Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

„În slujba sportului…” de Ion Bădin

A ieşit recent de sub tipar o carte minunată, mult aşteptată nu doar de autor. Mă refer la volumul intitulat „În slujba sportului…”, semnat de bine-cunoscutul și apreciatul jurnalist hunedorean Ion Bădin. Având o carieră de aproape o jumătate de secol, după un debut la Radio Timişoara în anul 1975, jurnalistul Ion Bădin şi-a dedicat activitatea...

Al. Florin Țene – Un ocean de deșert, roman, o acuză istorică și morală

Romanul Un ocean de deșert se înscrie în seria creațiilor epice ale lui Al. Florin Țene dedicate reconstituirii dramatice a istoriei românești din secolul al XX-lea, fiind o amplă frescă socială și morală, construită pe axa confruntării dintre demnitatea umană și mecanismele distrugerii spirituale impuse de totalitarism. Prefața semnată de Mariana Cristescu fixează dintru început...

Vârsta care nu mi-e de-ajuns

Într-o zi, când nu veni nici un prieten, Şi eu – nici la unul din ei nu m-am dus – În suflet mi se făcu foame şi sete De vârsta care nu mi-e de-ajuns. Necercetat şi întreg, anotimpul Fără ură, tolănită în iarbă – În sângele omului îşi ascunde chipul Şi inima pe cât de bogată-i întreabă. Pe sfârşite-i prânzul spre care alerg Obosit ori vesel – la masa acestei vârste De...

Lucian Gruia, Fructele măiestriei poetice

Lucian Gruia Fructele măiestriei poetice Mai puțin cunoscut în spațiul literar al Ardealului, dar cu o mare cuprindere în cel bucureștean, inginerul electronist Lucian Gruia, originar din orașul Dej, este poet, scriitor și critic lirerar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu un palmares editorial impresionant. Poemele sale ardente sunt copleșitoare...

DE-AJUNS… UN SCURT CV, RENATA VEREJANU

De-ajuns… (un scurt CV) Poeta și activistul civic Renata Verejanu a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind, cu mișcarea cenaclistă „Grai Matern” (1988), unul dintre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare din Republica Moldova, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu: a fost în echipa de șoc. Este licențiata a mai multor...

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL de POEZIE „RENATA VEREJANU” ediția a XIV-a, se desfășoară în perioada 1 martie – 31 august 2026

Academia Europeană a Societății Civile comunică: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL de POEZIE „RENATA VEREJANU” ediția a XIV-a, se desfășoară în perioada 1 martie – 31 august 2026 (extras din Regulament) Pentru a participa la cea de-a XIV-a ediție a Concursului, participanții expediază: Secțiunea ”Poezie de autor” – 3 poezii de autor, din care una dedicată CV, 1-3 poze...

A XVII-a ediție, Salonul de Pictură „ARTE MICI” și-a deschis porțile și invită micii artiști să-și înscrie lucrările până la data de 21 februarie 2026

Ajuns la cea de-a XVII-a ediție, Salonul de Pictură „ARTE MICI” (eveniment clandestin de formă, pată și culoare) și-a deschis porțile și invită micii artiști să-și înscrie lucrările până la data de 21 februarie 2026, înscrierea făcându-se atât online, cât și dublată de trimiterea fizică a lucrărilor. Această ediție este deschisă artiștilor români, de pretutindeni...

Mănăstirea Putna

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: ©Mănăstirea Putna, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Putna din satul și comuna cu același nume, județul Suceava, protosinghelul Dosoftei Dijmărescu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Părinte Dosoftei, cine și când a ctitorit...

Realism socialist, impostură morală și criza conștiinței posttotalitare

Realism socialist, impostură morală și criza conștiinței posttotalitare Cronică literară la romanul Bătrânul și câinele de Al. Florin Țene Romanul Bătrânul și câinele de Al. Florin Țene se înscrie într-o direcție literară postdecembristă esențială: literatura de demistificare a comunismului cultural, printr-o formulă narativă care combină realismul critic, parabola...

Zodia Buneivestiri

În satul meu, numit Sinești, Prag de tărâmuri ostășești, M-am născut sub blând sărut, Din Bunavestire crescut. Din fir alb, rupt dintr-o lună, Mi-au gândit tainic cunună, Din dâra mândrului Soare, Mi-au țesut mândre ștergare. M-am născut tainic, în casă, Din mamă simplă, frumoasă, Ce-a spintecat un fir de râu Să-mi lege viața de-un brâu. M-a-nfășat în fir de lână Să...

Colind pentru un dor târziu

Am colindat în viaţă ce e viu – Ce răspândeşte bunătate şi lumină, Căci n-are sens de dragoste să scriu, Unui stăpân mereu de i se-închină. Am colindat un dor venit târziu Să mă domine zi şi noapte… (Am colindat imensul din pustiu Şi să trăiesc frumos în astă carte.) Am colindat şi poarta mea din vis, Şi gura ta şoptind a dimineaţă – Am colindat un drum pornit...

PUBLIUS OVIDIUS NASO, REABILITAT ACASĂ

Moto: Eu,Naso,alungatul la Pontul Euxin, Cu jale, azi,prin versuri de bine mă închin! Epistola îmi este acuma glasul meu, Și-atunci când n-oi mai scrie,voi amuți și eu. „Scrisoarea a VI-a, Către Graecinus” Într-un moment istoric atât de întunecat Din Roma Ovidiu a fost exilat, Toamna, târziu, pe o corabie a urcat, Pe calea mărilor-n surghiun la Tomis a plecat Acel drum sălbatic de...

Mănăstirea Humor din Mănăstirea Humorului

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Humor din Mănăstirea Humorului, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Humor din satul Mănăstirea Humorului, comuna cu același nume, județul Suceava, maica Ana Hurjui mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Ana,...

GEORGIAN SCHINTEIE: ”Privesc anul 2026 cu multă speranță și recunoștință”

IOAN VASIU: – Ce amintiri de neuitat ai despre debutul tău artistic ? GEORGIAN SCHINTEIE: – Amintirile mele de neuitat despre debutul artistic sunt strâns legate de primii pași făcuți pe scenă, încă din 2012, când am început să cânt muzică populară la școala de muzică. Emoțiile, dorința de a învăța și bucuria de a descoperi folclorul au fost...

Psihologia poporului român între mitologizare, feminitate simbolică și paradoxul sărăciei

Psihologia popoarelor, ca domeniu de reflecție interdisciplinară, îmbină psihologia socială, antropologia culturală și istoria mentalităților. În cazul românilor, numeroși gânditori au remarcat existența unui paradox persistent: discrepanța dintre bogăția obiectivă a spațiului românesc și precaritatea economică și instituțională a populației. O posibilă explicație rezidă...

PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA pentru cărți apărute în anul 2025 Liga Scriitorilor din România premiază anual cele mai bune produse editoriale care au văzut lumina tiparului în anul editorial precedent,. Pentru această ediție, au fost luate în considerare doar cărțile și revistele sosite pe adresa noastră pentru jurizare până la data de 5 ianuarie a.c, adică 187 titluri...

Luceafărul în clasă

În clasa noastră vine acum EL, obosit și de pe drum, Cu fruntea grea și ochii mari Să-i vadă pe ai mei școlari. “Iubiți copii, acest meleag Vă este leagăn, vă e prag. Trecutul susură-n izvor Și codrul e nemuritor. Priviți cum lacul liniștit, În visul mării s-a oprit, Iar marea, mamă-n răsărit, În larg de ape a privit. Când noaptea cerne liniștiri, Și stelele sunt amintiri, Să...

Amor rănit

Din adâncimi ce sufletu-mi dezleagă Iubirea ca un foc impetuos, Esența-i din ființa mea întreagă E sâmburele-mi vieții prețios. Și l-am lăsat a încolți în tine Cu o speranță numai să devii Aceea ce-am crezut că-n a ta sine Te-ai acceptat iubita mea a fi. Dar totul fost-a doar o amăgire Prin care visul mi l-ai spulberat Crezându-te curata mea iubire Și venerându-te cu-adevărat. Iar...

Bunica

Bunica Catinca a fost măritată De rude, cu forța, fără-a fi-ntrebată. Orfană de mică, rămasă singură, N-avea cui să-i spună câtă trudă-ndură. I-au ales un soț copt, vrednic gospodar, Ce sfințea pământul ca un bun plugar, Câmpul roditor nu l-a lăsat să moară, Moștenit de la strămoșii ce-au clădit o țară. Când fete de seama ei în colb se jucau, La hore, la clăci, voioase...

MIHAI EMINESCU LA LUGOJ

MIHAI EMINESCU LA LUGOJ 4-26 iulie 1868 Printre personalitățile proeminente care au poposit pentru o vreme în municipiul Lugoj, alături de poetul și filosoful Lucian Blaga, de compozitorul și dirijorul George Enescu, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza și mulți alții, marele poet Mihai Eminescu a făcut cu prezența sa la Lugoj, alături de trupa de teatru a lui Pascaly, în perioada 4 –...

CLEPSIDRA ÎNGHEȚATĂ

În refugiul Strivit cu pietre de turcoaz, Și-n umbrele pălite-n burgul Cu metereze triste, Se izbăvesc uitări Alungate în cascade adânci, Și parcă se ascund În slove Întinse pe coridoare de lumină. Și-n iarna cernită, Și-n ascezele tivite În clepsidra învechită, Un mesteacăn uitat Strigă un dor Ascuns în coaja de lemn… Și-un murmur de frunze Alungă neliniști și visuri...

Mănăstirea Moldovița din Vatra Moldoviței

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Moldovița din Vatra Moldoviței, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Moldovița din satul Vatra Moldoviței, comuna cu același nume, județul Suceava, maica Teodora Iliescu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică...

Eminescu nu moare niciodată

Eminescu n-a murit, el doar îşi odihnește zborul între clipa ce vine şi visul cea fost potolind focul din oase şi luna cu dorul, arzând întotdeauna cu rost. Eminescu n-a murit niciodată, se-ntoarce în cuvinte eterne vorbe încolţite-n brazdă în frunze, flori şi în întoarceri din cele sfinte sau în zborul păsărilor ce torc la stână cântece pregătite să fie gazdă în care intrăm...

Lumina cuvântului – Prinos Părintelui Iustin

În ceas de taină-adâncă, sub ceruri de argint, Mi-ați spus: „Ai condei, scrie!”, cu glasul cel blând, sfânt. Iar eu, pierdută-n lume, cu suflet ne-nțeles, Căutam printre umbre al vieții înțeles. Treceau ani mulți în zbucium, sub stele ce piereau, Iar umbrele, de gheață, în noapte înghețau. Nu regăseam puterea, nici calea spre cuvânt, Eram doar o suflare, un om pe-acest pământ. Priveam...

Dialog sub Tei

“Trecut-au anii”, dar chemări Se simt în liniști și-n ecou, ”Ochiul de pădure” și zări Îmi cheamă sufletul din nou. Creator de cuvinte sfinte, ”De ce în al meu suflet”plânge O notă-n povești cuminte Pe care timpul nu o frânge? “Povestea teiului” din Iași ”Flori în șezătoare” spun, Când “zăpadă norii cern” pași Și “stele auroase” pun. “Floare...

Sub semnul nemuririi – Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Suharău

În contextul Zilelor Eminescu, marcate solemn pe întreg spațiul românesc, Școala Profesională „Sfântul Apostol Andrei” Smârdan, din comuna botoșăneană Suharău, a devenit o ancoră a creativității și a patriotismului local. Elevii și cadrele didactice s-au reunit într-o manifestare a spiritualității depline, cu prilejul împlinirii a 176 de ani de la nașterea poetului ”nepereche”,...

Spiritualitatea monahală în formarea imaginarului eminescian

Autor: © Ion ISTRATE Publicat: 13 Ian. 2026 Actualizat, republicat: 15 Ian. 2026 Foto: Mănăstirea Agafton și Bisericuța Eminovici (Ariva Muzeului Scriitorilor Botoșăneni: Fond, Ionel Bejenaru) Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Spiritualitatea moldavă, așa cum s‑a constituit de‑a lungul secolelor, este una dintre cele mai coerente și...

Mănăstirea Guranda

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Guranda, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Guranda din satul Guranda, comuna Durnești, județul Botoșani, maica stareță Gabriela Turiceanu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Gabriela, cine și când a...

RUGĂMINTE

Dă-mi Doamne din Tine Tăceri și lumină, Și cântă-mi în vise Din iarna divină, Ajunsă la ușă Cu vrajă ascunsă… Astâmpără-mi Doamne Tot focul din mine, Ce-mi mușcă prin gene Și-n sânge prin vene… Învață-mă Doamne, Să merg drept în iarnă, Prin geruri strivite De nopți nesfințite Și-n vise, ciobite… Îmbată-mă Doamne Cu iarna regină, Prin geamuri...

Catren, de Ioan Vasiu

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI. Dor

Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăşi de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuţe pelin Când îşi mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de ţăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpăneşte...

TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI, Ediția a XVI-a, 26 februarie – 1 martie 2026, Botoșani

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează în perioada 26 februarie – 1 martie 2026, activitatea Târgul Mărțișorului care a ajuns la cea de-a XVI-a ediție. Manifestarea are ca obiectiv principal...

Drumul lecturii în viața elevului de la familie la școală

Autor: Iconaru Florina Școala Gimnazială Nr. 1 Șendreni, Galați Școala și părinții sunt doi factori esențiali, parte integrantă a procesului educațional, între care ideal ar fi să existe o legătură permanentă. Evoluția lecturii elevilor nu se poate realiza decât numai sub forma unei colaborări a școlii cu familia. O familie preocupată de parcursul școlar al copilului său înțelege...

NINSORI CU PLUMB

Un plumb atârnă-n huma tristă și pustie, Și nori pletoși aruncă iarăși zloată-n zori, Nu-i niciun glas să cânte-n vremea cam târzie, Căci plumbu-i prins viclean în negrele tăceri. În iarnă, sufletul se pierde prin ninsoarea Din trupul netihnit în noaptea sulfuroasă, Și-mbracă-n alb, și gândurile, și puterea Sădinte-n lut sfințit sub un tăiș de coasă. Și ninge iarna...

IATĂ STAU LA UȘĂ ȘI BAT

Nu bat în lemn, ci în locul unde ai învățat să te închizi. Nu forșez, pentru că iubirea nu sparge uși – așteaptă. Stau la hotarul dintre frică și dor, cu mâna ridicată de veacuri. Înăuntru ai zidit zgomot Ca să nu Mă auzi, ai pus zăvoare din vină și rușine. Bat atât cât să nu te sperii, atât cât să nu poți uita. Dacă vei deschide, nu voi întra ca stăpân, ci ca Pâinea...

Mănăstirea Vorona

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Vorona, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Vorona din satul Vorona, comuna cu același nume, județul Botoșani, maica Serafima mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Serafima, cine și când a înființat această...

Ca aerul şi seva, EMINESCU…

Ca aerul şi seva, EMINESCU… Îi aud paşii venind dinspre lumină Şi foşnetul stelelor în părul LUI Când plopii fără soţ îl aşteaptă să vină La fereastra unde dorul s-a aprins în gutui. Coborâd dinspre Carpaţi îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint şi flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea...

CANON DE IARNĂ

Iarna geme despuiată iar prin calendare, Tânguind dureri pictate-n versuri din tropare, Și îngână în surdină pe arcușuri sparte, Doruri stinse-n ghețuri albe mirosind a moarte. Iarna toarce în vecernii visuri spulberate Printre mările de gânduri adunate-n șoapte, Și-ntr-un ochi răsfrânt pe ceruri amăgite-n umbră, Cântă în pustiu omătul într-o noapte sumbră. Iar în tresăriri...

Istoria municipiului Drăgășani

Istoria municipiului Drăgășani De la începuturi medievale la oraș contemporan Municipiul Drăgășani, situat în partea central-sudică a județului Vâlcea, pe malul drept al râului Olt, reprezintă una dintre cele mai vechi și mai semnificative așezări urbane din sudul Olteniei. Istoria sa este strâns legată de evoluția politică, economică și culturală a Țării Românești, de rolul...

Spiritualitatea monahală în formarea imaginarului eminescian

Spiritualitatea moldavă, așa cum s‑a constituit de‑a lungul secolelor, este una dintre cele mai coerente și mai recognoscibile forme de viață religioasă din spațiul românesc. Ea îmbină tradiția isihastă[1] răsăriteană cu o sensibilitate locală profund legată de natură, de ritmul anotimpurilor și de simplitatea vieții rurale. În acest context, Mănăstirea Agafton nu este doar...

Mănăstirea Văratec

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Văratec, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Văratec din satul cu același nume, comuna Agapia, județul Neamț, maica Antonia Popa mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Antonia, cine și când a întemeiat acest...

ÎN TINE MAICĂ

Nu te-ai înălțat prin cuvânt, ci prin ascultare – mai adâncă decât cerurile și mai grea decât slava. În tine libertatea omului a rostit pentru prima dată un „da” care nu s-a mai retras. Nu l-ai născut doar în trup, ci în firea noastră întreagă, ca Dumnezeu să poată locui fără amestec și fără despărțire. Pântecele Tău a fost hotar dogmatic: Dumnezeu adevărat și Om...

Dor de Eminescu

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpaţi Şi dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinţi în fraţi. De atâta dor zăpezile cern poeme în brazde Şi cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Şi, pe neştiute vin din veşnicie...

Săluc Horvat – omul din inima cărților

Utilizând formula tradițională de omagiere academică a personalităților culturale, Editura Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu” din Baia Mare, a scos de sub tipar, în cursul anului 2025, volumul intitulat ,,Săluc Horvat în oglinda criticii literare”, dedicat eminentului exponent al culturii maramureșene, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Cartea este...

Eminescu

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI Eminescu Eminescu, cetatea limbii române cu toate turnurile Carpaţilor modelate de balade în care îşi au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toţi bărbaţii înmuguriţi pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înţelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu...

Condica monahală de la Agafton și rolului ei în biografia lui Mihai Eminescu

Cronică la documentarul ,,Trei mătuși Iurașcu ale lui Mihai Eminescu, în Condica Mănăstirii Agafton din 1872” publicat de Ionel Bejenaru în Botoșani: Revista Luceafărul, 26 Sept. 2009. Conținutul, asupra căruia mi-am aplecat atenția, este un studiu istorico-literar bine documentat și valoros prin perspectiva istorică și eminescologică. Evidențiez câteva aspecte suplimentare care...

SFINTE MORMINTE

Sfinte morminte, credință vie, Sângele martirilor n-a curs în van, Noi l-auzim și azi curgând sub glie, Ca un mare pârâu subteran! Ați luminat prin jertfe sfinte Pământu-treg, până în temelii, Plină e țara asta de morminte, Cum plin e cerul de sfinți vii! Ascunse-n lut, ca o comoară, Morminte vechi, morminte noi, Martirii întăresc credința-n țară, Și ne ajută când sutem...

Mănăstirea Agapia

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: © Mănăstirea Agapia, Arhiva personală. Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Mănăstirea Agapia din satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia. – Maică Filofteia, care este istoria acestui...

Făt frumos din tei

Făt frumos din tei de Mihai Eminescu – Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire, Căci născută eşti, copilă, Din nevrednică iubire. Mâini în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieţii tale, Mântuirea feţei mele. – Nu voi, tată, să usuce Al meu suflet tânăr, vesel: Eu iubesc vânatul, jocul; Traiul lumii alţii lese-l. Nu voi părul...

LA CRUCEA TA

Plângând, privesc crucea cu Tine Cum stai umil, tăcut, răbdând; De ce faci asta pentru mine? Un păcătos, cu suflet gol, nătâng. În ochii Tăi citesc iubirea Și-ncep să plâng de dragul lor, Aș vrea să te ating cu mâna Pe sângerândele răni ce te dor. Privind în jurul Tău văd certuri, Mulțimi strigând ce Te batjocoresc, Iar Tu iertare ai cerut la ceruri, Rugându-Te Părintelui...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături