Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

Tinerețea Ligii Scriitorilor în „Anotimpul frunzelor și al metaforelor”

Cenaclul literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor – un spațiu al memoriei, creației și continuității culturale Al. Florin Țene Cenaclul literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor își reia activitatea, miercuri, 30 septembrie, ora 17, la Cercul Militar din Cluj-Napoca, printr-o ședință care se înscrie în tradiția întâlnirilor dedicate promovării literaturii române...

Patrimoniul literar botoșănean. Constantin Gane (1885-1962) – scriitor, memorialist, diplomat și martir al represiunii comuniste

Constantin Gane, prozator și memorialist important, este o personalitate reprezentativă pentru destinul elitei intelectuale românești dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și perioada represiunii comuniste. Sinteza dintre literatură, cercetare istorică, genealogie, activitate diplomatică și experiența detenției politice ne obligă se acordăm atenție privind contribuția sa la ancorajul...

Strada Mare a phoeților…

Pe Strada Mare plimbă fum un phoet somnoros, Cu ceafa plină-n glorii și cu creierul păros, Din poala gândirii scoate zilnic câte-o stea, Dar steaua lui de tinichea se crede catifea, Își ventilează șoșonii cu proverb meșteșugit, Ca un curcan ce dă sentințe fără să fi clocit, Iar târgul îl aplaudă, fiindcă-i zgomotos. Pe Strada Mare noaptea se aud poeme-n cor, Bolborosind din subterane,...

Fostul conac Albu din Itrinești

Despre fostul conac Albu din satul Itrinești, comuna Mărgineni, județul Neamț, localnicul Constantin Preda mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Constantin Preda, câți ani aveți? – 94. – L-ați cunoscut pe boier? – Da; îl chema [Constantin] Albu, iar nevasta lui se numea Elena și era doctoriță. – Ce fel de oameni erau? – Erau tare...

CÂND CÂNTĂ VIVALDI

Când cântă Vivaldi, se trezește pământul, iar iarba își scutură roua din noapte, prin ramuri se-ntoarce ușor începutul și soarele urcă pe cer însoțit de șoapte. O vioară aleargă prin flori nevăzute, ca un fluture alb peste câmpul în floare, iar clipele vechi, de uitare pierdute, se-ntorc înapoi, învelite-n culoare. Aud primăvara cum bate la poartă, cu pași de copil și cu...

Utopie

Erai femeia visurilor mele Și-un fapt nebănuit prin care tu, Lumina cea mai mândră dintre stele Cu-o rază-n inimă mă străbătu. Citesc și-acum în ochii-nduioșării-ți, Ce-n amintire-mi ei s-au impregnat Cu-n sentiment din latura lucorii-ți – Amorul tău pe care m-am bazat. Dar din ce-a fost ori ce avea să fie, Pân’ la sfârșit de dragoste-ntre noi, Nu întrevăd decât o utopie Ce...

Patru zile dedicate patrimoniului arheologic de la Băile Figa

După 20 de ani de cercetare: Un dialog pentru patrimoniu În perioada 14–17 septembrie 2026, Băile Figa și orașul Beclean au găzduit ample evenimente culturale dedicate patrimoniului arheologic al unuia dintre cele mai importante peisaje saline din România. Timp de patru zile, cercetarea, dialogul academic, experimentele arheologice și întâlnirea cu publicul s-au aflat în centrul agendei...

Patrimoniul literar botoșănnean. Aurel I. Gheorghiu, contribuții la conservarea memoriei culturale

Pe Aurel I. Gheorghiu îl regăsim printre acele personalități care merită readuse în circuitul cercetării academice, iar colaborarea sa cu Marcel Olinescu oferă perspective deosebit de fertile pentru studii de istorie culturală, patrimoniu, memorie colectivă și iconografie regională. Contextul istoric și cultural (1900–1980) Perioada cuprinsă între începutul secolului al XX-lea și...

