Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Săluc Horvat – omul din inima cărților

Utilizând formula tradițională de omagiere academică a personalităților culturale, Editura Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu” din Baia Mare, a scos de sub tipar, în cursul anului 2025, volumul intitulat ,,Săluc Horvat în oglinda criticii literare”, dedicat eminentului exponent al culturii maramureșene, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Cartea este...

Eminescu

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI Eminescu Eminescu, cetatea limbii române cu toate turnurile Carpaţilor modelate de balade în care îşi au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toţi bărbaţii înmuguriţi pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înţelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu...

Condica monahală de la Agafton și rolului ei în biografia lui Mihai Eminescu

Cronică la documentarul ,,Trei mătuși Iurașcu ale lui Mihai Eminescu, în Condica Mănăstirii Agafton din 1872” publicat de Ionel Bejenaru în Botoșani: Revista Luceafărul, 26 Sept. 2009. Conținutul, asupra căruia mi-am aplecat atenția, este un studiu istorico-literar bine documentat și valoros prin perspectiva istorică și eminescologică. Evidențiez câteva aspecte suplimentare care...

SFINTE MORMINTE

Sfinte morminte, credință vie, Sângele martirilor n-a curs în van, Noi l-auzim și azi curgând sub glie, Ca un mare pârâu subteran! Ați luminat prin jertfe sfinte Pământu-treg, până în temelii, Plină e țara asta de morminte, Cum plin e cerul de sfinți vii! Ascunse-n lut, ca o comoară, Morminte vechi, morminte noi, Martirii întăresc credința-n țară, Și ne ajută când sutem...

Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Agapia din satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Filofteia, care este istoria acestui...

Făt frumos din tei

Făt frumos din tei de Mihai Eminescu – Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire, Căci născută eşti, copilă, Din nevrednică iubire. Mâini în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieţii tale, Mântuirea feţei mele. – Nu voi, tată, să usuce Al meu suflet tânăr, vesel: Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alţii lese-l. Nu voi părul...

LA CRUCEA TA

Plângând, privesc crucea cu Tine Cum stai umil, tăcut, răbdând; De ce faci asta pentru mine? Un păcătos, cu suflet gol, nătâng. În ochii Tăi citesc iubirea Și-ncep să plâng de dragul lor, Aș vrea să te ating cu mâna Pe sângerândele răni ce te dor. Privind în jurul Tău văd certuri, Mulțimi strigând ce Te batjocoresc, Iar Tu iertare ai cerut la ceruri, Rugându-Te Părintelui...

Mănăstirea Agafton

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Agafton, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Agafton din satul Agafton, comuna Curtești, județul Botoșani, maica stareță Ambrozia Hrițuc mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Ambrozia, cine și când a înființat...

Mihai Eminescu și legăturilor sale timpurii cu spiritualitatea monahală

Familia Iurașcu (Vasile) este ramura genealogică cea mai importantă pentru a înțelege mediul familial al lui Mihai Eminescu și a legăturilor sale de mic copil cu spiritualitatea monahală. Familia Iurașcu este o veche familie răzeșească și mic boierească din nordul Moldovei, cu rădăcini în satele din jurul Botoșanilor (Joldești, Sarafinești, Corni, Dumbrăveni, Ipotești). Membrii...

TREI MĂTUȘI IURAȘCU ALE LUI MIHAI EMINESCU ÎN CONDICA MĂNĂSTIRII AGAFTON DIN 1872

Primit pentru publicare: 26 Sept. 2009 Republicat: 11 Ian. 2026 ,,Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872” reprezintă un valoros document pentru viața monahală de pe meleagurile Botoșanilor, dar și pentru tumultoasa bibliografie și documentaristică eminesciană. Ea...

Poezia eminesciană se constituie ca una dintre cele mai reușite sinteze dintre spiritul național și universalitatea culturală europeană

Opera lui Mihai Eminescu se constituie ca un nod de convergență al marilor tradiții culturale europene ale secolului al XIX-lea, dintre care influența literaturii germane ocupă un loc privilegiat. Formarea intelectuală a poetului, desfășurată în mod decisiv în spațiul cultural german (Viena, Berlin), a favorizat o asimilare profundă nu doar a limbii germane, ci și a spiritului poetic,...

Pe malul Mării Negre

E-o noapte liniștită pe malul Mării Negre, Pe când văpăi de lună în valurile-i zbat Și-avându-te în brațe, din adâncimi integre, Cu un sărut fierbinte – amorul ți l-am dat. . Și vreau un testimoniu iubirea ne rămână Cu-acest sărut fierbinte ca veșnic testament, Să ardă între stele ca aurul de lună, Să ne-ntețească-n inimi distinsul sentiment. . Pe când sus între stele,...

Mănăstirea Bisericani din Scăricica

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: ©Mănăstirea Bisericani din Scăricica, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Bisericani din satul Scăricica, comuna Alexandru cel Bun, județul Neamț, părintele stareț Serafim Mihali mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Părinte...

NOTIFICĂRI

Orașul se trezește cu ochii lipiți de ecrane, ferestrele sunt deschise doar în browser. Cuvintele aleargă mai repede decât pașii noștri, se trimit, se șterg, se întorc sub formă de ecou. În buzunar, timpul vibrează – un mesaj necitit care spune că suntem aici, dar cu gândul puțin mai departe. Ne construim în fragmente: o fotografie, o glumă uitată, un „online” care nu înseamnă că...

Poetul uman și poezia generată de inteligența artificială

Diferențe și asemănări între poezia scrisă de poetul uman și poezia generată de inteligența artificială O perspectivă estetică, antropologică și hermeneutică Poezia a fost definită, încă din Antichitate, ca expresie privilegiată a sufletului uman, un mod de a fi și de a cunoaște lumea prin afect, intuiție și metaforă. Afirmația potrivit căreia „la poezia scrisă de poet...

MORTĂCIUNI

Am reușit să mor… Înainte de-a vrea voi toți să trăiesc M-am împiedicat de voință, Doream să nu mă împiedic… De viață, cu moartea prin naștere Inima nu mai bate, în bătaia celorlalți A uitat să bată pulsul unicat Respir mult și rar… Ceilalți mă respiră mai greu Masca binevoitorilor e nulă Inspir și respir zilele lor Încă un pas pentru mine Lumea la o șchioapă...

Înmormântarea vieții mele

Ce frumos se dezbracă glasul apei peste cer însetat Și lungimea Universului peste timp se lasă În glas de dor brațele iubirii abia se mai aprind Atuncea mă grăbesc să vin încet, încet Da,mă grăbesc încet la înmormântarea vieții mele Mai aștept să vină și poeziile pe care le-am scris Să vină și ceasul îmbălsămat cu ore nedormite Să vină și umbra clipei mereu însărcinată Și...

PRIETENII

Dintre imaginile terifiante transmise de televiziuni cu refugiaţii ucraineni la graniţa română am reţinut una care m-a oripilat. Dar m-a şi înduioşat. O femeie între două vârste, cu un rucsac imens în spate ducea într-o mână un geamantan, iar cu cealaltă trăgea după ea o fetiţă, care la noi ar fi fost în clasa 0. Din ghiozdanul fetiţei cu zulufii...

Inteligența Artificială în predarea limbii și literaturii române, revoluție silențioasă?

Claudia-Mariana Alexandrescu • Liceul Teologic, Târgu Jiu (Gorj) • România 26 decembrie 2025 • 5 minute Tradiția predării limbii și literaturii române a fost mult timp asociată cu imaginea profesorului la catedră, a volumelor cu pagini îngălbenite și a eseului structurat scris cu stiloul pe hârtie. Însă, într-o lume în care tehnologia redefinește modul în care comunicăm,...

MIRCEA GOIAN: ”Am trăit și am făcut ce mi-a plăcut”

IOAN VASIU: – Celor care te cunosc mai puțin, sau deloc, să le spunem că în anul 1978, ai înființat la Hunedoara, împreună cu Ioan Evu, grupul folck CANON. Te rog să detaliezi puțin acest capitol din activitatea ta. MIRCEA GOIAN: – Aveam 23 de ani și trăiam într-un oraș industrial lipsit de instituții de cultură profesioniste. Singurele repere culturale...

Noi aforisme din suita “Dalta care lovește piatra inimii”

Selecție de noi aforisme din suita “Dalta care lovește piatra inimii”, de Ionuț Caragea Sufletul, un portret uitat într-o picătură de sânge simpatic. * Mă privesc în oglindă: mă scot din eprubeta micii trăiri. * Ce rămâne după ce îndepărtezi învelișurile filosofiei? O lacrimă tratată cu dispreț. * Adevărul brutal nu se gătește. Dar nu toți au dantura bună. * Tăcerea...

Spre o Uniune a Statelor Europene: necesitate istorică și comparație cu Uniunea Statelor Americane

Ideea unei Uniuni a Statelor Europene (USE) nu mai aparține doar sferei utopiei politice sau a federalismului intelectual, ci devine, în contextul geopolitic actual, o necesitate istorică. Afirmația potrivit căreia statul-națiune clasic a devenit un „trifoi uscat” în paginile istoriei surprinde, metaforic, o realitate structurală: statele europene, luate individual, sunt prea mici pentru...

EMINESCU, LA VEVEY

La Vevey, Elveția, pe faleza Lacului Leman (Quai Perdonnet), o impunătoare statuie a Poetului Mihai Eminescu domină imaginea romantică a acestor locuri. Bustul de la Vevey a fost donat oraşului de către Ambasada României din Elveţia şi este printre puţinele statui, din străinătate, ridicate ca semn de respect şi omagiu lui Mihai Eminescu. De remarcat, în stânga Bustului lui Eminescu...

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, XXIV, 2024

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, XXIV, 2024, Botoșani, Editura Quadrat, 363 p. Nr. XXIV, 2024, al anuarului Muzeului Judeţean Botoşani, ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, alcătuit de către dr. Dan PRODAN și dr. Răzvan CIOBANU, cu sprijinul dr. Aurel Melniciuc, dr. Sergiu Balanovici și dr. Adela Kovács, este structurat în 6 secţiuni tematice: I: Istorie; II: Genealogie; III: Contribuții la istoria...

ALUNECÂND

Îmi lunecă pasul Sub cerul cel greu E-n mânecă asul Ce-l pierd mereu Îmi alunecă fruntea Pe geamul aburit Răscolind doar curtea Ce ieri te-a privit Îmi lunecă ochii Spre zare gonind La fel ca deochii În iubiri surâzând Îmi alunecă mâna De pe scaunul rece Ca o gheață e zâna Ce-n vis se-ncâlcește Îmi lunecă glasul Cerșind în pridvor Ea strigă arcașul Ce aleargă un dor Îmi...

ANUL BRÂNCUȘI. Sculpturile lui Constantin Brâncuși și influența arhitecturii populare din Gorj

Constantin Brâncuși (1876–1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori moderniști ai secolului XX, pionier al abstractizării formelor și al reducției estetice. Originar din Hobița, Gorj, sculptorul a migrat la Paris unde și-a construit o carieră internțională, însă fundalul său rural a continuat să fie o prezență structurală în formarea limbajului său artistic....

CUVINTELE, LIMBI DE FOC

Cuvintele, limbi de foc, le trimit la cer Să discute cu un zeu bătrân și stingher, Cum dușmanul se strecoară nevăzut Și devine periculos și mai de temut. Dușmanul sub masca păcii înșelătoare, Ne amăgește cu cuvinte atrăgătoare, Folosește căi tot mai întunecate Înșelând sufletele nevinovate. E lumea care ne oferă plăceri, Vederi înguste și idealuri false, Dar nu e scutită...

MIHAI EMINESCU, 176 ani de la naştere, 1850-2026

Pe 15 ianuarie 2026, se împlinesc 176 de ani de când a venit pe lume, în casa din Calea Naţională nr.179 din Botoşani, Luceafărul poeziei româneşti, al şaptelea copil al familiei Eminovici, ce va fi botezat pe 21 ianuarie 1850 şi va primi numele de Mihail (după denumirea în slavoneşte- bisericeşte, a Sf. Mihail). Arhanghelii Mihail şi Gavriil au vegheat permanent viaţa şi activitatea...

BLESTEM VERDE

Lăsați-mi trupul dăruit De Dumnezeu înaltul Coroana ce-ați hăcuit Nu se-nchina la altul Ați retezat din brațe Și am ajuns chilug Ca umbra unei ațe Nici moartea n-o ajung Lăsați-mi mâinile întregi De timp îs aplecate Am crengile aproape seci De apele secate Fiți blestemați de soartă Tot neamul vostru strâmb S-aveți liniștea fiartă Iar trupul ca un hârb Să râdă lumea...

Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: ©Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Biserica cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din satul Ţibăneşti, comuna cu același nume, județul Iaşi, preotul Neculai Dumitriu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în...

Patrula (7)

De vreo două zile cucuiețenii priveau cerul și băteau mătănii. Tuna și fulgera fără încetare. Parcă venea apocalipsa. Sătenii nu mai părăseau stanoaga. Telefoanele nu mai aveau semnal de la primul fulger. Sătenii din Burca Cucuieți trăiau zile de groază. Cei doi muncitori forestieri erau așteptați la poartă. Se făcuse deja seară. Anița...

ÎNCĂ O ZI

Încă o clipă de terorism ne mângâie nepăsarea Ne încurcăm în Dumnezei așteptând ninsoarea Încă ne-ningem între noi… De un albastru închis al urii nevinovate ,,Nu-i nimic, nu-i nimic Încă… mai poate fi un pic Rasismul de după amiază e cam sec Doar mergem înainte, la culcare Oricum națiile dorm în uitare Uităm cel mai des de moarte În primul rând de carte Prima sau ultima,...

Tradiția sorcovei la români și în lume

Sorcova este un element ritualic specific sărbătorii de Anul Nou în România, mai ales în mediul rural. Termenul „sorcovă” provine din slavul „sorokŭ”, care înseamnă „zgomot, bâzâit”, referindu-se inițial la obiectul folosit pentru a bate ușor sau a aduce noroc. De asemenea, unele surse etimologice sugerează o legătură cu cuvântul „sorcă”, desemnând o plantă sau o...

Superstițiile de Anul Nou: Gesturi ale speranței între tradiție și simbol

La trecerea dintre ani, timpul pare să se oprească pentru o clipă. Între vechi și nou, oamenii au simțit dintotdeauna nevoia unor gesturi simbolice care să-i ajute să creadă că pot avea control sau influență pozitivă asupra a ceea ce urmează să li se întâmple. Despre asta vorbesc superstițiile de Anul Nou – practici simple, transmise peste generații și regăsite, sub diferite...

Masca în obiceiurile de iarnă

Poate cel mai utilizat obiect arhaic în perioada Crăciunului și a Anului Nou, masca reprezintă o îmbinare profundă între magie și sărbătoare. Prezența ei este mereu spectaculoasă în contextul obiceiurilor de Anul Nou, când apare alături de alte accesorii rituale, în alaiurile de colindători și urători. “Etnologii stabilesc o identitate de sens între zeitățile care întruchipau...

Cuvântare de Anul Nou a președintelui Ligii Scriitorilor Al.Florin Țene

01Dragi scriitori români, din țară și din marea diasporă a spiritului românesc, La cumpăna dintre ani, vă adresez gândul meu de prețuire și binecuvântare, vouă tuturor celor care slujiți Cuvântul cu credință, răbdare și demnitate. Trăim vremuri tulburi, dar tocmai de aceea literatura rămâne una dintre puținele ancore ale adevărului și ale conștiinței. Să nu uităm o pildă...

La Mulți Ani 2026 !

A APĂRUT Istorii, comentarii, miscellanea, vol. 93, de Ion N. Oprea

O carte-document între memorie culturală, etică publicistică și nedreptăți ale receptării literare Volumul 93 al seriei Istorii, comentarii, miscellanea, semnat de Ion N. Oprea și apărut la Editura Armonii Culturale, se înscrie într-un proiect cultural de anduranță intelectuală rar întâlnită în spațiul editorial românesc contemporan. Această carte nu este doar un nou titlu într-o...

Biserica Rotundă din Lețcani

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: ©Biserica Rotundă din Lețcani, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Biserica Rotundă din satul Lețcani, comuna cu același nume, județul Iași, preotul Ioan-Cristinel Leonte mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Părinte Ioan Leonte, cine și...

MARIA SÂNGEREAN: ”Frumosul, creat prin poezie, trebuie să înflorească în cât mai multe suflete !”

IOAN VASIU : – Pentru început, te rog să te prezinți, în câteva propoziții. MARIA SÂNGEREAN: – Sunt Maria Sângerean-Sibioara (pseudonim literar) născută la 17.03.1957, în Poiana-Sibiului, județul Sibiu. Prin căsătorie, m-am stabilit în Deva, unde am desfășurat o bogată activitate educațională și culturală. Sunt...

Sărbători fericite!

Stimați colaboratori, dragi colegi și prieteni ai scrisului, Sărbătorile de iarnă ne oferă de fiecare dată prilejul de a ne opri din goana cotidiană și de a privi cu mândrie spre roadele muncii noastre. Pentru Revista ASLRQ, acest moment este unul cu totul special, marcat de o aniversare de suflet: 10 ani de la apariție. Privind înapoi la cele 15 numere...

La Mulți Ani cu gânduri bune, prietenilor Revistei Luceafărul ! 💥

La Mulți Ani cu gânduri bune prietenilor Revistei Luceafărul – publiciști, cititori și cititoare -, cu prilejul Sfintelor sărbători de iarnă și a Anului Nou!

În Ajunul Crăciunului, răsărit-a voinicul

,,Poemul din Ajunul de Crăciun”, publicat: 13 Dec. 2025. Actualizat și republicat ,,În Ajunul Crăciunului, răsărit-a voinicul” : 24 Dec. 2025 În vechea vatră a satului Vorniceni, unde clopotul bisericii răsuna ca o chemare a veșniciei, în casa de sub Altarul sfântului lăcaș, s-a născut Vasile Istrate (n.24 decembrie 1921 – m.7 ianuarie 1994), singurul flăcău între cele...

S-a născut Iisus Hristos

colindătorii merg din casă-n casă vestind că s-a născut Iisus Hristos femeile pun bunătăți pe masă și brazii râd împodobiți frumos colindele se-aud pe orice stradă răsună clinchete de clopoței așteaptă pruncii mai multă zăpadă să poarte săniile după ei au răsărit pe cer mai multe stele și toate cântă cu glasul duios cred că se bucură acum și ele aflând că s-a...

Plugușorul în tradiția românească și universală: geneză, semnificații și continuități ritualice

Plugușorul este un ritual agrar tradițional din spațiul românesc, practicat în special în perioada Anului Nou, având ca scop fertilitatea ogoarelor, prosperitatea comunității și alungarea forțelor malefice. Acest studiu oferă o analiză istorică și comparativă a Plugușorului, explorându-i originile, simbolismul, transformările și analogiile cu alte ritualuri agrar-cosmice din Europa...

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” – ediția a L-a, aniversară – s-a încheiat cu succes

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, a organizat duminică, 21 decembrie 2025, ediția a L-a, aniversară, a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, eveniment desfășurat în Centrul Vechi al municipiului Botoșani. Manifestarea...

Biserica Sfânta Treime din Chircești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: ©Biserica Sfânta Treime din Chircești, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Biserica cu hramul Sfânta Treime din satul Chircești, comuna Miclești, județul Vaslui, preotul Justinian Tomozei mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Părinte Justinian...

Spectacolul iernii

ninge ca în basme cu mari fulgi de nea ca un semn că iarna ce vine e grea eu aștept Crăciunul la fereastra mea cu un brad alături ce-are-n vârf o stea ninge cu petale de crini albi pe case se aud pe stradă colinde frumoase Moș Crăciun azi vine la toți să ne lase cozonaci și dulciuri… ce bine miroase ninge...

Mamă, Mamă, unde ești?

Mamă, Mamă, unde ești? Te ascunzi printre povesti O poveste ca a ta Mi-o citește inima Inima copiilor Sub blestemul timpului Ce-a fost și nu mai este … Sub blestemul omului Ce-a avut și a pierdut Când icoana o privește Și săruturi își dorește Dar e lumea iarnă grea Frigul singur ca și ea Nu se întoarce nimenea În povestea orișicui Fiecare pleca singur Din povestea de sfârșit Așa...

ELISABETA TURCU JUVERDEAN: ”Tuturor românilor le doresc Sărbători Binecuvântate, cu sănătate, pace și înțelepciune !”

IOAN VASIU: – Care este zona pe care o reprezentați prin costumele populare și cântecele dumneavoastră ? ELISABETA TURCU JUVERDEAN: – M-am născut în satul Oești, comuna Corbeni din județul Argeș. Costumele pe care le îmbrac sunt din zona Argeș-Mușcel iar cântecele interpretate de mine sunt adunate din satele Munteniei, de la bătrânii și lăutarii din zonă. ...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături