Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026
6.281 de articole
Autor: Jan TRISTEA
Din amfore trosnesc lacrimi, cu glas adânc, iar strugurii se prind în rodul magic și tăcut. Simțirea plânge-n roșu, cald și nevăzut, în fiecare strop, un dor căzut din frânc[1]. O lume veche suspină-n vinul revărsat, dar totul geme, mut, sub farmecul uitat. Pe dealuri…
Citește mai departe →Autor: Maria Dobrescu
poezia se scrie în oraşul cu tei aici, străzile scriu versuri parcurile se-mbată cu metafore cu parfum din aleile cu flori şi din arborii emotivi statuile creează poezie clădirile cântă poeme lirice, în oraşul boem al poeţilor cuvintele au sonorităţi muzicale de Bach şi Chopin…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Visul meu de astă-noapte M-a purtat pe un tărâm, Unde cireşele coapte Prinse de suflet rămân... . Culegeam din mulţi copaci Şi mâncam cu bucurie, Era şi un câmp de maci, Şi un câmp de veşnicie... . Şi eram mai mulţi copii, Fascinaţi de-mprejurare, De…
Citește mai departe →Autor: Maria Dobrescu
Plouă cu rouă, plouă cu lacrimi din cer Alungaţi din Rai, primii oameni plâng Plouă cu binecuvântări, plouă cu mister, Picăturile cad pe pământ şi se frâng A plouat şi ieri şi-alaltăieri nemilos Fulgere nervoase tăiau obrazul nopţii Tunetele urlau ca un monstru negricios Înspăimântând…
Citește mai departe →Autor: George Ciprian Balan
Eminescu (acrostih) Ești Luceafărul cel care Multe minți a luminat, Iară geniul tău cel mare Nimeni nu l-a egalat. Ești a noastră stea mărită Subt a cărei raze știm Cum din viața ta trăită Un ca tine om iubim.
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
S-au încărcat de fructe toţi duzii timpurii, Pe care-i culegeam şi când eram copii... Când ne pierdeam în jocuri şi foamea ne-ncerca Mâncam doi pumni de dude şi-ndată ne trecea. Trăgeam în grabă mare crenguţele-ncărcate, Mâncând mărunte fructe pe-ales, pe săturate. Şi de-apucai crenguţa, găseai…
Citește mai departe →Autor: Iosefina Schirger
Trec pe strǎzi, pe pǎmânt, cu ploaia în gând… Cum sǎ îţi spun? Cuvintele ajung înapoi ca frunzele primăvara, în pomii goi. Alb liliac, ceva cum nici dragostea nu e, începe orizontul sǎ ardǎ, sǎ suie din lacrima mea sǎrat amǎruie! Ceva ni se întâmplǎ…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Și această apă tulbure încet se îneacă Ridică-ți, femeie umbra iubirii să nu cadă Nu vezi norii puterii cum vin? Și luna se uită tristă peste veacuri Nu mai are bani să-și cumpere amurg Numai în policandre lumina încet mai bate Când forța secundei mai…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
. Razele soarelui scânteiază, Florile de vie văzduhul parfumează, Îmi trec degetele groase prin barbă Și ascult o turturică cum cântă. . Mi-ai robit inima cu o privire, Nu puteam respira de atâta fericire, Parcă eram învăluit cu soare Și mă bucuram de atâta dezmierdare.…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
A mai trecut Luceafărul Pe cerul fără margini Doar în tăcere prevăzu Cum mor acele datini . Mai trece rar, neobservat Fugind de coama dimineții Pe neamul său e supărat Văzând istoria tristeții . A mai trecut Luceafărul Numai având cuvinte Pe unde, ocnaș e…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
De-aș fi steauă căzătoare Nebuloasa de pe frunți Karma lungă, arzătoare Toată noaptea s-o săruți De-aș fi apă curgătoare Printre vise și dorinți O furtună pe-a ta mare Multe zile, nopți fierbinți De-aș fi pasăre-n văzduh Să te caut până-n zare Iar din lampa unui…
Citește mai departe →Autor: Magdalena Bădărău - Vicoleanu
2025 ai venit, te-am primit însă vrei ca să ne vinzi, ne vrei sufletul degeaba dar ne chinui pân’ ne prinzi, stai la pândă precum lașul și capcane ne întinzi oare vrei să ne extermini și în chin să ne cuprinzi. Ce voință rea te-mpinge,…
Citește mai departe →Autor: George Ciprian Balan
Pe lacrimile mamei — ce viață am mai dus Cu vorbele-i de-ocară ce-n suflet n-au pătruns, C-acuma nu mai este și-mi plâng în mâini amar ! Cum de-am putut fi rece ? Tu, mamă, vino iar ! . Te chem din goliciunea ce-n mine-am adunat…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Voi m-ați blestemat să car în spate Norocul iubirii cât un munte pisat Când privirea iubirii se rotea ca o roată Și în glasul bisericii clopotele bat Lăsând sângele adânc să curgă în mine Și aerul iubirii privind lângă sat De atunci voi v-ați vândut…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Ești un dor,Doamne,o mireasmă, Te rog,vino la noi acasă Să ne dai un semn de îndurare Că în jur arde totul cu nepăsare. . Vino cu drag în grădina noastră, Lumină lină peste tot revarsă, Lumină ce în tine strălucește, În timp ce soarele umbrește.…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Căzut-am din copacul tuturora La prima adiere a visului furat Spulberat în abisul deșteptării-i aurora Unde-i cald și umedă ființa-n tremurat Amestecat în amintiri uscate Ca un vierme iar m-ascund în frunze Frunze altoite-n latină și digerate Frunze presate în getică și confuze Oricum copacul…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Ce gârlă adâncă se zbate în mine Când temelia casei se face capac Și-n poartă stau fulgii nopții să colinde Colinde îmbrăcate în lacrimi din alt veac Eu merg străin și îndepărtat de dor Aștept distanța clipei să mă salute Și să văd fântâna cum…
Citește mai departe →Autor: Florin Țene junior
Era prin toamna lui ’85. Venisem de la școală obosit, eu și fratele meu, Ionuț. Am intrat în casă și bunica ne-a întâmpinat din prag: – Lăsați ghiozdanele! Mergeți repede la Union, se dă cârnați polonezi! Acasă nu mai aveam decât pâine cu untură. Mâncasem…
Citește mai departe →Autor: George Ciprian Balan
Mi-e sufletul frenetic, ce-și cântă beat amorul, Ca zborul rândunicii – nebun și jucăuș, Cât cum îi stă și-n fire să nu îi piară dorul A mărilor întinse oricărui pescăruș. . Ca de aceea, astfel, primește pledoaria-mi, De înțelegi acestea – cu sufletul deschis…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Fetele fermecate de chipeșii Rafaliți l-au rugat pe Cristinel să trimită mesaje părinților să vină să le ia acasă, fiindcă vor să se mărite cu acești tineri ciudați, dar foarte iubitori. Mesajul a fost receptat și cele zece familii de gospodari au intrat în alertă,…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
E vremea când salcâmii îmi dau din albul lor Şi din mireasma lor îmi fac nouă cărare, Mi-e sufletul din nou la fel salcâmilor, Ce-şi leagănă în ciucuri mărunta, albă floare. . E vremea când salcâmii de suflet mi se-agaţă Poveştile-napoi pentru a mi le…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Cu speranța că iarna nu se mai întoarce Mugurii s-au înfășat în scutece, Pământul reavăn cu buze palide zâmbește, Grădina potopită de flori se trezește. . În crângul proaspăt înverzit m-ai așteptat, Peste ierburile de smarald ai călcat, Cu raze de soare și cu lumină…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Salcâmii ne-nconjoară, în parcuri şi în curţi, Cu florile-ncărcate în ciucurii bogaţi, Sunt ca-n copilărie, ca-n anii cei avuţi Şi care-au fost, din toţi, atât de-adevăraţi! Parfumul de salcâm dă timpul înapoi Şi bucuria-ntreagă revine-n paşi grăbiţi, A lor mireasmă blândă ne-mprospăta pe noi Şi-n…
Citește mai departe →Autor: Florin Țene junior
(Toamna lui ’86, când la Cluj era mai ușor să prinzi gripă decât ulei) Era o toamnă mohorâtă în Cluj. Frunzele cădeau, curentul se lua de câteva ori pe zi, iar rațiile se împuținau mai repede decât cozonacul la nuntă. Vecinii de la parter, familia…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Când paşii mei se-ndreaptă spre o paşnică zare, Pe-o aripă de soare mă sui, călătoresc, Salcâmii toţi îşi poartă împrospătata floare Şi florii de salcâm îi cânt şi îi vorbesc. . E pace şi lumină în timp de primăvară, Salcâmii toţi în floare ne-alintă, ne…
Citește mai departe →Autor: Dorina RODU
Ce vremuri am ajuns să mai trăim, Cuvinte goale și blesteme adunăm Ca mâine-n cei de lângă noi Să le-aruncăm ca un șuvoi. Și ce vrajbă-amară zugrăvim Noi între noi, adânc să ne-ncolțim, Să sfâșiem pe cel de-aproape Ca nu cumva aproprierea să ne-ngroape. Înflorește…
Citește mai departe →Autor: Ioan VASIU
încep să râdă macii în lanul de secară salcâmii dați în floare ne-mbată cu parfum se laudă o mierlă că viața e ușoară iar eu mă mir că-n versuri e liniște acum +++ voi scrie un poem pe-o frunză de arțar voi scrie un poem…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Cristinel dorea să înființeze un curs de comunicare articulată cu lumea păsărilor și animalelor mici. Avea de gând să studieze și zece ore pe zi. Cristinel Rafaloi repetă cu discipolii săi un fel de rugăciune. Ieși o bolboroseală de nedescris. La o comandă scurtă, Rafaliții…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
De cum au intrat hoardele Armatei Roșii în țară, Mircea, aflându-se la moșia din nordul țării, unde în cerdacul conacului își sorbea de dimineață paharul cu vin adus de Ioana din pivniță, și-a zis în gând:” Ăștia nu mai pleacă.Așa au încercat să facă ăst…
Citește mai departe →Autor: Andra Ioana Petraru
O preche mare de aripi, din spate în Univers îmi deschid. Sunt minusculă şi ele mă poartă pe traseul luminii. De o stea mâinile încerc să-mi agăţ şi cu raze ascuţite palmele-mi înţeapă înghețând în mine sufletul. Devin un corp de gheaţă precum o sculptura,…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Într-o zi luminoasă și albastră Mi-am recunoscut steaua fermecată Și-un vârtej de gânduri în minte mi-au apărut, Cuvinte calde în suflet am simțit. . Gândurile îmi zburau spre înaltul cerului Unde Dumnezeu stă în spatele soarelui Și cu încordare-i sufletească, cu mult dor Ascultam șoaptele-ngerilor…
Citește mai departe →Autor: Ionuț Țene
Privește cum curge cerul în munți Pădurea întoarce fluiere de ceață Zărește norii cu frunțile de sfinți Și nopțile spălându-se pe față Departe tulnice revarsă lacrimi Femeile aduc izvoarele de toartă Se aude dorul frânt din patimi Balada suferinței macină o roată Lupii cheamă azi…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
. La umbră, ca să-şi ascundă sfiala cât mai bine, Stau mici mărgăritare, timide şi senine, Petalele deschise, sub frunze se apleacă Şi-şi şterg chiar ele lacrimi cu vântul care pleacă. . Timide lăcrămioare ca inima-mi întreagă Au înflorit ascunse, să nu le mai culeagă…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Rafaliții erau flămânzi și le plăcea mâncarea dată de primar. Preotul Norocel, abia venit la Biserica din Delureni aștepta o rugăciune din partea Rafali ților la sfârșitul mesei. Micii înaripați nu știau așa ceva. Mâncau cu mâna și nu știau ce mănâncă. Mister Rafaloi le…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Ochiul se deschide ca o pasăre în zbor plutind, Glasul clipe cere azi iertare Când lumină bea din blid apă Cu palmele împreunate a unui mire, Lăsând drumul uitării să treacă. Când glasul clipei se nalță cu iubire, Atunci în șipotul de aer, o candelă…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
Aleargă primăvara desculţă prin sat Şi stele au căzut în nucii grădinii Dimineaţa nu s-au mai stins, n-au mai plecat Au rămas ochiuri de izvoare la rădăcina luminii. În apele lor închegate, tremurând în cupe de muguri Se zămislea rodul de sevă, răcoare… Luminau crengile…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele înverzesc tulpina Înviază-n suflete Iisus! . Cântă pădurea-n mierle, prin copaci, Înseninând cerul spre apus De parcă au înflorit ogoarele de maci, Când înviază-n suflete Iisus. . Cântă iarba în mieii de prin…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Sub cupola de castani, Timpul greu respiră, Adunând ani după ani Acum, ades, lumea se miră. Serile-n biserica tăcută, Ce s-ascunde printre ei, Taina-n clopte e căzută Azi, de-al ciorilor obicei. Cristelința, un dar vestit, Pe Poet l-a creștinat, Pentru veci, e pomenit Aici, Luceafărul,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
Cu gândul la Paște, țarina ne-adună Cu datini vechi, sufletului să-i împletim Lumină-n casă și pacea să o căutăm În tradițiile sfinte, să ne regăsim. În Săptămâna Mare, ne rugăm evlavios Și-a sufletului griji prin rugă se rostesc Tradiții vechi, cutume, în gestul cuvios, Uzanțe…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Ești prezent-n școală, biserică și acasă, Printre râurile de sânge din închisori, Te vedem peste tot, la câmp, la coasă, Pe cerul încărcat cu fulgere și nori. . Pentru păcatele noastre te-au răstignit, Să fim alături de tine cu sufletul zdrobit, Pentru că din văpăile…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
Sub căutarea umbrelor ce trec-n dor, În testul vieții, totul e un veșnic zbor. Coroane negre ades se flutură-n tăcere, Când doamna cu coasa asmute durere, De Florii, florile negre duc-să-n pustie Doamna cu coasa, să dea o amnistie! Flore-n tihna-mi doresc, ades, ca-n vis,…
Citește mai departe →Autor: Sara Pleșa-Popescu
MANIFESTUL DOLIULUI UITAT: Într-o lume care a uitat să plângă, păpușile încă țin doliu. Sara Pleșa-Popescu Există imagini care nu ar trebui să existe. O jucărie rămasă tăcută lângă trupul inert al unui copil. Un leagăn gol pendulând în vânt, acolo unde râsul a fost…
Citește mai departe →Autor: Ionuț Țene
Eu nu mai cred Eu tot mai cred Nici în război și nici în vin Și sunt soldatul pierdutului divin Eu nu mai cred Eu tot mai vin Că doar în luptă apa se va face vin Și sunt ostașul stelelor din glonț La inimă…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Cristinel era lăudat peste tot pentru inițiativele sale. Concursul de sanie fusese un succes, un model pentru copiii de pe vale. Unii se credeau deja vedete și visau la loturile naționale. Alții se visau deja lideri și se gândeau la reguli noi. Cristinel nu era…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Serbează cireşii, merii Iar izbânda primăverii... Şi toţi pomii din livadă Vor pe soare să-l revadă. . Iarba creşte ca nălucă, Să se-ntindă, să se ducă, Şi, din dor de primăvară, Îşi face înaltă scară. . Florile s-au prins în horă Şi parcă în orice…
Citește mai departe →Autor: George Ciprian Balan
Precum frumoasă-i floarea de cais, Așa făptura ți-e de minunată Și-n albul lui de primăvară nins Cu florile-i te-arăți așa curată. . Și ești adeverirea unui vis Prin care-un înger alb mi se arată, Ce inima îndată mi-a aprins După icoana-ți scumpă ș-adorată. . Zâmbești,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
Astăzi, prin piața mare, forfota s-ascute, Tarabele-n belșug își îmbracă straie noi, La mijloc, comoară, din rodirile trecute, Struguri aurii ce-aduc poftele-napoi. Galbenii și roșii struguri, scântei rafinate, Stacojii ce-n lumină dansează freamăt blând, Boabe vii ce-amețesc privirile fascinate, Un roz ce-nvăluie, precum un tandru…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Întunecă-se vântul pe cuvântul a avea Împușcă-se gândul ce va trândăvea Furați-le harta din cotețul lor Și va fi ceartă în a minciunii dor Jurăminte de credință-n onoare tămâiate Smulg din suferința capetelor plecate Amorțeală, egalitatea-i fursec de plumb Cuvinte goale se rotesc și te…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
A crezut că-i va fi mai bine, dar viața e un paing din dor, Un fir ce tremură-n vântul nestatornic al sorții-n zbor. O casă bântuită i-a fost trupul pe care-l viețuiește, În fiecare zori, sperând că peretele nu se prăbușește. Analizele îi sunt hărți…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
O, fereastră albastră, oglindă cerească, De ce-mi tresari privirea cu umbre de dor? De Sfântu Gheorghe, tu, poartă domnească, Ai prins în ramuri suspinul din zbor. Răchită pletoasă, o, vis neîmplinit, De ce-ți plângi crengile-n lacrimi amare? Sub tine, copilăria mi s-a oprit, Ca un…
Citește mai departe →
