerii din suflet scoși Moartea la pubertate Ne vor statui printre statui Cu toții, roți dințate În mecanismul prostului Vorbitul doar din spate Ne vor o plasă pusă-n cui Cu roluri de desagă…
Mângâiat și scăldat în lumină și-n iarbă Ce crește adesea în curtea mea largă, Clipe neșterse din viață retrăiesc, Imaginea ta prin somn o deslușesc. . Pașii tăi rari se îndreptau spre mine Să-mi vorbești despre zâne,despre tine, Despre iubire fără de care nu poți…
– Left without…– Left without a shoulder Nor a single hope After you do long for Like redemption’s robe Have you ever felt so, Deeply in your heart, Senseless and abandoned Crying torn apart When your one beloved Turned her cheek away Leaving…
Rafaliții rămași în deal ardeau de nerăbdare să coboare în Poiană la hora cea mare gata de însurătoare cu o fată din galeria fetelor în floare. Rafaliții mai tineri nu pricepeau nimic. Pentru cei norocoși fetele erau la fel, Rafalău Alex îi privea cu înțelegere.…
Eu m-am născut din lacrima unui cântec Cântec amestecat cu forța lungă a durerii Îmbrățișând pădurea din păduri să nu cadă Când izvorul limpezit începea să meargă Învelit în crengi de vânt și flori de iarbă Ancorată privirea mea nu mai putea să plece Străinul…
Destinul meu regal e taina ce-ți revine, Sta scris pe file vechi, cu foc și dor, Sfârșind cu inima strivită de suspine, Când chipul tău tresare din culori. Cu rugăminte îndrăznesc la tine, Timid, s-o-aștern cu un condei divin — Mi-e glasul ferecat, zace-n tăcere,…
Nu am decât o inimă, atât, În felul ei, continuă să bată, Duce cu ea un cer al său, încât De la înalte zări... să nu se-abată. Nu am decât o inimă în dar, Timisă în cuvânt, fără a ezita, Citind din ale mele rânduri,…
Când cireşii-au fost tăiaţi, din motive-ntemeiate, Eu am înţeles atunci că viaţa are şi moarte... N-am putut să mă despart de cireşe, frunze, trunchi Şi-am căzut ca-n rugăciune, deodată, în genunchi. . Fierăstrăul şi toporul dat-au lovituri o mie, Dar au nimerit mai mult în…
Cu drag, de vezi, eu dăruindu-ți, În semn profund de prețuire-ți, Această floare adorată Întipăririi-n amintire-ți. . Corola-i roșă – trandafirul – Mireasma-i dulce acrișoară, Învederează gingășia Persoanei tale, domnișoară ! . Și dintr-a lui petale scumpe, Sculptate-n fragedă natură, Copleșitor, în al tău…
Și vara asta demodată, Se plimbă iar prin amintiri, Și poartă panglică-nflorată Și strânsă-n vraja din priviri. . Sub streașină de cer albastru Își face cuib un dor năuc, Și-n zborul repictat pe astru, Un vis străin se-ascunde slut. . Un foc din suflet năpârlește,…
Lasă-mă să strig sub cerul fără vreun folos, Când lumea toarce vrere și toate sunt pe dos, Când mi-au crescut pe pleoape tristețile târzii Și parcă lutul arde în coaste și-n urgii... . Lasă-mă să țip cât glasul plânge printre umbre, Ce tăinuiesc plecarea spre…
Și încă se mai aude inima timpului cum bate Din dealuri încărcate mereu cu amurg Când minereul din sânge încă se mai zbate Ca o speranță aproape cu drumul deschis Aseară m-a certat o poezie nescrisă Că de zece ani mă așteaptă s-o scriu I-am…
Ploaia cerne peste lume în fantasme, visuri grele, Amăgiri ascunse-n umbre printre ziduri mucezite, Și-n cântare sfărâmate mă adun printre ursite, Tremurând prin stropii ploii pe un drum pavat cu stele. Netihnită tresărire prin vâltoarea strânsăn gene, Ticăie cu-ncetinire într-un ceas prins în rugină, Și…
Într-o noapte oarecare, Deșirând al nostru vis, Ne vorbeam cu desfătare Despre-al dragostei abis. . Luna strălucea gălbuie, Cerul era înstelat Și cât dragă-mi erai mie Îți spuneam cu-adevărat. . Iară, tu, atât de dulce Îmi spuneai că mă iubești – Roaba unei stări năuce…
Așez umbrele tăcute-n șir, pe valuri de speranță, Cu suflet ce-și plâng greșelile puse în balanță. Ele vin purtând regretele în tăceri disperate, Sunt umbrele rămase și cer să fie așezate În ordine, cu grijă, în cuvinte nenumite, Căci n-au avut curajul s-asculte vechile ispite.…
au mai rămas câteva umbre de aşezat în ordine descrescătoare au mai rămas câteva speranţe rătăcite de adus acasă, câteva minute de şters din părăsiri pentru a amâna deznodământul au mai rămas câteva depărtări de micşorat, dureri de pus în cârje şi multe uimiri de…
Eseuri de drag de Iosefina Schirger Grădină a zmeilor e cartea mea. Un alt timp mai bun pentru ea, nu era! Cum le-ar sta cuvintelor îmbrăcate în privirile tale? Acestor cuvinte, în acele priviri imateriale… Nu am altă cale! Îţi scriu fără să ştiu cum,…
Eseu la „Eseuri de drag” de Petru Ababii, 23.03.2025 ”Din neființă ies și vin" ca să vibreze și să pâlpâie ca flacără a ființei nefiind, parcă da, parcă nu, a unei afecțiuni ce dizolvă ca să reînvie și să rezolve alchimic în poezie, prin, cu…
A fost măritul Ştefan domn Moldovei îndrăgite, Şi-a iubit micuţa-i ţară în fapte şi în cuvinte, Şi-a pus viaţa drept zălog în atâtea lupte date, Ţara i-a fost căpătâi şi în viaţă, şi în moarte. . Moldova a fost cinstită, Ştefan a fost respectat, Pentru-a…
E vară tată și strugurii s-or coace mai devreme, i-o vară tot mai rece sub arșița mistuitoare și-n ograda noastră, doar, nucul mai geme când lacrima strugurilor de sub streașină și carul cu harbuji e-n așteptată sărbătoare, Sfânta Maria ! Din Caradica[1], via asmute lacrima…
ești cumpăna fântânii nesecate ești geamul înspre bucurii deschis ești clopotul ce-n poezie bate ești curcubeul răsărit în vis ooo metafora abia mă mai ascultă cuvintele își fac în vers de cap în suflet am iubire tot mai multă visele-n buzunare nu-mi încap ooo de…
în piaţa veche, bătrânul fără nume vindea fericire la reducere strânsese multă în suflet din locul acela numit acasă, de la liturghii, de la câmpul arat de la Dumnezeu şi de la amintiri o dăruia cu preţ mic ca să nu i se strice vremelnicia…
În văzduhul adesea înveselit Mănunchiuri de raze aurii au năvălit, Zările luminoase dinspre apus strălucesc, Senzațiile eternității mă copleșesc. . Grădina e plină de parfum și de flori, Rândunelele se joacă pe cerul fără nori, Aripile negre ale pădurii de argint Aruncă umbrele adânci pe…
În cuptor de vară, lanul blond își mișcă mijlocul sub povara rodului cârlionțat de spice săltărețe, pe deal, sub poale, poama viilor țâșnește-n creștere sub hărnicia palmelor, de dor, să aciueze focul. Din strugurii stinși tresare fiorul strămoșesc, o spuză roșie mustește-n verdele ierbii și…