Revista Luceafărul

Adrian Petrisor Aflacailor

Vârsta: 28 de ani Studii: Universitatea de Studii Agronomice din Iasi Ocupatia actuala: Agent de paza (dupa ce a mai fost sef ferma de pasari si consilier vânzari auto) Domiciliul: Paltinis, judetul Botosani Poezia lui Adrian Petrisor Aflacailor poate fi încadrata unui sistem peratologic pe zona naturii din sine, în sensul teoretizat de Gabriel Liiceanu: „natura din noi...

Poesis

Cantecul femeii desculţe Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost...

Agata – 15 ani de activitate!

Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,...

Agata – 15 ani de activitate!

Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,...

Două şcoli şi doi dascăli

La gura hornului, încins cu jarul lăsat de câteva vreascuri, bunicul şi nepotul stau de vorbă şi fac mături. Pe cuptor, la lumina plăpândă a lămpii, mama copilului, toarce fir subţirel din caerul de lână şi gândeşte undeva departe, la o altă lume, ce a fost cândva şi care, nu se mai întoarce. Din când în când, atrasă de vorbele bătrânului, se apleacă peste prichiciul...

Editura Academiei Române la ceas aniversar!

Prestigioasa instituţie, Editura Academiei Române, a parcurs 60 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej a organizat o expoziţie aniversară deschisă, marţi, 3 martie a.c. în holul central al Casei Academiei Române din Bucureşti. Aici, sunt expuse cărţi şi reviste, lucrări de referinţă reprezentând cei 60 de ani de activitate al înaltului for ştiinţific şi cultural academic...

Grigore Botez-un cărturar de excepţie

O mare personalitate a plaiurilor botoşănene a fost şi rămâne Grigore Botez. Arhicunoscut în lumea culturală ieşeană, Grigore Botez a fost şi este un deschizător de drumuri în domeniul biblioteconomiei şi nu numai. Născut în Hăneşti, la 15 septembrie 1910… …chiar în luna şi anul când tatăl său, preotul Dumitru Botez punea piatra de temelie a...

Eveniment—Theodor Damian cel preaplin de har

28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin...

Eveniment—Theodor Damian cel preaplin de har

28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin...

Menghina amintirilor

Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,...

Menghina amintirilor

Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,...

Dicţionar special

19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului...

Dicţionar special

19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului...

(Auto)Sfaturi

31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice...

(Auto)Sfaturi

31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice...

Descoperirea

De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns...

Descoperirea

De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns...

Réthorique

Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici? Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ...

Réthorique

Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici? Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ...

Alb mai roşu

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Alb mai roşu

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Nici „dacă” şi nici ,”poate”

Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai devreme. Sau de-aici încolo. Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie....

Joc de idei – 1 aprilie în calendarul raţiunii mele

Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o...

Eseu cu… premoniţii

Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari...

Eseu cu 07.07.07

Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon...

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu...

Meşterul cu mâini de aur

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,...

O poezie a continuităţii cu sine

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura...

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice...

Tatăl nostru de sub pământ

După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură...

Dumitru Lavric

O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani....

O paralelă Eminescu – Creangă. Întâmplările neîntâmplătoare ale dragostei

Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (II)

Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul...

Sensuri ale noţiunii de ,,topos” în lirica eminesciană (I)

În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”,...

Interviu cu ziaristul şi omul de cultură Traian Apetrei

„Cred că actuala criză a omenirii nu îşi are sorgintea în falimentul unei bănci americane, ci într-o prealabilă criză morală pe care nu a vrut nimeni să o ia în seamă!” – Ce amintiri păstraţi din anii copilăriei? Dar din anii de şcoală? – Sigur, e de întrebat de ce un cititor al acestor rânduri ar fi interesat tocmai de copilăria mea? Mai ales că anii...

Femeia între interioritate şi exterioritate

Intervalul februarie – martie a început de un timp să abandoneze mirajul zăpezilor şi să ne poarte mai mult cu gândul spre EA, femeia. Abia ieşiţi din spiritul Anului Nou, obosiţi de „libertatea lunii decembrie”, aerul se încarcă în toată infinitatea sa de mirosuri fine de parfum feminin, contribuind la revigorarea altor tipuri de interese bărbăteşti. Abandonând preocupările...

Ioana Miron

Ioana Miron Nume:MironPrenume: IoanaVârsta: 19 aniLiceu: Liceul de arta “Stefan Luchian”Oras: BotosaniJudet: Botosani Se spune adesea ca matematica si muzica se deprind învatând regulile si abia apoi devii creativ. Venind de la Liceul de Arta „Stefan Luchian”, Ioana Miron (19 ani) trebuie s-o fi învatat ceva reguli. Nu stim carei arte i s-a dedicat în liceu însa, din poeziile...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Botoşănean atras de opera marilor valori născute pe aceste plaiuri

Creaţia corală a cappella a compozitorului botoşănean Gheorghe Cojocaru cuprinde piese de factură lirică. Deşi sunt amprentate de gândirea polifonică a compozitorului, lucrările sale reunesc tehnici de scriitură diferită, fapt observabil în creaţiile compozitorilor din secolul XX. „(…) Pentru mine muzica rămâne o artă a emoţiei (…)” (Dirijorul francez Serge Baudo,...

Mouqaddima

Speak, Memory! – aşa ar trebui să încep, precum entomologul care, descoperind nimfeta, s-a metamorfozat în romancier pentru a o putea descrie, să-mi amintesc bine, precum Humuleşteanul, să las memoria timpului să vorbească, precum Hudeşteanul, să înfăţişez de pe la noi ce-a fost odată, precum sorbonardul născut la Tudora, să plec A la recerche du temps perdu în speranţa...

Încursiuni în toponimia unui sat românesc

Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând...

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar...

Pâinea ultimei zile

Uimirea din dimineaţa prelungă cînd, pe neaşteptate, te surprinde capodopera finală a strădaniei de o viaţă: apusul astrului de deasupra casei tale. Iisus de-aş fi, nu te-aş chema la mine. Nu ştiu ca mîntuirea să fie fapta bună pe măsura oricui. Nu mi-i uşor a crede că autorul unei poezii e omul ce va muri curînd, nu mi-i uşor a crede că cel care a scris-o e încă în...

Recviem pentru Grigore Vieru

Scriam la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului istoric de trezire a Basarabiei din...

Profiluri – Mihai Maxim

S-a născut la 9 noiembrie 1943, la Vorniceni, Judeţul Botoşani într-o familie de ţărani, fiind fiul lui Vasile şi al Adelei Maxim. După terminarea cursurilor şcolare elementare, în satul său natal, a urmat cursurile liceale la prestigiosul Liceu-internat „C. Negruzzi” din Iaşi. În 1961 a început studiile universitare la Iaşi, în domeniul istoriei, fiind atras de istoria veche. În...

Evocarea poetului Mihai Eminescu la Istanbul

Anul acesta, cum de altfel în fiecare an, cu prilejul zilei de 15 ianuarie, Institutul Cutural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul a organizat omagierea poetului Mihai Eminescu, pentru diaspora românească din Istanbul, cât şi pentru publicul turc, în colaborare cu Parohia românească locală, în parteneriat cu universităţi şi instituţii culturale turceşti. Evenimentul a avut loc...

Mihai Eminescu – „LUCEAFĂRUL” Simfonia destinului

Într-una din scrierile sale, magul de la Păltiniş aşeza diferitele perioade ale culturii şi civilizaţiei europene sub semnul cuvintelor: Bizanţul şi Evul Mediu ar sta sub semnul substantivului, al substanţei, Renaşterea ar semnala prin umanitatea pestriţă a festivităţii şi carnavalului „anarhia adjectivelor”, barocul ar fi epoca adverbului ce ar sugera un timp al excesului şi...

Zilele ,,Mihai Eminescu” 2009

Manifestarea cu rezonanţă naţională cunoscută sub numele de Zilele „Mihai Eminescu” a ajuns la a 40-a ediţie. Printre personalităţile prezente s-au remarcat Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Varujan Vozganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Mircea Dinescu, Cassian Maria Spiridon, George Vulturescu, Daniel Corbu, Adrian Alui Gheorghe şi Claudiu Comartin. Laureatul...

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături