Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Revista LUCEAFĂRUL
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună.
Citeşte mai mult...
LUCEAFĂRUL de seară
E lungă noaptea însetaților de amar
Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA
Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă
Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene
Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL
Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN
Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE
Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017
Mai multe articole din Luceafărul de seară →
Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură
RĂZBOIUL DINTRE NOI
Autor: Teodor EPURE
Primit pentru publicare: 5 Mart. 2022
Copyright: © 2022 Teodor Epure, © 2022 luceafarul.net
© 2022 by Agata
Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale.
Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați.
Cenuşa încă nerăcită
e din nou răscolită,
iar războiul a-nceput să se extindă.
Atacaţi...
Un profil de mare lider… Mihai CIMPOI
Autor: D. M. GAFTONEANU
Primit pentru publicare: 4 Mart. 2022
Copyright: © 2022 D.M. Gaftoneanu, © 2022 luceafarul.net
© 2022 by Agata
Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale.
Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați.
NB
Conținutul acestei reviste nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net,...
Culturalizata balegă
Motto:
Nici balega nu vrea să fie subiect pentru toți nebunii.
O balegă de cal
Căzută pe un drum
Arată noul val
A minților parfum
Ușor se aburește
Mormanul etalat
Ușor se-și citește
Ce ierburi a mâncat
Ce izuri! … se stârnește
Pe drumul asfaltat
Poporul se ferește
Uitând ce-i elevat
Cultura de pășune
E greu de adunat
Cultura până unde
Pe noi s-a bălegat
E cal sau...
Poeme pentru Anna. Duel
Duel
Cât am blestemat această lume,
Cât de multe lucruri am iubit.
Te-am uitat, sau tu n-aveai nici nume?
Cum dispari atâta de subit?
Toți pe-aici iubesc o dată-n viață,
Și pe urmă caută la fel…
Eu de ce să port vreo speranță?
Dragostea nu-i oare un duel?
Când din ger se înălța-se luna,
Și scrâșnea zăpada sub papuci,
Cum știam că ești pe totdeauna,
Mai știam că tragi...
Copile nu mai plânge
Copile nu mai plânge
În lumea cu străini
Inima ți-se frânge
Din joaca de nebuni
Cu jocul lor atestă
Doar reguli de temut
O teamă-i manifestă
Cu teamă s-au născut
Se joacă de-a flăcăii
Și de-a războiul sfânt
Tot ei sunt pămpălăii
Ce sapă a lor mormânt
Anemici și prea mici
În jocul lor prea mare
Din răul lor ai piedici
Bei lacrimile amare
Dar nu uita copile
Când joaca va sfârși
Victorii...
Poeme pentru Anna. Dialog nocturn
Dialog nocturn
–Ai milă, regină, – a șuierat el, – oare mi-aș permite
să torn votcă unei doamne? Acesta-i spirt curat.
Maestrul și Margareta
Credeam că dintr-odată o să te uit de tot,
Și când voi trece strada – răscrucea de durere,
O să-mi apară-n față bătrânul Behemot,
Și i-aș zâmbi sarcastic – ce are să-mi ofere?
Eu mi-am vândut iubirea, și lacrimile,...
Poeme pentru Anna. Recviem pentru iubire
Și dacă vine frigul și-n noi o să se-aștearnă,
Eu o să-ți caut brațul, să-l țin cu brațul meu,
Când o să cazi tăcută, și o să fii doar iarnă,
O să-ți devin colindul ce te-a cântat mereu.
Aud că o să ningă. Să ningă, e mai bine,
Învins de ochii lumii, ai tăi o să m-aline,
Când o să calci zăpada, o să mă calci pe mine,
Căci am ajuns un vifor ce trece pe coline.
Când...
RAMURA DE MĂSLIN
Se scutură o floare
De praful ars de pușcă
Se-ntinde către soare
Moartea încă o mușcă
Un porumbel s-ascunde
În cuibul răvășit
Copacul său mai arde
De viață-i jefuit
Pe cer s-arată fumul
De moarte înmulțit
Prin el se vede drumul
Pe care omul l-a greșit
Un câine fuge speriat
De umbra unei turle
O lume toată l-a mușcat
La ea ar vrea să urle
În ploaie nu mai ninge
Și soarele a-nghețat
Azi...
Refugiaţii
Prin frigul suferinţei aleargă în neştire
Mulţimea îngrozită de crudul lor duşman,
C-a îngheţat în suflet şi lacrima durerii,
Când acest secol urlă că este mai uman.
Vezi mame îndurerate şi-alăturea copiii
Ce de pe vatra casei războiul îi alungă
Şi disperaţi se ndreaptă la graniţe vecine
Că nu mai au putere şi lacrimi să mai plângă.
E un infern ţinutul de dincolo...
Poeme pentru Anna. Rătăcitor
Rătăcitor
Și acum că plouă, mi-a venit deodată,
Să îți caut ochii, rătăcind pe străzi.
Da, pentru iubire, mi-e tristețea dată,
Și de-atâta ploaie, n-o să mă mai vezi.
Se destramă-n parcuri crengile udate,
O să-nghețe apa, pe copaci, târziu.
Ce folos că dorul, veșnic mă abate,
Către tine, dacă, am rămas pustiu?
Când strigam spre tine, viscolul câinesc,
Îmi oprea iubirea...
Prea bunul meu amic
Cu frunze arămii, și galbene, aieve
Redând același timp, menit ca să releve,
Pe un acord de vânt, asemeni de vioară,
Un cântec mișcător ce cugetul strecoară.
– Prea bunul meu amic, de vezi că-i Toamnă iarăși,
Și anii au trecut de când suntem tovarăși,
De vezi c-al său nărav răsună-i iar în strune,
Acum la început, în vreme de Răpciune,
Credinței ce-i supun a mea...
MULŢIMEA SE BUCURA
Sub un cer înalt şi curat
de razele soarelui alintat,
de umbre şi fulgere apărat,
simbol al armoniei,
cu sufletul în care
mi s-a întrupat o floare,
în formă de inimă,
mă aflam pe-o colină
străjuită
de păduri zvelte de brazi
şi înconjurat
de-o mulţime de râuri,
munţi şi oameni-codri
Acolo,rosteam cuvinte profunde,
cuvinte meşteşugite,
cuvinte sudate,
cuvinte de Bucovina,de Moldova
de...
HAIKU
Din păcate
Vine un frate
Dintre toate
Printre fapte
Din cuvânt
Se naște fapta
Printr-un sfânt
Lumea e alta
Printr-o zi
E începutul
Pentru a fi
Vine sfârșitul
Printr-un pas
Timpul va fuge
Dintr-un vas
Eternul curge
Din lumină
Se animă
Cât să țină?
Cât e vină?
Ce e putred
Se dospește
Toți o cred
Se înmulțește
Din iertare
Cad hotare
O ascultare
Rămâne mare
Respect impus
Fără valoare
Drumul...
Poeme pentru Ana. Imposibilul sentiment
Dar uite că mai plouă, și cerul violet,
I-o fabrică de lacrimi ca sufletele noastre,
Și cineva prin ploaie, pășește trist și-ncet,
Și frigul, către dânsul, aduce noi dezastre.
Și ce-ar mai fi iubirea când toți pe lume dorm,
Când doar lumini ascunse de blocuri, licăresc?
Ecoul unor oameni, îndepărtat enorm,
Ce n-au știut să-și spună ,,Mi-e dor!” sau ,,Te iubesc!”.
De-ar...
STEAUA DESTINULUI
A mai căzut o stea..
..de ieri
Pe cine o să mai ia
În timpul primăverii
E drumul lor atât de scurt
Destine printre ele
Ea a căzut și-a întrerupt
Altă cărare a durerii
Doar sufletul ce-l ocrotea…
e obosit și murdărit de rele
…
E tristă steaua ce-a căzut
Și caută destinul
Ea sigur n-o mai lumina
Căci timpul i-a fost chinul
S-a tot zbătut cu raze reci
De sus să-și țină...
Sortiți ai sorții
Murim când amintirile se coc
Și zilele doar noaptea strălucesc
Murim când apa va aprinde foc
Și faptele din noi iar se urăsc
Sămânța putredă e viață
Uitând de unde vine ieri
Se rupe multe din povață
E iarnă fără primăveri
Din dragoste se naște ură
Lumini și umbre abătute
Și timpul nu mai e măsură
Și viața nu mai e virtute
Din viitor rupem prezentul
Trecut și renegat acum
Balanța...
Poate o ultimă scrisoare! Dragul meu viitor
Primit pentru publicare: 17 Ian. 2022
Autor: Beatrice – Georgiana ALUPOAEI, cl. a 9-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
Editor: Ion ISTRATE
© Beatrice – Georgiana Alupoaei, ©Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)
Poate o ultimă scrisoare
Dragul meu viitor,
Am ales să-ți scriu această scrisoare doar pe motiv că dăinuiești ca noțiune abstractă, căci de ar fi...
ÎN FEREASTRĂ-L AŞEZAM
Fiecare loc îşi are cerul său
Şi-un om care-l îngrijeşte mereu,
La noi în sat omul acesta sunt eu
Şi-mi place să privesc sus la Dumnezeu.
Atunci când soarele se afuma
Ca sticla de lampă din casa mea,
Cu un burete lună îl făceam,
Şi-n fereastră din nou îl aşezam.
Păsările sleite de zbor pe cer le aşezam,
Sub aripile lor un pod de lumină zideam,
Să poată zbura mai departe,
Tot...
O scrisoare de la o inimă din mozaic
Primit pentru publicare: 16 Ian. 2022
Autor: Beatrice – Georgiana ALUPOAEI, cl. a 9-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
Editor: Ion ISTRATE
© Beatrice – Georgiana Alupoaei, ©Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)
O scrisoare de la o inimă din mozaic
Dragă prezentule,
Am ales să-ți scriu această scrisoare doar pe motiv că dăinuiești ca noțiune abstractă, căci...
Prezent ascuns
Mă strigă o privire-amară
Ce se strecoară-n umbra mea
Azi tac un pic, e prima oară
Când mă ascund după o stea
Și ochii mei închiși în ceară
Cuprinși de sentimente oarbe
Te caută în miez de noapte
Pierdută iar de calme vorbe
Ș-ating a trupului areolă
Dezgheț cu sentimente seci
M-ascund în patima frivolă
Prin ape tulburi mă petreci
Alungă-ți sufletul prin mine
Să fim de visuri...
O scrisoare care și-a pierdut fostul destinatar. Dragă trecutule
Primit pentru publicare: 15 Ian. 2022
Autor: Beatrice – Georgiana ALUPOAEI, cl. a 9-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
Editor: Ion ISTRATE
© Beatrice – Georgiana Alupoaei, ©Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)
O scrisoare care și-a pierdut fostul destinatar
Dragă trecutule,
Am ales să-ți scriu această scrisoare doar pe motiv că dăinuiești ca noțiune abstractă,...
Fugă de toamnă
Stur de gânduri mă-nfăşoară
Printre clipe, să mă doară,
Încercându-mi neputința
De-a-ncerca din nou, voința.
Pe nisipuri mişcătoare,
Calc dorințe muşcătoare
Ce-mi cuprind zorite ceasuri,
Nelăsând timp de popasuri.
Drumuri goale, priponite
În tic-tacuri alămite,
Mă îndeamnă la o fugă
Renăscută într-o rugă.
Calc o umbră luminată
Care pare agățată,
De un lut desprins...
CLINICA DE GHEAȚĂ (7)- Roman foileton
CLINICA DE GHEAȚĂ (7)- Roman foileton
Pauza de cafea espresso de la „Galaxia” fu mai scurtă ca de obicei. Primul care se grăbi să-și ocupe locul în marea sală a Galaxiei era însuși savantul Aristide Pleuran, secondat de ispititoarea sa tovarășă de viață Adelaida. Unul după altul ca la o comandă se grăbiră savanții Ulise, Quijote etc.
Emoționat, amfitrionul...
Dragoste
când voi muri va ninge cu petale
de trandafiri peste iubirea mea
şi va ploua cu lacrimile tale
peste ţărâna umedă şi grea
eu voi păşi pe un covor de stele
tu vei rămâne-n urmă tot mai tristă
şi mă voi pierde-n nopţile rebele
cum dorul se ascunde-ntr-o batistă
când voi muri va bate-n catedrală
un clopot spânzurat de-o amintire
şi va rămâne casa noastră goală
ca un poem de dragoste...
De-aş putea să te cuprind
Să te pot îmbrățişa, când în spinii de nesomn,
Ard în timpuri de tăceri, taina vremilor apuse,
Aş schimba în haine grele, o vecernie-n risipă,
Vâlvătăi dintr-o magie într-o umbră de alun.
De-aş putea să te cuprind, ca pe-o rază vinovată
Ce-mi străpunge lutul greu într-un timp nerisipit,
M-aş întoarce în zenit, să mă smulg dintre magii
Şi să-mi ard într-o murire, dorul...
Să ştii…
să ştii iubita mea că te anunţ
când voi intra în visul tău desculţ
să ştii că-ntr-un poem o să te strig
când de singurătate-mi este frig
să ştii iubita mea că o să plâng
într-un amurg sălbatic şi nătâng
să ştii că-ntr-un târziu o să te rog
îngenuncheat precum un inorog
să ştii că într-un vers vreau să m-ascund
cum mă ascund sub sânul tău rotund…
TINEREȚI
O amintire-mi cade
Peste un vis deșert
E lungă a sa cale
Cu cine s-o împart?
Din nou prin tinerețe
În timpul fără hat
Din viață așa binețe
Când oare am gustat?
O lume așa de mare
Și noi atât de mici
Ursiți de-a sa valoare
Doar clipe să atingi
Cu toți de frumusețe
Ușor eram pătați
Prin suflete istețe
Și-n fapte alintați
Așa stătea natura
Și noi nefrământați
Așa stătea...
ALEARGĂ SPERIATE
E o dimineaţă ca o gutuie galbenă,
Vântul cu roua pe buze se clatină,
Zilele trec,gândurile mă-nfioară
Şi pătrund în inimă ca o povară.
Cufundat uneori într-o linişte adâncă
Îmi privesc chipul obosit în oglindă,
Observ că din păr a început să ningă
Iar anii negri,zgomotoşi mă inundă.
Ştiu limita subţire dintre viaţă şi moarte
Dintre trandafirul din grădină şi o carte,
Dintre...
Peste orașul știrb…
Peste orașul știrb de-o vreme
Cerne, așa-ntr-o doară, lin…
Nici dor, nici lacrimi, nici vreun chin.
Totu-i dalb, doar vântul… geme.
Cu mersu-i hâd și ochi adânci
Perdeaua dalbă el străpunge,
Dor, lacrimi, nimic nu-l ajunge…
Îi lipsește… verdele din lunci.
Trosnindu-i de foame și de ger,
Degetele nu mai pot ține
Cârjele. Le lasă lângă vitrine.
Totu-i dalb, doar...
Poveste din sat (4)
Cât să fi trecut oare?
Nu mai știu, e mult de-atunci…
Era pe timpul celui pe care l-am pierdut…
S-a stins repede, sărmanul.
Nici cât să treacă-n gimnaziu n-a mai pășit.
I-a venit așa-ntr-o doară
Să facă din nimic o casă
Și nu pe pământul din ogradă,
Ci colo sus în vârf de nuc.
Și mândră casă i-a ieșit!
De-l cătai, acolo îl aflai.
Îndemânos peste poate
Făcea...
Poveste din sat (3)
Bătrâna a tăcut o vreme,
Nu mult, cât să mai poată duce
A vremurilor povară-n voce.
Greu a mai fost, maică, după război!
Dar și eu nebună!
Măritată, ajunsă la a mea casă,
Am vrut să am de câte n-am avut parte.
Nu mai știam de-i zi ori noapte,
Muncind la câmp sau prin ogradă,
Ban pe ban am pus grămadă.
Ajunsă mamă-n casă cu nevoi,
Mi-am rupt opincile-n noroi:
Piața...
Vis
Câmpia florilor de gheață
Inundă somnul plutitor
Văzutu-m-am trezit la viață
Întâmplător gonaci de dor
A ta vedere visul mi-a orbit
Înconjurat de cupidoni vasali
Credința toată azi ai ispitit
Sub brazii reci ambientali
Cărarea ochilor se pierde
În umbra formelor firave
Nici inima nu poate crede
De unde curg mișcările suave
Chiar sufletul îmi stă în cale
Cerșind doar clipele-mpreună
Văd...
Poveste din sat (2)
Cum îi cu școala, maică? mă-ntreabă bătrâna.
Te știu profesoară-n sat.
Mă uit și eu așa pe geam…
Văd mulți copii pe-afară.
Bat mingea sau trec spre casă.
Au bani acum.
Poartă-n mână celofane
Din care ciugulesc ca niște vrăbii…
Măcar de nu le-ar mai da pe jos.
Când eram eu copchilă…
Nu știam ce-i ăla ban.
Mâncam dintr-o turtă rece,
Cu vreo colegă...
Poveste din sat (1)
Pentru o clipă a călătorit în timp…
Vorbele ei umpleau camera caldă,
Așa de vie era amintirea
În ochii obosiți de anii mulți și grei.
Fusul povestirii torcea un fir cald, viu, prezent.
Nu mai era cu mine.
O ținea de mână.
În voce i se citea regretul
Că ultimei ei vorbe nu i-a aflat pe loc înțelesul.
Voia să spună, dar… am bufnit în râs.
De unde era să știu că mama,...
Și încă am fi
Nu mai ninge
Nu e iarnă
Nu e viscol
și noapte pustie…
nu e.
Nu mai plouă
Nu e vară
Nu e furtună
și zi cenușie…
nu e.
Nu e ziuă
Nici noapte nu e
Umbrele strigă
Căldura din suflet…
nu e.
Nu este culoare
Cuvânt nu mai e
Nu s-aude cântare
Amorțit e pământul…
nu e.
…
Speranță ar fi
Și vise-n grămadă
Noi de-am iubi
Pământul s-ar sădi
și încă am fi.
02 02 2022
Clinica de gheață-Roman foileton (5)
Vasile LEFTER
Șeful cel mare al laboratorului de cercetări spațiale din organigrama Universității de Medicină Cosmică cu studenți supradotați conform indicelui de inteligență observă că în laboratorul de testare a influenței magnetismului asupra creierului uman de trei zile nu se înregistrase niciun mesaj. Apelă imediat pe cei trei studenți cercetători...
Iubita mea
Trăiesc de-un timp un sentiment aparte
Visând c-ai fi iubita mea,
Un gând frumos, ce îl prezum că-i parte
Și din închipuirea ta.
Iubirea-mi e asemeni unei culpe
Și cred că ție ți-e la fel,
Dar, știi, nu vreau credința-mi să-ți uzurpe
Ideea că poate mă-nșel.
Iubirea ce-a prins rădăcini în mine
În al meu suflet o discern –
Un simț aprins ce flacăra își ține
Nestinsă-n...
Lasă-mă…
Nu mă fura mie.
Lasă-mă să-mi fiu
În cochilia cu igrasie și spartă pe alocuri,
Lasă-mă să mai râd,
Ce dacă pe geamuri se prelinge încă ploaie,
Lasă-mă să mai gust din viață,
Nu-mi pasă că atârnă ca plumbul firele argintii,
Lasă-mă de soare și de zăpezi să mai fiu sărutată.
E-atâta moarte-n jur!
Și globuri de lumină-s coroanele
Copacilor, întomnate…
Câtă...
TĂCEREA E TRISTĂ
Tăcerea atât de tristă
care din cer parcă s-a coborât,
în inimile noastre s-a înfipt,
nu ne poate ajuta cu nimic,
doar să plângă mai departe şoptit.
Ea arde tot ce apare în cale
şi ne doare tot mai tare,
căci taxe peste taxe plătim,
accize şi superaccize plătim,
mulţi bani cheltuim
şi cumpărăm puţin.
Creditele s-au înmulţit,
ratele au crescut,
peste tot avem inflaţie,
cu urmări...
Liniștea
E liniște și încă pace
Și raiul pe pământ
Doar răul nu mai tace
Vrea sângele ca zăcământ
Iar se ridică piatra
Spre cei nevinovați
Iar fierul o să taie vatra
Iarăși, vom fi….
Asemenea câinilor înfometați
Iar doliu-n veselie
De moarte să se știe
Căci omul se omoară
Copiii uitând de mamă
Iar, multă gălăgie
și sânge mult… puțină omenie
Așa dorim?…
Așa va fi...
FĂCUT
Pe malul realității
E greu de aburcat
Prieten, sincerității
E greu de îndurat
A fi icoana sfântă
A sfintei plămădeli
A rupe viața frântă
A curge-n rânduieli
Lumina fără umbră
E mai presus de om
Încearcă să ne-ajungă
Rămâne doar în somn
Rămâne dimineața
Lumina de-nceput
Ce greu se face viața
Ce repede-i demult
Căința e distanța
Ce rupe un jurământ
Voința, cutezanță
Rătăcită...
Vreme, vreme
S-aburcă turnul neștiinței
Din groapă, iar la cer
Făgașul drag al neputinței
E testament impus prin ser
De unde-am fost ca altădată
De râsul plânsului sughit
Cadența toată, iarăși spartă
Se duce-n totul, mit cu mit
Speranța nu mai este fată
Printre geloși, ce ne-au rănit
Lumina poartă înc-o pată
Sfârșitului de bun venit
La hramul morților se tace
Venirea Mirelui așteaptă
Catedre...
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania