Vis de Artist a sărbătorit Ziua Muzicii împreună cu melomanii botoşăneni Asociația culturală ”Vis de Artist” a sărbătorit, ca în fiecare an din 2007, Ziua Internațională a Muzicii. În 2010, manifestarea inclusă în programul ”Întâlnirea de astăzi” a fost realizată in colaborare cu Radio Romania Muzical (RRM) si s-a intitulat ”Invitație în universul muzicii clasice”.... 

Se spune – şi asta ar fi una din cauzele nereceptării la dimensiunile cosmice – că e un mare nenoroc că Eminescu s-a născut în ţara lui Caragiale. Marii filosofi, ca Eliade, Cioran, Noica, credeau că satira sa împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. Pentru restul muritorilor, Caragiale este „grecul” care n-a ezitat să strige, chicotind că „românul e gol!”,... 

În loc de editorial. Omul, (mai) recent… „Oamenii de azi sunt cei mai bine hrăniţi, cei mai prosperi, cei mai liberi (sub raportul deplasării în spaţiu) pe care i-a cunoscut umanitatea. În acelaşi timp, sunt oamenii cei mai slabi de înger, cei mai dependenţi de confort şi de consum, cei mai aserviţi bunului plac al liberului arbitru, cei mai puţin autonomi în judecăţile lor, cei... 

Percepţia românească a Străinului. Cine sunt străinii în spaţiul mental colectiv al românilor? Fără îndoială că fiece naţiune are o percepţie personală a Străinului, percepţie care în decursul Istoriei a suferit importante metamorfoze. Noi, oamenii de pretutindeni, cei care astăzi am ajuns să credem că am depăşit domnia şabloanelor şi a ideilor preconcepute, suntem mai închistaţi... 

„Matematica nu este disjunctă de cultură; face parte din ea” Convorbire cu Prof. univ. dr. Radu GOLOGAN, Preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România – Revista „Luceafărul” se adresează, preponderent, cititorilor de formaţie umanistă, dar şi celor cu pregătire ştiinţifică. Personalităţile din lumea matematicii trezesc totdeauna interesul. Aşadar, cine... 

Poezie din spaţiul carceral CĂTĂLIN IFRIM- UN POET „RĂTĂCIT ÎN LABIRINT” „Rătăcit în labirintul unei vieţi absurde, a găsit în poezie un ţărm, dar şi un tărîm miraculos “ (N.I.U) Având o bună colaborare pe linie culturală cu Penitenciarul Botoşani,unde de–a lungul anilor am participat la diverse simpozioane, lansări de carte,concursuri de cultură generală cu elevi... 

Becali, făcătorul de bani, e modelul ascuns al unor oameni cu mari pretenţii (Livius Ciocârlie); Scrisul e lucrul dracului, scoate ce e mai rău din noi (Livius Ciocârlie ); Cercul atât de restrâns… încât să nu te includă şi pe tine (Livius Ciocârlie); Una e să nu poţi citi o carte… alta e să nu ştii s-o citeşti (Livius Ciocârlie); Ce mult pierdem cu vanitatea care ne roade ceas... 

Articol publicat a fost publicat 10 oct.2010. Republicat: 9 oct.2014. Act cultural de elită la Galeriile ,,Ştefan Luchian” Lansarea cărţii ,,Personalităţi botoşănene. Ileana Turuşancu – corespondenţe”, autor: Gheorghe Median A consemnat, Ion ISTRATE ,,Inter arma silent musae!” Nu aceasta s-a dorit a se spune (aluzie la gâlceava politicianistă şi lipsa interesului pentru cultură... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să lucreze mintea unui îndrăgostit timp de douăzeci şi patru de ore şi iată ce veţi găsi: La... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II (Continuare din numărul trecut) Referitor la locurile legate de şederea vieneză a lui Eminescu, am amintit că poetul studiase în clădirea vechii universităţi (astăzi sediul Academiei Austriece de Ştiinţă) din piaţa Dr. Ignaz-Seipel din centru, de la vechea universitate se ajungea, mergând spre sud-est şi traversând... 

125 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu prin Basarabia În intervalul de timp 4-7 august 2010 Asociaţia Filateliştilor, Maximafiliştilor şi Cartofiliştilor din Republica Moldova a organizat la Chişinău, Expoziţia Internaţională de Filatelie, maximafilie şi cartofilie „EMINESCIANA” ediţia I. Expoziţia a fost dedicată aniversării celor 125 de ani de la trecerea poetului Mihai... 

SOLI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA BOTOŞANI În ziua de 31 august 2010, chiar de Sărbătoarea Naţională a Republicii Moldova „Limba noastră cea Română”, la puţin timp, deci, după Ziua Independenţei (27 august), la invitaţia Uniunii Vatra Românească – Filiala Botoşani, în colaborare cu Cercul Militar Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani, au fost oaspeţii noştri trei emisari... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte... 

Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,... 

Între ziduri de Gruia Cojocaru De visul de ieri mă dezleg, Să caut lucruri fără importanţă, Încerc icoana din clepsidră s-o-nţeleg, Dar Creatorul a luat vacanţă. Şi caut suspendat în gol, În cerul meu, rostit pe-orizontală, Lăsând din carnea mea un pol, Pentru un ceas rotund la o vestală. Strivesc pahare goale de pereţi Şi caii fulgeraţi îmi intră-n transă, În cupa mea doar... 

EMINESCU LA RADAUTI, dupa 139 de ani Se ştie că Eminescu şi-a purtat paşii prin Rădăuti, spre Serbările de la Putna tot într-un august 1871, când s-a întâlnit cu Ciprian Porumbescu şi avea ca prieten pe Samuil Isopescu din Costişa. În zilele noastre tot un costişean, Ioan Filipciuc, este un recunoscut şi neobosit eminescolog. Chemaţi de anii cei mai frumoşi, anii de liceu cu farmecul... 

Primit pentru publicare: 17 sept. 2010 Autor: Gheorghe MEDIAN Publicat: 17 sept. 2010 Editor: Ion ISTRATE     Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 – ?) Cercetătorii presei literare botoşănene din perioada care a urmat Marii Uniri din anul 1918, au putut întâlni, între autorii de poezie, numele lui Dumitru Baciu. Creaţiile sale, au apărut, cu precădere, în două importante... 

ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU… VARUJAN VOSGANIAN Georgică Manole: Vorbiţi-ne despre copilăria dumneavoastră… Varujan Vosganian: Despre copilăria mea vorbeşte pe larg „Cartea şoaptelor”, despre Focşanii copilăriei mele, despre bunicii mei, despre străzile, casele, oamenii, focurile, mirosurile şi spaimele de atunci. E un anume fragment pe care l-am scos din carte, cel care se referea... 

Oameni cu care Botoşaniul se mândreşte -Liviu Şoptelea şi Marcel Alexa- În acest an toamna a debutat, în plan cultural, cu o replică la atitudinea anticulturală a edililor oraşului (vis a vis de conservarea unor vestigii din Centrul Istoric) a artiştilor plastici, Liviu Şoptelea şi Marcel Alexa, care oferă botoşănenilor pasionaţi de artă o Expoziţie de pictură în ulei. Botoşăneni... 

Recent, la Editura Pim din Iaşi, a apărut volumul de poezii – TESTAMENT – al scriitorului Vasile Fetescu, ISBN: 978-606-520-974-9 şi 821.135.1-1, codul de catalogare al Bibliotecii Naţionale a României. Cartea cu 190 de pagini, într-un format mediu (110/180 mm), inspirată alegere, sub o îngrijire grafică excelentă, cuprinde şase capitole: ,,Poezia vieţii” (35 de poezii); ,,Izvor de... 

O CARTE DE SUFLET – ,,AMINTINDU-NE DE LICEU” – De fapt, o ,,carte document” ar putea fi numit volumul ,,Amintindu-ne de liceu” semnat de Eugenia Merenciuc (Vasile) – redactor la Departamentul cultură al Revistei ,,Cronica” -, apărut la Editura ,,Junimea”, catalogat de Biblioteca Naţională a României sub codul 821.135.1-94, cu ISBN:978-973-37-1463-7, în format B5 (170/240... 

ORCHESTRA POPULARĂ „RAPSOZII BOTOŞANILOR” – PATRU DECENII DE ACTIVITATE Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” – instituţie profesionistă de spectacole şi concerte – a luat fiinţă în anul 1970 ca formaţie muzicală a Consiliului Judeţean al Sindicatelor, în prezent aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani; în cele patru decenii de activitate, orchestra... 

MARIN TĂUTEANU – „FOTOGRAFIATUL INTERZIS” Am putea porni de la comanda ostăşească, desigur, „Pe loc repaus!”. Autorul, botoşănean, Colonel (r) şi-a dat-o şi a executat-o parcă singur. A ieşit la pensie, dar nu s-ar putea, nicidecum, că nu este activ. Printre o sumă de activităţi cotidiene s-a pus pe scris. A început cu acest prim volum (Liceul Militar), de amintiri, circumscris... 

Cartea a apărut sub egida Muzeului Judeţean Botoşani la Editura Agata, autor: Gheorghe Median, ISBN:978-973-7707-90-1, format B5 (182/257 mm), 200 de pagini. Prin această carte, se doreşte a fi evocată personalitatea profesoarei Ileana Turuşancu (1909 – 2004), ce face parte din ,,galeria oamenilor de valoare ai Botoşanilor”, cum însuşi autorul o spune la începutul volumului: ,,(…)... 

Dialog neconvenţional.Dumitru Ignat: Nu agreez profeţiile şi profeţii Botoşănenii interesaţi de cele culturale vă cunosc ca poet, prozator, publicist. Încercaţi şi pentru tinerii cititori ai revistei noastre un scurt curriculum vitae. M-am născut în Botoşani, am învăţat la un liceu de aici şi tot în acest perimetru am lucrat în felurite instituţii culturale şi artistice: Comitetul... 

Explorând intimitatea gândului şi imensitatea spiritului Adrian GEORGESCU – „SOSIREA SPRE DUMNEZEU” …Este bine ştiut că orice călătorie, orice părăsire a spaţiului comun/cotidian, orice deplasare în locuri inedite, pitoreşti, îndepărtate predispun la nelinişti,întrebări,introspecţii. Ne mirăm, ne minunăm, medităm. Inima se înfioară. Mintea prinde aripi. Zboară. Spre... 

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009) (Continuare din numărul anterior) „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” – Cum priviţi breasla scriitorilor botoşăneni din zilele noastre? Pe care dintre actualii scriitori botoşăneni îi apreciaţi în mod deosebit? –... 

O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA- Ca peste tot în lume, şi în ţara noastră, formele de relief, apele, localităţile poartă nume proprii, care, adesea, le caracterizează şi le exprimă particularităţile. Faptul este important pentru orientarea în teren, mai ales în zonele colinare, cum este şi aceasta, unde largul întinderii prezintă mai puţine elemente... 

Şcoala Plevna, între tradiţie şi suprimare Ar fi împlinit, în septembrie 2010, 90 de ani. Raportată la o existenţă, rostită în Apusul Europei, era încă tânără, dar aici, pe mioritice meleaguri, fiinţa într-un registru senin, molcom, aşezat în consistente temeiuri. Păstrase puţin din ritmurile timid-sprinţare din perioada interbelică, însă s-a desprins, cu lejeritate, de roşul... 

Primit pentru publicare: 15 sept. 2010 Autor: Andrei Constantin Publicat: 17 sept. 2010 PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI – ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII   „Meseria îi brăţară de aur”, spune un vechi proverb românesc, valabil astăzi şi încă mult timp, cu toate că unele meserii au dispărut se vor regăsi doar în amintiri şi în cărţi, iar altele noi, despre care nu... 

DE LA ANDRÉSY LA BOLINTINUL DIN VALE Îngrijoraţi de evoluţia vulcanului Eyjafjallajökull, din Islanda, de întreruperea traficului aerian în toată Europa, aşteptam, cu biletele în buzunar, procurate pentru zborul avionului Companiei „Blue Air”, ziua de 25 aprilie 2010, orele 17. În sfârşit, de pe Băneasa, am decolat la timp, cu un aparat „Boeing 737”, supraaglomerat, din cauza... 

Eseu cu…longilinul şi longevivul Quintus Printre Ioneştii celebri (agronomul de la Brad, dramaturgul de la Paris) un rol de seamă i s-a rezervat celui de-al treilea, Mircea Ionescu-Quintus, de la Ploieşti, avocatul născut la 18.03.1917. Cetăţean emblematic al republicii de la Ploieşti într-un alt terţet, alături de Caragiale, Nichita Stănescu, Eugen Simion. Trăitor între două secole,... 

Mai simplistă sau mai sofisticată, mai colorată ori mai ştearsă, filosofia de viaţă a fiinţei umane se consumă zilnic, fără turnuri de fildeş. E suficient doar să observi, să asimilezi un strop din esenţa lucrurilor/evenimentelor care ţi se întâmplă, pentru a dobândi o anume experienţă de viaţă, un mod propriu de a opera cu judecăţi de valoare şi – am putea spune –... 

Motto: Din perspectivă micro ori macrosocială, Istoria ne consumă la fel de calm şi de cinic, precum – cu serafică eleganţă – o face nobila cenzură, a unora dintre impozantele instituţii de cultură botoşănene… La început de mileniu III, fiinţa umană trăieşte în zodia metamorfozelor, a prefacerilor, a permanentelor modificări a ierarhiilor, pe care, tot ea, odinioară,... 

654. Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de viaţă (John G. Hibben); 655. Cei care nu muncesc n-au nici un interes să vadă sau să se vadă că face cineva ceva (Rodica Stănilă); 656. Într-o ultimă respiraţie să poţi exclama: „Ce roman a fost viaţa mea!” (Napoleon); 657. Zilnic se pune pentru om chestiunea cum ar putea să-şi facă loc deajuns... 

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: ştiri.botoşani.ro Publicat: 06-09-2010 Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi „pentru” şi patru abţineri, declararea datei de 15 ianuarie drept „Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa aparţine unui număr de 50 de senatori şi deputaţi PSD şi PNL. „Românii văd în Eminescu,... 

SEMNAL EDITORIAL A apărut recent cartea ,,Amintindu-ne de liceu”, dedicată Liceului de cultură generală Vorniceni. Toţi cei 304 absolvenţi ai liceului se regăsesc în paginile acestui volum, alături de profesorii lor. Cei care doresc să primească un exemplar gratuit sunt rugaţi să sune la 0742452572. Alte informaţii le găsiţi în ediţia online a revistei ,,Vorniceneanul”: http://www.vorniceneanul.ro (http://vorniceneanul.ro/semnal-editorial-amintindu-ne-de-liceu%e2%80%9d) Redacţia  

Nu avem noi, românii, la nivel naţional, o sumedenie de valori pentru a ne putea permite, din greşeală ori cu bună ştiinţă, luxul de a le ignora. Nu avem acest drept, pentru că, astăzi, mai mult ca oricând, a ne solidariza întru cultura naţională reprezintă cheia spre europenism şi universalitate. Pornind de la aceste considerente, am ales să exprim un gând despre Ioan Slavici, scriitorul... 

Încet, ironic, parcă agresiv se mistuie vara. O simt galopând în fiece respiraţie a frunzei, în fiece dans al libelulei, în fâlfâitul descătuşant al cocorilor. Sunt aici, eterni, şi totuşi tainice chemări încep să crească pe drum… Nu-mi propun să alunec în emoţia verii, uzând de siropuri ori languroase erupţii sentimentale. Vreau doar să elucidez sensul vacanţei, în care,... 

619. Nu-mi place şi nu înţeleg nimic din ce este actual, îmi place şi înţeleg inactualul ( Roland barthes); 620. Nerăbdarea unui mai târziu pe care trebuie să-l aştepţi, a unui acum care fuge şi a unui altădată care destramă şi-ţi prăbuşeşte viitorul în ruinele unui prezent confundat cu trecutul ( Claude Levi – Strauss); 621. Democraţia nu descoperă ordinea, nici nu o inventează.... 

160. VISUL LUI NICCOLO MACHIAVELLI: L-am găsit prezentat de Adrian Cioroianu în „Dilema” nr. 409 din 2000: „…se făcea că Machiavelli stătea la o margine de drum şi, dintr-o dată, vede trecând pe cale, prin faţa lui, un grup de oameni tăcuţi, cu seninătate pe chipuri şi cu haine zdrenţuite pe trupuri. „Cine sunteţi voi şi unde mergeţi, oameni buni?”, ar fi întrebat proprietarul... 

MIRCEA SCARLAT ŞI TEORIA „TRĂDĂRII FECUNDE A LUI EMINESCU Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman, Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel, s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D.O. („Domiciliu... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VII. Paradoxul atracţiei contrariilor Marile prietenii şi marile iubiri se verifică şi se întăresc inclusiv prin forţa duşmăniilor pe care le generează şi prin intransigenţa împrejurărilor în care se desfăşoară; indiscutabil, calitatea duşmanilor pe care îi avem dă măsura propriei noastre personalităţi căci un vultur... 

 Un strop de iarnă Acum când se întoarce primăvara,  Şi-n streşini picură o amintire,  Un strop de iarnă a rămas în noi,  Cântat în si bemol pe vechi clavire.  Se-ntorc lăstuni din ţări de jar, În zboruri lungi, desprinse din poveşti; La chipul tău mă-ntorc ca-ntr-un altar, Şi la icoanele, în care nu mai eşti. Vom fi parcurşi acum de-un ultim ger, Când vom simţi cum... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA ,, Tu, bătrână Vienă, Tu, leagăm străvechi al împăraţilor, Auzi tu la poartă Pasul greu al eroilor?” (M. Eminescu- mss.2290) Evoluţia creaţiei literare a lui Mihai Eminescu este inimaginabilă, chiar inexplicabilă fără a lua în calcul perioada studiilor vieneze, 1869-1872. Poetul ajunge în septembrie 1869 la Viena,... 

Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română – ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum însuşi afirma, în 1971, cu o evidentă notă de mândrie. Din fericire, cercetând... 

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari,... 

Gheorghe MEDIAN       Monumentele Botoşanilor Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac”   Intre elementele care conferă personalitate unui oraş, monumentele se află printre cele dintâi. Construcţii civile, de cult, administrative sau de altă natură, care au dăinuit timpului şi graţie caracteristicilor lor arhitectonice se disting din rândul celorlalte... 

  Enigmatica dragoste Am plonjat În apele învolburate Ale dragostei, Fără să fi învăţat Literele de foc Ale alfabetului Iubirii. Experienţele stângace, De început, Mi-au luminat, Treptat, Enigmele amorului Scânteietor. Şcoala instinctului Ancestral Este destulă Pentru oricare fiinţător Normal. Senectute Motto: ... 

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII” Încheierea procesului de formare a statului unitar român, schimbările ce au survenit în viaţa politică, economică şi socială, în perioada interbelică, s-au manifestat şi în domeniul culturii. Noul cadru instituţional, realizarea visurilor seculare ale înaintaşilor, condiţiile existente şi cerinţele unei societăţi moderne, dornice de...