Fostul conac Alaci din Hârtop

Despre fostul conac Alaci din satul Hârtop, comuna Bârgăuani, județul Neamț, localnicul Constantin Bordei mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Domnule Constantin Bordei, cine a fost boierul local? – Se numea [Vasile (Anton)] Alaci, era armean și a venit aici din Focșani. – A avut familie? – Da, era însurat și avea un băiat. – Ce fel de relații...

Floarea de colț

Sunt oameni care își uită până și ziua de naștere dacă nu le-o amintește telefonul. Eu am pățit exact contrariul. Amintirile se țin scai de mine ca un bir neplătit. Poate că unii consideră asta un defect. Problema lor. Pentru mine părerea celor deranjați de memoria mea valorează cam cât orice număr înmulțit cu zero. Memoria are însă și mofturile ei. Când am nevoie urgentă...

BUCURESTIUL LITERAR SI ARTISTIC. SENIORII LITERATURII NOASTRE – MIHAI MAXIM

BUCURESTIUL LITERAR SI ARTISTIC. SENIORII LITERATURII NOASTRE, MIHAI MAXIM Interviul realizat de scriitorul Florentin Popescu, fondator și redactor-șef al revistei ,,Bucureștiul literar și artistic”, apărut în nr. 6-7/iulie 2026 . Mihai Maxim – prozator, traducător, publicist – s-a născut la 20 ian.2040 în satul Bold, com. Manoleasa, jud. Botoșani. A urmat cursurile...

Doruri

Mi-e dor de-a mea uitare Prin pași s-o rătăcesc Ateu la simpla închinare Și totuși s-o iubesc, Mi-e dor, să nu te caut Să nu te mai găsesc Să ard în suflet ochii Ce încă… amăgesc, Mi-e dor de-o boală lungă Ce-n trupuri s-ar zdrobi Doar umbre să se-ajungă Și-acelea încă s-ar iubi, Mi-e dor de-o supărare Prin lacrimi înotând Un pas grăbit spre zare În zare eu flămând Mi-e...

Patrimoniul literar botoșănean. Marcel Olinescu, Artist, folclorist și constructor al memoriei culturale

Fără îndoială, Marcel Olinescu merită o reevaluare mai amplă, atât ca artist plastic, cât și ca folclorist, publicist și promotor al memoriei culturale, iar colaborarea sa cu Aurel I. Gheorghiu reprezintă un capitol important în istoria documentării și conservării patrimoniului botoșănean. Contextul istoric (1895-1995) Intervalul 1895-1995 acoperă una dintre cele mai complexe perioade...

Conacul Orleanu – Slăvescu – Ghika din Cotești

???? Despre Conacul Orleanu – Slăvescu – Ghika din satul Cotești, comuna cu același nume, județul Vrancea, localnicul Panaite Făinoiu mi-a povestit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Panaite Făinoiu, ce vârstă aveți? – Am 91 de ani. – Cine a ridicat conacul și de când datează? – Stan Cotea [Odobescu], căpitan în oastea domnitorului...

ENESCU ȘI SUNETUL RAPSODIEI

Într-o dimineață de lumină, când dealurile își scuturau roua peste câmpiile României, s-a auzit un cântec venind de departe, ca o șoaptă din adâncul pământului. Era Enescu. Cu arcușul lui de aur a atins inima unei țări și din corzile viorii au început să curgă apele Oltului, freamătul codrilor, glasul ciobanilor și dorul satelor așezate sub lună. Rapsodia nu era doar muzică, era...

Selecția săptămânii la People & Paintings Gallery

Selecția săptămânii la People & Paintings Gallery – O nouă serie de lucrări ale artiștilor reprezentați În această săptămână, People & Paintings Gallery prezintă artiștii pe care îi reprezintă prin intermediul unei noi selecții de lucrări, oferind publicului ocazia de a privi mai îndeaproape diversitatea viziunilor artistice reunite de galerie. În partea de sus...

Trezește-te, în vie încă mai sunt struguri

Trezește-te, că peste vii coboară grea tulburare Și peste rădăcini bătrâne stăruie o apăsare; Un val de vrajbă mincinoasă seamănă rătăcire, Spre ștergerea hotarului și nelegiuită răstălmăcire, Dar încă via de pe dealuri își leagănă muguri, Iar cerul țese sub frunze cununi pentru struguri. La temelia neamului se sapă cu întinare, Prin galerii de cârtițe s-arată fățarnică...

Un poet de caracter al atitudinii și al memoriei identitare

Am primit, acum două zile, o carte de la autorul ei, Răzvan Ducan, care nu te lasă să nu o lecturezi până la sfârșit, dacă ai apucat s-o deschizi. E o carte cu un titlu sugestiv și pertinent – Manual de folosire a Uniunii Europene sau despre restul de la cât, cu o prefață – Poetul de caracter – semnată de Darie Ducan, apărută la Târgu-Mureș, Editura „Vatra Veche” –...

A APĂRUT REVISTA ” PLUMB” PE LUNA SEPTEMBRIE

Așa cum ne-a obișnuit de-alungul anilor, colectivul de redacție al reviste băcăoane ”Plumb ”să ofere cititorilor , de fiecare dată, o interesantă revistă și acest număr pe septembrie 2026 este o oglindă a istoriei culturii ce se scrie sub ochi noștri.Asfel descoperim în paginile revistei semnăturile unor prestigioși scriitori, cum ar fi: Mihai Buznea deschide numărul cu articolul...

Fostul conac Adămuț din Săveni

Despre fostul conac Adămuț din satul Săveni, comuna Gropnița, județul Iași, localnicul Petrea Lucaci mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Domnule Petrea Lucaci, câți ani aveți? – 93. – L-ați cunoscut pe boier? – Da; îl chema [Anton] Adămuț și era avocat, după ce fusese colonel în armată; de la numele lui a venit vechea denumire a satului,...

DORINA STOICA:”Scrisul pentru mine este eliberare, mângâiere și vindecare”

IOAN VASIU: – În ce publicație ati debutat, ca scriitor ? DORINA STOICA: – Am debutat în revista Liceului Ghe. Roșca Codreanu din Bârlad „Debuturi şi tradiții” cu poezia „Toamna”1970 și tot în același an am susținut un recital de poezie din creația mea la Radio Iași. Editorial am debutat (“Târziu, am primit Cuvântul/ și nu l-am despărțit în silabe/ ca...

ANGELO MITCHIEVICI – SPIRITUL CRITIC AL UNEI ȘCOLI DRĂGĂȘENENE

Există orașe care nu sunt doar așezări geografice, ci adevărate matrice spirituale. Drăgășaniul este un asemenea loc. De aici au plecat spre cultura română oameni care, prin opere și prin destin intelectual, au demonstrat că o comunitate poate deveni, în timp, o adevărată școală de formare a valorilor. Printre personalitățile contemporane care poartă în biografia lor marca acestui...

IANCU DE HUNEDOARA,DE IERI ȘI ASTĂZI

În plan internațional și intern complicat Cariera sa a pornit de la simplu soldat, Până la voievod al Transilvaniei Și mare guvernator al Ungariei. Iancu de Hunedoara, cavaler medieval, Strateg, teoretician și mare general. Vecinii din jurul său l-au transformat, În personaj legendar cu adevărat. „Pe aripile fanteziei”, l-au ridicat, În povești, în versuri, din om în om, l-au purtat, Popularitate...

Conacul Ghika – Mavrocordat – Rusovici din Hărpășești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Conacul Ghika – Mavrocordat – Rusovici din Hărpășești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Conacul Ghika – Mavrocordat – Rusovici din satul Hărpășești, comuna Popești, județul Iași, avocatul Neculai Bujor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta...

Recenzie – Florile Sarmisegetusei de Al. Florin Țene

Drama istorică în versuri Florile Sarmisegetusei, prima piesă din seria Epopeea Română, reprezintă o încercare ambițioasă a lui Al. Florin Țene de a reconstitui poetic unul dintre cele mai dramatice momente din istoria dacilor: confruntarea dintre Decebal și Traian, văzută nu doar ca un conflict militar, ci și ca o tragedie umană în care iubirea, sacrificiul și destinul se întâlnesc....

VARUJAN VOSGANIAN – ÎNTRE MEMORIA ARMENILOR ȘI LUMINA CUVÂNTULUI

Există oameni care poartă în destinul lor nu numai propria biografie, ci și memoria unui popor. Varujan Vosganian este unul dintre acești oameni. Scriitor, poet, prozator și om de cultură de origine armeană, el a reușit să transforme memoria istorică într-o materie vie a literaturii, iar suferința trecutului într-o meditație asupra demnității, credinței și condiției umane. Când...

Poetica mitului eroic și retorica memoriei

Poetica mitului eroic și retorica memoriei în volumul „Crăișorul Munților – Avram Iancu” de Al. Florin Țene Crăișorul Munților – Avram Iancu, Prefață și „Poem fluviu eroic despre Avram Iancu”, Editura Liga Scriitorilor, 2026 Volumul fluviu-eroic în versuri Crăișorul Munților – Avram Iancu al lui Al. Florin Țene se constituie ca un proiect literar de recuperare memorială...

Criză, Mimesis și Metanoia – Căutarea Omului Interior în „Spovedania” lui Lev Tolstoi

Introducere: Incandescența unei conștiințe sfâșiate În universul spiritual al literaturii universale, puține cărți dețin forța seismică pe care o manifestă Spovedania lui Lev Tolstoi. Scrisă în plină maturitate artistică, atunci când recunoașterea mondenă părea să-i garanteze liniștea, opera nu reprezintă doar un itinerar biografic, ci un strigat ontologic. Tolstoi coboară...

Ciocârlia, simbol emblematic al libertății și al devenirii

Poetul Jan Tristea este o prezență constantă în paginile revistei Luceafărul, numele său fiind asociat cu poezia pe care o cultivă cu seriozitate, sensibilitate și discreție. Original prin viziune și autentic prin trăire, el este unul dintre acei creatori care par să existe prin și pentru poezie, transformând experiențele de viață în imagini lirice de mare forță expresivă. Originea...

Fostul conac Oancea (Oană) din Poienile Oancei

Despre fostul conac Oancea (Oană) din satul Poienile Oancei, comuna Stănița, județul Neamț, preotul Vasile Nistor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Părinte Vasile Nistor, cine a fost Oancea? – Lângă Doljești [sat în comuna cu același nume, județul Neamț, situat la aproape 20 km de Poienile Oancei], s-a dat [la 12 aprilie 1457] o mare bătălie...

Septembrie, oriunde

Nu rupeți tăcerea, mai lăsați-o să curgă Ea prelinge durerea, voind tot să erupă Lumina-i pierdută printre clipele oarbe Apare ca brută, când blândețe absoarbe … Munții grei se apleacă, orizont impunând Norii vin și pleacă după soare galopând Marea încă surâde la ultimul golf neatinsă Valuri se trag amăgite în spuma proscrisă … Tufe se etalează pe lunga margine de...

O CARTE DESPRE CARTE, DESPRE IUBIRE ȘI DESPRE PUTEREA LUMINII

O cronică literară la volumul „Sub vraja Bonanzei” – Florilegiu critic, coordonator Anișoara-Violeta Cîra, Editura Waldpress, Timișoara, 2026 Există cărți care se nasc dintr-o singură conștiință creatoare și există cărți care se nasc din ecoul pe care o operă îl provoacă în conștiința celorlalți. „Sub vraja Bonanzei”, florilegiul critic coordonat de Anișoara-Violeta...

Creion

„ – Iubita mea, zâmbetul tău e un fluture, un fluture cu aripi de lumină, pe care, dintre toate chipurile florilor, întinzându-și aripile, atras de o dulceață a ales să poposească pe al tău – înmiresmată floare…”

Piața, învălmășagul destinelor

În marea piață, toamna își revarsă blând tezaurul bogat, Pe fiecare masă arde rodul vremii, nobil înveșmântat, Ca niște candele de aur se aprind ciorchinii-n zare, Chemând spre vechi năzuințe și gusturi fermecătoare, Sub zumzetul mulțimii curge timpul ca un râu domol, Purtând pe valuri vise și parfumuri aduse într-un bol. Strugurii galbeni poartă în boabe lumina soarelui deplin, Iar...

Nicolae Băciuț – poetul, scriitorul și ctitorul de reviste

În peisajul literaturii române contemporane există scriitori care își construiesc destinul prin propriile cărți și există oameni de cultură care, pe lângă opera personală, contribuie la construirea unui adevărat spațiu spiritual pentru ceilalți. Nicolae Băciuț aparține acestei din urmă categorii. Poet, scriitor, publicist, editor și ctitor de reviste, el și-a legat destinul de...

Fostul conac Kapri din Miron Costin

Despre fostul conac Kapri din satul Miron Costin, comuna Trifești, județul Neamț, localnicul Ion Dramu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia. – Domnule Ion Dramu, ce vârstă aveți? – Am 82 de ani. – L-ați cunoscut pe boier? – Da, se numea Jorj [George] Kapri [(Capri), baron (1911-1982)] și era armean. – Avea familie? – Era însurat [cu Magdalena...

Personalitatea – un sistem biosocial și istoric

Mădălina Neacșa • Școala Gimnazială Mircea cel Bătrân, Pitești (Argeş) • România 10 septembrie 2026 • 4 minute Personalitatea, în complexitatea sa, poate fi înțeleasă ca un sistem bio-psiho-social și istoric, deoarece fiecare individ este influențat de o multitudine de factori care converg în definirea modului său de a gândi, simți și acționa. Această viziune integrativă...

Fostul conac Ghenădescu din Itrinești

Despre fostul conac Ghenădescu din satul Itrinești, comuna Mărgineni, județul Neamț, localnicul Constantin Preda mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia. – Domnule Constantin Preda, câți ani aveți? – 94. – L-ați întâlnit pe boier? – Da, am și lucrat pe moșia lui; se numea [Nicolae] Ghenădescu. – Avea familie? – Era însurat și a avut un băiat,...

Rădăcinile identității naționale

Vasile Tudor • Liceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași) • România 14 septembrie 2026 • 32 minute Pentru a deveni cetățeni informați, responsabili și implicați în comunitate, educația civică trebuie să formeze la tineri conștiința apartenenței la un popor cu istorie milenară, în care faptele trecutului modelează identitatea națională, concept de referință...

Mitologia românească pe înțelesul copiilor în „Păstorul lupilor. Sânge de vârcolac”

În weekendul 12–13 septembrie, Curtea Veche Publishing a lansat „Păstorul lupilor. Sânge de vârcolac”, de Larisa Toader, o carte pentru copii cu vârste între 8 și 12 ani, inspirată din mitologia românească și din legătura specială dintre oameni și lupi. Cartea combină într-un limbaj accesibil scenele palpitante cu umorul și ritmul alert, transformând legendele vechi într-o...

Ion Mureșan – între consacrare critică și exces metaforic

În literatura română contemporană există autori a căror consacrare critică pare să se fi transformat, în timp, într-un fel de certificat de valoare definitivă. Odată instalați în zona prestigiului literar, ei sunt întâmpinați cu elogii aproape ritualice, iar orice tentativă de a le discuta opera dintr-o perspectivă sceptică riscă să fie privită drept lipsă de sensibilitate poetică....

Inteligența artificială în educație. Semnul de pe frunte. Petrică, doamna Preda și testul oglinzii – opinie de Olimpius Istrate

Olimpius Istrate 15/09/2026, 9 minute timp de citire Articol preluat parțial din Revista Tribuna Învățământului (tribunainvatamantului.ro); lectură completă la adresa: Inteligența artificială în educație. Semnul de pe frunte. Petrică, doamna Preda și testul oglinzii – opinie de Olimpius Istrate Inteligența artificială în educație. Semnul de pe frunte. Petrică, doamna Preda...

Casa Memorială Hortensia Papadat-Bengescu din Ivești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Casa Memorială Hortensia Papadat-Bengescu din Ivești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Casa Memorială Hortensia Papadat-Bengescu din satul Ivești, comuna cu același nume, județul Galați, profesorul Gheorghe Frătiță mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în...

Poezia contemporană între tradiție, inovație și neliniștea timpului

Poezia contemporană românească se află într-un permanent dialog cu tradiția, dar și cu realitățile unei lumi aflate într-o profundă transformare. După experiența modernismului și a postmodernismului, lirica actuală nu mai poate fi încadrată într-o singură formulă estetică. Ea este plurală, contradictorie și deschisă experimentului, oscilând între confesiune și intelectualizare,...

Poetul care are legământ cu cartea

Poetul, asemenea oricărei persoane cultivate, are capacitatea de a gândi profund și privilegiul de a cunoaște și înțelege lumea din jurul său. Poemul „Sunt din brazda neamului” de Jan Tristea, publicat în revista Luceafărul, mi-a atras atenția prin mesajul său autentic și prin evocarea unor momente semnificative din viața satului românesc. Versurile sale exprimă aspirații înalte,...

Casa Memorială Eusebiu Camilar din Udești

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Casa Memorială Eusebiu Camilar din Udești, Arhiva personală. Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Casa Memorială Eusebiu Camilar din satul Udești, comuna cu același nume, județul Suceava, supraveghetorul Rodica Botoșan mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acesteia. –...

O HARTĂ CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE DE DUPĂ ANUL 2000

Cronică la volumul „Critica literară după anul 2000”de Al.Florin Țene Apariția unui volum consacrat criticii literare românești de după anul 2000 reprezintă, înainte de toate, un act de recuperare și de ordonare a unui teritoriu literar aflat încă în plină desfășurare. Literatura ultimelor decenii s-a modificat profund, odată cu schimbările sociale, culturale și tehnologice...

Retorică

Din ramuri frunze se desprind În nonșalanța-i ce arată-și Fiindcă-i vreme-a desfrunzind Ai noștri ani cu Toamna iarăși. Și-i trist… C-al vieții noastre rost De pe Pământ încet se stinge Cu Toamna-n viață câte-au fost Ce spre uitare ne împinge. Și-ntr-un curând îndepărtat De-om blestema ultima Toamnă Va fi păcatul neiertat Prin care soarta ni se-nseamnă. Fiindcă, Toamnă,...

te aștept

te aștept dimineața când plouă mărunt să-ți recit un poem care-acum e cărunt te aștept la amiază când soarele-i sus să constați că-n livadă gutuile nu-s te aștept răbdător undeva la amurg să-ți arăt cum pe râu amintirile curg te aștept să uiți tot și-ntr-o zi să revii până mă mai găsești printre oamenii vii ...

Poetul care a făcut legământ cu via

În ultima vreme, au apărut în revista Luceafărul mai multe poeme scrise de Jan Tristea (pseudonim, desigur). Fiindu-mi elev în anii liecului, îmi amintesc că la orele de Limba și literatura română, uneori mai evitam să-l scot la lecție, deoarece zilnic îl vedeam la treburile câmpului. Acesta este și motivul de a mă opri la lectura poemului „Tu ești al viei bun destin”, poem...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături