Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

ARHIVELE TUDOREI ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893 Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către...

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf...

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea să devină cercetător, botanist, medic, profesor universitar şi director al Grădinii Botanice din Bucureşti,...

Remember, Constantin Dracsin

Remember Constantin Dracsin Autor, Lucia OLARU NENATI Îmi amintesc de o iarnă tot atât geroasă ca şi aceasta de acum, aceea a anului 1999, când am aflat că poetul, prietenul şi mai ales, confratele nostru, atât de deosebit în toate, Constantin Dracsin zace pe un pat de spital şi trage să moară. Atunci, fiind în ajunul Bobotezei, m-am gândit ce aş putea să fac ca să-i îndulcesc...

Decupaj de tradiţie – delimitat de obiecte decorative şi de buna dispoziţie a botoşănenilor

Decupaj de tradiţie – delimitat de obiecte decorative şi de buna dispoziţie a botoşănenilor de Margareta MIHALACHE Menţinerea formelor de exprimare ce ţin de cultura materială populară în parametrii autenticităţii devine un proces anevoios deoarece se simte, din ce în ce mai mult, o creştere a unei presiuni exercitate de invazia unor obiecte cu un profil estetic destul de îndoielnic...

Inginerul Nicolae Iosub, un eminescolog născut din pasiune

Inginerul Nicolae Iosub, un eminescolog născut din pasiune Autor, Ion Istrate Principalul efect al tuturor pasiunilor în oameni este că ele imping și dispun sufletul să voiască lucrurile pentru care ele pregătesc corpul: astfel că sentimentul fricii îl face să voiască a fugi, cel al îndrăznelii să voiască a lupta, și tot așa cu celelalte. (Rene Descartes, 1596-1650, filozof...

I O A N G Ă I N Ă, OMUL CARE-ŞI ARE VREMEA LUI CA PIEDESTAL

I O A N G Ă I N Ă OMUL CARE-ŞI ARE VREMEA LUI CA PIEDESTAL În curând, eroul acestui text îşi va sărbători a 85-a aniversare a zilei de naştere, prilej pentru un tot atât de bogat bilanţ al ipostazelor sale de viaţă, fără număr, pe care, nostalgic, le retrăieşte în gânduri încă neşterse de vreme. Ar fi vrut să scrie o carte despre cele petrecute pe parcursul sinuos al...

Oraşul imposibil

Oraşul imposibil Autor, Georgică MANOLE Mă trage de mânecă orașul, Un spray cu miros de canale Mi se pulverizează în nări, O varză mi se sinucide în brațe, Eu nu pot prepara decât varză cu idei, Cerșitorul din colț îmi dă o bancnotă, Bustul poetului care coboară Invitându-mă să-i iau locul. Pe soclu mi-e mai greu să urc, În piață imperceptibil simt Mirosul reavăn de iarbă.

Maestrul şi ucenicii sau Mircea Martin şi Universitas

Maestrul şi ucenicii sau Mircea Martin şi Universitas… „El (n.n. Mircea Martin) se pronunţă rar asupra problemelor literaturii române contemporane, dar (tocmai de aceea) intervenţiile sale atrag atenţia si au ecou.” Alex. Ştefănescu Anno Domine, 2010, România. După douăzeci de ani de aşa zisa democraţie originară, de o tristă inversare a valorilor, în funcţie de politichie,...

Mihai MATEI:Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” ÎN PREAJMA UNUI MARE JUBILEU

Mihai MATEI: Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” ÎN PREAJMA UNUI MARE JUBILEU File de istorie contemporană Cu numai câteva zile înaintea Crăciunului, distinsul profesor şi scriitor, Mihai Matei, le-a făcut un preţios şi util cadou tuturor prietenilor, admiratorilor şi cititorilor domniei sale (deloc puţini!, nu ascund faptul că, printre aceştia, sunt onorat să mă număr şi eu)....

O nouă apariţie editorială: ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, IX, 2010, Editura Agata

O nouă apariţie editorială ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, IX, 2010, Editura Agata Nr. IX / 2010 al AMS include şapte secţiuni tematice, cu diverse contribuţii inedite, referitoare la epoci şi spaţii istorice din Europa în general, din spaţiul nistro–tiso–danubiano–carpato–pontic, în particular. Temporal, de la eneoliticul Culturii Cucuteni până în 2010. Astfel, prima secţiune,...

Ioan Măric, la Botoşani

Ioan Măric, la Botoşani Autor, Steliana Băltuță Vineri, 17 decembrie 2010, la Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian”, ora 13.30, s-a deschis expoziţia de pictură Ioan Măric, în cadrul acţiunilor culturale iniţiate de Primăria Municipiului Botoşani, Consiliul Judeţean, Muzeul Judeţean, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale. Expoziţia a fost deschisă...

Timpul devastator

Timpul devastator Autor, Vasile FETESCU Vârcolacii devorează Luna şi lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate şi le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduieşte nediscriminator zestrea cognitivă şi afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Şi timpul acţionează distructiv asupra personalităţii umane, în integritatea ei,...

Condiţia femeii în societatea românească comunistă şi post-comunistă

Condiţia femeii în societatea românească comunistă şi post-comunistă Autor, Gruia COJOCARU Metaforic exprimându-mă, am ales acest subiect din nevoia sinceră de a-mi limpezi o câtime solară din eternul feminin, etern care fascinează, învăluie, seduce, devorează şi dă sens acestei planete. Nu-mi propun să alunec într-un registru poetic, însă orice imn închinat FEMEII de pretutindeni...

Reprezentarea outsider-ului în Europa contemporană

Reprezentarea outsider-ului în Europa contemporană Autor, Alina Cojocaru De-a lungul istoriei, în orice palier al societăţii omeneşti, s-au cristalizat, în mod natural de cele mai multe ori, diverse ierarhii. Astăzi, fenomenul ierarhizării ţine de o anume evaluare/autoevaluare pe care, la scară macro ori microsocială, o realizăm continuu, fie prin instituţii specializate, fie, individual,...

Gérard de Nerval, ,,omul vulcan”

Gérard de Nerval, ,,omul vulcan” Autor, Lucia PASCARIU Se ştie despre Gérard de Nerval că adora să se învăluie într-o aură de mister, că «il voltigeait au-dessus de la réalité, soutenu par son rêve»1; culoarea tenului era o combinaţie delicată de alb şi roz, iar ochii gri îi erau însufleţiţi de un spirit viu a cărui sclipire se strecura printre versurile nepământeşti ale...

Generalul Henri Berthelot şi Botoşanii

Generalul Henri Berthelot şi Botoşanii Generalul Henri Mathias Berthelot (1861- 1931), şeful misiunii militare franceze în România, în intervalul octombrie 1916 – mai 1918 – şi apoi octombrie 1918 – mai 1919, a participat activ la refacerea armatei române retrase în Moldova în toamna anului 1916, la elaborarea planurilor de operaţii din vara anului 1917. În anul 1987...

IANUARIE 2011, SUB SEMNUL EMINESCU

IANUARIE 2011 SUB SEMNUL EMINESCU Autor, Steliana Băltuță Un gând şi un punct de vedere, la doi ani de apariţie neîntreruptă a Revistei ,,Luceafărul” sub tiparul Editurii Agata-Botoşani. La acest moment aniversar, au fost multe aprecieri referitoare la calitatea revistei, dar şi opinii diferite venite din afară în sensul că revista ar trebui să fie doar cu profil literar. Întorcând...

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române Autor, Lucia Olaru Nenati Iată că în acest an ziua naşterii lui Mihai Eminescu, atestată prin existenţa documentului probatoriu, mitrica de botez a Bisericii Uspenia, nu mai este doar un argument care înclină balanţa unei dispute între mai multe date calendaristice susţinute ca fiind ziua întrupării sale, ci mult mai...

Şi ne iartă nouă… , de Stelian PLATON (New York)

Cu profundă admiraţie, minunatei reviste „LUCEAFĂRUL”, un An Nou fericit! Stelian PLATON, New York. Şi ne iartă nouă… Tatăl nostru sfânt şi mare, Ducem secolii-n picioare, Sacii cu suspin în spate, Spre iluzii destrămate. Vara tu ne uiţi în ploi, Ne aşezi în zodii noi, Prispa...

Ianuarie rotund

Ianuarie rotund Autor,Gruia Cojocaru Alunec în istorie un ceas, Mi-e sufletul flămând de adevăruri, Imagini vechi, citind, învie-n glas Şi ies neferecate dintre văluri. Învie în ianuarie un dor, Din Eminescu curge în Unire, Un 24 suie pe un nor Şi-şi cere un tribut de nemurire. Istoria ne mistuie pe rând, Fără prea mult prilej de bucurie, Dar Cuza, falnic, vine adunând O...

Dor de poeți, de Stelian Platon

Dor de poeţi Triviali, se întorc copii de la şcoală, Dezgoliţi indecent la piept şi pe fund, Rotundele vârste tacit se răscoală Şi-n tăceri se naşte cerescul cuvânt. Sunt anii vătuiţi cu imagini de şcoală, Pelicule constante pe albii pereţi, Vârsta forează instanţa morală Şi-n La minor un dor suav de poeţi. Venise și ora să întâmpin cuvântul, Vlăstar de acuma în idee...

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI”

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI” Autor și urător, Ionel BEJENARU Aho, aho! Daţi-vă lângă fereastră (Sau, poate, lângă nevastă) S-ascultaţi urarea noastră. Am venit cu pluguşorul, „Luceafăru”-i urătorul, Să întâmpinăm în prag Anul Nou, atât de drag, Care-n ultimă instanţă-i Anul nostru de speranţă. Hai, cu foc, din zurgălăi Şi, din piepturi, hăi, hăi, hăi! Anul Vechi...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle. XI. DRAGOSTE ŞI POEZIE

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle XI. DRAGOSTE ŞI POEZIE Punerea în relaţie dialogală a poeziei celor doi mari îndrăgostiţi, studierea motivelor literare comune, corelarea informaţiilor din epistolar cu etapele creaţiei eminesciene vor constitui obiective ale unui viitor studiu intitulat chiar Dragoste şi poezie spre care se deschid însăşi consideraţiile ce...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI):MIHAI EMINESCU LA BERLIN

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI): MIHAI EMINESCU LA BERLIN Mihai Eminescu şi-a definitivat studiile universitare la Berlin, în perioada 1873-1874, la sugestia lui Titu Maiorescu, care-i promite sprijin financiar şi o catedră la Universitatea din Iaşi, în cazul în care îşi dădea doctoratul. Perioada studiilor lui Mihai Eminescu la Berlin este mai puţin cunoscută, poate şi datorită faptului...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,...

ARHIVELE BUCECEI. TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET

ARHIVELE BUCECEI TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET Moşia Bucecea a intrat în posesia boierului Alecu Ralet prin căsătorie, socrul său, bogatul negustor şi latifundiar Teodor Mustaţă, lăsându-i-o, prin testament, celei cu care s-a însurat, fata acestuia, Maria. Ca orice boier care se respectă, Alecu Ralet a şi iniţiat la Domnie demersuri în vederea întemeierii de târg...

ARMENII BOTOŞANILOR, Goilavii şi Rânghileştii

ARMENII BOTOŞANILOR Goilavii şi Rânghileştii Prezenţa armenilor în ţinutul Botoşanilor este atestată documentar din primii ani ai secolului al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, prima localitate în care s-au aşezat fiind oraşul Botoşani, unde s-a constituit una dintre cele mai puternice colonii armeneşti din Moldova. Excelenţi negustori, armenii au deţinut monopolul...

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui...

Profesoara Charlotte Sibi

Este încadrată la Liceul ,,Carmen Syva” din Botoşani, pe catedra de limbă franceză, rămasă liberă prin pensionarea titularei Maria Mascany, începând cu anul şcolar 1930-1931. Charlotte Sibi era fiica Consului francez din Iaşi care după pensionare se stabileşte în fosta capitală a Moldovei. Este absolventă a Facultăţii de Litere, a Universităţii ieşene cu examen de capacitate,...

Avanpremiera marii sărbători naţionale marcată în sala Unirii din Iaşi

Avanpremiera marii sărbători naţionale marcată în sala Unirii din Iaşi Muzeul Unirii din Iaşi, Societatea Culturală „Plai mioritic” Iaşi-Chişinău-Cernăuţi, Mişcarea Naţională pentru Reîntregire Iaşi şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni-filiala Iaşi au organizat duminică, 28 noiembrie, în sala mare a Muzeului Unirii din Centrul Spiritual al Moldovei,...

Basarabia, între durere şi speranţă

Basarabia, între durere şi speranţă Cunoaştem puţine lucruri despre viaţa românilor dintre Prut şi Nistru. Istoria consemnează, în obiectivitatea ei glacială, câteva evenimente notabile, pe care, natural, le transferăm într-un ungher al conştiinţei. Ştim cu toţii că românii din Republica Moldova au trecut, secole în şir, printr-un prelungit purgatoriu, însă, prinşi în hăţişul...

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU… DUMITRU LAVRIC

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU… DUMITRU LAVRIC Georgică Manole: Ce ar trebui să se scrie despre Dumitru Lavric într-un „Dicţionar de folclor”? Dumitru Lavric: Dacă întrebarea se referă la un dicţionar al folcloriştilor, încep prin a face mărturisirea că am motive să consider un astfel de instrument cultural ca fiind inutil la modul absolut, insectar inexpresiv expunând într-un stil...

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU … EMIL KARANNICA

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU … EMIL KARANNICA Georgică Manole: De ce te numeşti Karannica şi nu Ionescu, sau Popescu, sau…? Emil Karannica: Nimic nu-i întâmplător în Univers. Nu cred în hazard şi nici în teoria hazardului. În actuala mea existenţă pământeană s-a hotărât să mă numesc aşa, Karannica. De acolo, din nordul Greciei, din Veria, aflată la doi paşi de Verghina unde se...

PLUGUȘORUL

PLUGUȘORUL Domnului Director Ion Istrate Aho, aho! Azi, la vreme de poveste, Plugușorul se pornește Să vă trag` o urătură Cum se cade pe măsură; Plugușor cu altă miză, Bun de scos țara din criză Ce-a intrat la tot și-n toate – Nu-i așa, Ion Istrate? Nu stați colea mutălai, Ziceți-i din zurgălăi Și cu forță, hăi, hăi, hăi! Am călcat în bătătură Chiar aici, la Editură, Unde-i...

Crăciun, de la Stelian Platon

De la Stelian Platon: SĂRBĂTORI FERICITE ȘI LA MUȚI ANI! Crăciun Aseară am vorbit c-un înger, Ţi-am trimis prin el îmbrăţişări, Iar pe zvon miraculos de fulger, Se întorcea Isus de sărbători. Ce cald era la tine-n suflet Şi ce târziu ţi se făcuse-n gând, Ne învelea aceeaşi taină Şi albe crengi de iarnă fumegând. Iluzii pribegite mai lovesc Văzduhul înstelat, cu...

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc Autor, Steliana Băltuţă „Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de străvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”Emilia PAVEL Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că „veşnicia s-a născut la sat” – lumea mirifică a spaţiului rural,...

Eseu cu…vinul „procurorului

Eseu cu…vinul „procurorului În cartea fostului mare fotbalist Cornel Dinu, „Zâmbind din iarbă”, un personaj viu, supravieţuitor al multor îndrăgostiţi de el, este vinul. Alb, sec, rece, mult, gratis. Nu-i vorba de o decădere a fotbalului din ameţita Balcanie, ci o soluţie de recuperare (cunoscută şi ca pasiune, viciu sau dependenţă), după efortul de Titanic de pe gazon. Chiar...

Poezii, de Sorin Smărăndescu

de te-ndeamnă de te cheamă umbra mea fierbea nervoasă jos pe nisipul roşiatic unde mergi mă întreabă răsadule de nor ficusule de praf brusture de ţărână pasăre de piatră aripă de margini animal de tăcere plantă zvântătoare pe pământul rupt să-i răspund mă-ntreb umbrei mele care dansează nebună să încep şi eu să fierb ca să simtă că suntem împreună şi că ne ţinem unul...

Potecă spre Balzac

Potecă spre Balzac Autor, Alina COJOCARU Nu putem parcurge într-o viaţă de om – oricât am îngădui în patria lecturii – decât o fărâmă din creaţia literară/filosofică a lumii. La infernalul ritm al scrierilor literare, un devorator de literatură ar putea citi, în cel mai fericit caz, ce se publică pe mapamond într-o săptămână… Şi-atunci ce te faci, când, într-o societate...

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE Autor, Pandelica RADEŞ Propun spre publicare aceste amănunte legate de viaţa celor doi mari scriitori, în speranţa că ele vor ajuta la completarea şi cunoaşterea personalităţii acestora şi nu vor duce la scăderea prestigiului lor. Decembrie 1877, când Creangă îi scrie lui Eminescu şi-l aşteaptă de sărbători: „Te-am aşteptat de Crăciun...

Valentin Marţuneac- Un cadru didactic dedicat învăţământului săvenian

Modelul Haretian Valentin Marţuneac- Un cadru didactic dedicat învăţământului săvenian La începutul lunii septembrie 1969 a apărut în Săveni, declarat oraş în 1968, un tânăr cu un zâmbet uşor ironic şi pus mereu pe glume. Pe 15 septembrie, când a început anul şcolar 1969/1970, s-a prezentat în faţa clasei astfel: ,,Sunt profesorul de limba şi literatura română Vali Marţuneac...

Sorana Gâtlan a cântat din nou acasă! Sau…. Viaţa pe care i-o dă vioara şi invers

Sorana Gâtlan a cântat din nou acasă! Sau…. Viaţa pe care i-o dă vioara şi invers O muzică ce nu te lasă să respiri. O reverie în acord cu tainele viorii. O ploaie de vise şi imaginaţia care zburdă în firescul muzical transformat într-un adevărat regal muzical. O confesiune muzicală. O combinaţie jucăuşă ruptă parcă dintr-o iubire juvenilă: ea, ridicată pe un piedestal...

Jurnalul unei ,,biblioteci vii”

Primit pentru publicare: 13 dec. 2010 Autor: Carmen MORARU Publicat: 13 dec. 2010 Jurnalul unei ,,biblioteci vii” Timp de patru zile, la Botoşani a prins viaţă un proiect inedit. “Biblioteca Vie”, ce este un concept internaţional, a demarat în acest Nord de ţară la iniţiativa Filialei Nevăzătorilor Botoşani, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu”...

,,În aşteptarea lui Moş Nicolae”

La începutul lunii decembrie, la Teatrul ,,Mihai Eminescu” a avut loc spectacolul ,,În aşteptarea lui Moş Nicolae”, organizat de Asociaţia culturală ,,Vis de Artist” din Botoşani în colaborare cu Consiliul Judeţean, Muzeul Judeţean, Direcţia pentru Sănătate Publică şi Teatrul ,,M. Eminescu”, fiind cuprins în cadrul programului ,,Întâlnirea de astăzi”, ediţia a XIX-a. Pe...

Fapte de cultura organizate de Editura Agata

Editura Agata, un Agatodemon al celor ce scriu cărţi, cu sprijinul primăriilor oraşului Săveni şi a municipiului Botoşani a scos, recent, de sub tipar două cărţi: ,,Borolea – 1432-2007. Documente, acte şi alte înscrisuri (traduceri şi rezumate)” scrisă de prof. Ilie D. Avârvări şi ,,Sfinte straie” – stihuri de Ovidiu Chelaru, cărţi despre care s-a mai scris în paginile...

Cântec trist din Teleorman, de Stelian PLATON

Cântec trist din Teleorman Motto: E un cântec trist, Un cânt de altădată, În care Teleormanul, E zilnic tras pe roată. O liniște se lasă de crapă doru-n noi, Când foșnetul tristeții se-ntoarce-n Teleorman. Suspină înalt în noapte salcâmii noștri goi, Precum morocănosul surd bătrân gorgan. Semințele răsar pe morminte ostenite, Gândim...

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: stiri.botosani.ro Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputatilor a adoptat pe 16 noiembrie un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, născut pe 15 ianuarie...

DECEMBRIE SE ÎNTOARCE, de Stelian Platon

Decembre se întoarce Dorinţa mea apune, iarna zace-n pomi, Cărările se duc înspre eternitate, Decembre se întoarce, sub norii săi molcomi Trec ciorile grăbite cernind singurătate. Ce tristă seară este lipită-n geamul meu, Sub aripile ude un înger se chirceşte, Decembre răsuceşte în seara asta ţara, Sub prapuri de cristal pârâul sfânt icneşte. Ca nişte mori de vânt viscolul...

De la un timp, de Stelian Platon

De la un timp Stelian Platon regretatului poet Gabriel Stănescu plecat recent de lângă noi De la un timp, îmi pare că aud Clopotul vestind, ca un bun profet, Silabisind cu glas casant şi crud, Că-n toamnă mai dispare un poet. Se lăsa pioasă o tăcere, Când Sapho îl primea-n legenda sa, Poemul său de patimă şi miere În casa nemuririi-l aşeza. Uscate-s ramuri tot mai sângerii, Iar...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături