Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026
6.282 de articole
Autor: George Ciprian Balan
Harmony From the nightly depths of space The perfume of the stellar lights Spurs us kissing and embrace And makes the love in us ignites. . Which that truly straightly makes In our souls to question right — Isn’t this all what it takes For…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
În Botoșani, scut vrednic cu sclipiri celeste, Limba Română-n versuri se-nveșmântă Cu Eminescu, născut, luceafăr acum este, Și Ipotești, unde dorurile se confruntă În clopotul de aur din clopotnița sfântă! Samson Bodnărescu, poet și dramaturg, Ioan Păun Pincio, Ioan Bădescu - Scipione, Nicolae Iorga, dascăl…
Citește mai departe →Autor: Ioan VASIU
doar în Limba Română iubirea o-nțeleg doar în Limba Română îmi slăvesc eroii doar în Limba Română visul meu e întreg doar în Limba Română admir cântecul ploii doar în Limba Română fluierul plânge frumos doar în Limba Română mă bucur de copii doar în…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Copac de măr, inima mea, La tine nu pot renunţa, Să te răpun eu, tocmai eu, Când eşti şi-ai fost copacul meu? . Eşti obosit şi eşti bătrân, Dar eşti şi locului stăpân, Acestui loc de ani prea mulţi, Ne-ai rodit umbră peste frunţi... .…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
În limba ta-nţelegi cuvântul Metafora ce te-nfioară, În graiul tău săruţi pământul Şi înţelegi ce-nseamnă ţară. În limba ta ţi-e scris destinul, Chiar dacă-n alte ţări trăieşti, În limba ta ai pâinea, vinul, Cu care te împărtăşeşti. În limba ta ai amintiri Şi spui…
Citește mai departe →Autor: Monica Răduţ (Gherghel)
Cum floare se iveşte din firavă sămânţă, Cum ea prinde vigoare şi-şi creşte-a ei sămânţă, Cum ea se-mpotriveşte furtunilor ce vin, Cum ea se ofileşte puţin câte puţin, Cum ea sfârşeşte-odată... când timpul i-a trecut, Cum ea îşi vrea vlăstarul cel încă nenăscut, Cum…
Citește mai departe →Autor: Luci Trușcă
Îmi imaginez că întind brațele și devin hotar, Sunt Dunăre, Mare sau Prut, În mine curg Mureșul, Oltul, Siretul, Jiul, Argeșul și toate râurile ce scaldă al țării pământ. Cuprind cu privirea orizontul și îmbrățișez munții Carpați, Sunt o ciută ce se-adapă-n izvorul secular, Sunt…
Citește mai departe →Autor: Luci Trușcă
Ziua Limbii Române (Acrostih) Z estre neamului, dar sfânt, I ubire-n versuri și-n cânt, U șă-n veacuri, legământ, A devăr în orice gând, L umină-n suflet aprinsă, I zbăvire-n veac, nestinsă, M ir uns, divină putere, B iruință și avere, I nfinit în cărți nescrise,…
Citește mai departe →Autor: Luci Trușcă
Ochii vorbesc înșirând nerostite cuvinte, scântei de dorințe scăpărate-n atingeri de gene, priviri ce scriu fără punctuație fraze, într-o poveste croită din clipe netrăite, născute de infinitul ce se joacă nefiresc cu fiecare vocală, cu fiecare consoană și devin palme, care țin în căușul lor…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Închinare pân’ la iarbă, Pentru firul verde-al vieţii, Iar când soarele-o să fiarbă, Alungând veşmântul ceţii, . Firul mic, verde,-ncălzit Se va înălţa să ceară Stropul de apă dorit, Ce-l va reda vieţii iară. . Nu-ndrăzneşte de mai mult, Rugăciunea să-şi înşire, Că-i tot câmpul…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
Sunt sfătuit să renunț la celebritate, Să prind curaj și piatră la hotare să așez, Poemele confraților, albe[1], să le scămoșez Pentru formă și fond, cu claritate. Sunt sfătuit să-mi scormonesc ogorul Și aurul din adâncuri să-l scot pentr-un vers, O lance în piept s-arunc…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Bobul de grâu s-a copt În bulgărele de pământ Şi, dăruindu-se de tot, Se face vieţii zăcământ. Bobul de grâu crescut în vară, Ce se-mplineşte dăruind, E pârguit în pâine iară, În tot aluatul aburind. Bobul de grâu prea mic în sine Se vrea chiar…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Nu departe de satul cu pomeni multe se afla cătunul Străchinari , cunoscut prin celebrele vase de lut ars, de la ulcele și străchini până la vase ornamentale prezente în toată țara și nu numai. Era aici un olar care nu vorbea niciodată. Locuia singur…
Citește mai departe →Autor: Gruia Cojocaru
Seducție în Atlantic (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Și-a cărat laptopul în ,,Insula caprelor”, dar abia s-a atins de tastatură. Cum a evadat din Aeroportul ”Fuerteventura” s-a dus întins la el. Oceanul – bestie necruțătoare ce descompune tăcerea, sânge albastru îngropând surd descătușarea clipei.…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
După ce scrisese, câteva pagini, la romanul despre un personaj, fost activist de partid, care furase din averea pcereului, aproape de mizul nopții, Tudor a adormit. Nu a știut când un vis l-a cuprins.Se făcea că era într-o țară cu oameni vopsiți în galben,…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Cartea mea, bună sau rea Sufletul căzuta-mi în ea Bună-rea e cartea mea Am umplut lumea cu ea Ascunsă stă, ca să mai stea Acolo e prin mintea mea Aleargă-n viață, viață e Și de e bună, de e rea E cartea mea . Am…
Citește mai departe →Autor: Luci Trușcă
Îmi imaginez că întind brațele și devin hotar, Sunt Dunăre, Mare sau Prut, În mine curg Mureșul, Oltul, Siretul, Jiul, Argeșul și toate râurile ce scaldă al țării pământ. Cuprind cu privirea orizontul și îmbrățișez munții Carpați, Sunt o ciută ce se-adapă la un izvor…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Pe un colnic cu o poiană de flori am urcat, Loc deosebit care m-a fermecat Și în tihnă până în suflet mi-a intrat Toată frumusețea de pe-acest pământ adorat. . Era o vreme prielnică,încântătoare, Soarele abia se vedea în depărtare, Să plec de acolo nu…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Ieri am găsit secunda vieții mele Dar am găsit-o la piață, la un țăran pe tarabă Era amestecată între morcovi, ceapă și varză. I-am spus țăranului să-mi cântărească secunda întreagă. Curios, l-am întrebat cât costă secundă vieții mele? Te costă trei bani și două cupe…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Casă veche, din chirpici, Modelaţi din lut şi paie, Am venit, sunt azi aici, Stau la tine în odaie. . Calc covorul cel ţesut Dintr-o iută în lungi fire, Ca şi când aş fi trecut Prin viaţă şi prin iubire... . Parcă-mi pare c-a venit…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
În satul dintre dealuri, legendele erau la ele acasă. Oamenii aveau imaginație bogată și schimbau mereu câte ceva în legendele care ajungeau în sat. Legenda Rafalei nu putea face excepție. Când se pornea câte o vântoasă, copiii alergau către case și cântau cu voce țipată:…
Citește mai departe →Autor: Traian Calancia
Din cartea în pregătire pentru publicare la Ed. Agata, La o ceașcă de bârfă, scrisă de Traian Calancia. E noapte, e târziu. Afară plouă cernit, e frig și întuneric. E frig și în casă, e frig și în suflet. Stau pe marginea patului crispat și…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
O boare răcoroasă s-a rătăcit printre vii, Plopii licăreau în structuri argintii, Glasul vântului tremura-n frunza salcâmului, Crângul privea prin undele asfințitului. . Aerul din jur era atât de îmbălsămat Încât sufletul se simțea încântat, De o misterioasă melodie Ce fremăta peste întreaga câmpie. .…
Citește mai departe →Autor: Monica Gherghel-Răduţ
Mă-ntorc să mă închin la Govora din nou, Spun rugăciuni purtate de taină şi ecou, Spun mulţumiri de viaţă şi pentru dragii mei, Stau lânga Maica Sfântă, sub aripile ei. Pictura cea ivită de secole-n pridvor, În vremi brâncoveneşti, se-mbracă într-un dor Şi se…
Citește mai departe →Autor: Traian Calancia
Din cartea în pregătire pentru publicare la Ed. Agata, La o ceașcă de bârfă, scrisă de Traian Calancia. Întâmplarea de mai jos am auzit-o povestită în tren, de un companion hâtru, care cică o citise și el pe undeva. Se zice că în Franța, o…
Citește mai departe →Autor: Traian Calancia
Din cartea în pregătire pentru publicare la Ed. Agata, La o ceașcă de bârfă, scrisă de Traian Calancia. În biroul preşedintelui de CAP, doi bărbaţi tăcuţi, sătui de toate, după cum îi arătau feţele, tocmai se pregăteau să plece undeva la un iaz, să le…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Lingurarii după o zi de muncă și mai multe pomeni de la oameni cu dare de mână căzură într-un somn greu cu vise groaznice , adevărate coșmaruri. Singurul de veghe era Coman Neamțu. Se instalase în postul de veghe flancat de cei doi mioritici. Tradiția…
Citește mai departe →Autor: Traian Calancia
Din cartea în pregătire pentru publicare la Ed. Agata, La o ceașcă de bârfă, scrisă de Traian Calancia. Grigore era căsătorit de vreo cinci ani, se înțelegea binișor cu nevasta, atât timp cât nu-și băga coada, scorpia de soacră-sa. Avea asta un talent, parcă simțea,…
Citește mai departe →Autor: Traian Calancia
Din cartea în pregătire pentru publicare la Ed. Agata, La o ceașcă de bârfă, scrisă de Traian Calancia. Cuvântul autorului Ca să nu mă mai complic în explicații, care e schiță, care e nuvelă, care e pamflet și care e scheci, ca să nu-i mai…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Ieri abia am ridicat-o gârlă mare de apă Copacii pădurii mă priveau foarte curioși Norii se rostogoleau, făceau tumbe mari în noapte Dacă ași avea casă, ași duce gârla acasă Și în ogradă ași așterne țesut din flori Încă aștept liniște, liniștea iubirii să mă…
Citește mai departe →Autor: Ionuț Țene
Merg pe urmele tălpilor tale Avem același număr la pantofi Tocul este ușor ros de platfus Cicatricele sunt la fel de înalte Și duc înspre pădurea înaltă Acolo te aștept obosit Și cu pașii în aceleași umbre Unde crește tăcerea ierbii cosite Ionuț Țene
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
republicare: rev. și ad. Un tăvălug se rostogolește peste viii noștri morți și peste ale noastre rădăcini adânci apasă cu îndârjiri mulțimi de false și nerușinate învrăjbiri, pentru o amestecare înspre o păgână nivelare. Pare o fatalitate a morții viilor noștri, izgonindu-le locul cuvenit printre…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Nu mai știu… De mine, de tine De noi amândoi De clipa în care noi am căzut Pentru c-am vrut Prin unul ca mine, ca tine Ca noi amândoi... De-o simplă privire Între noi aruncată De mine, de tine De noi amândoi De pasul făcut…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
Vântul neliniștit agită salcâmii, Doboară la pământ holdele,ciulinii, Perdelele ferestrei le răsucește, Varul scorojit de pe zid îl dezlipește. . Obloanele închise le despică, Prin aleile înflorite se plimbă, Țipă pe câmpurile nemărginite Ca o păsăre pe cer se învârte. . E vântul ce încălzește…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Un cimitir cu stele O lume tot mai oarbă Fugit-am dintre ele De-a lumii simplă vorbă Un cimitir cu oameni Și astăzi s-a pierdut Șters e cuvântul semeni Norodul a cerut Un cimitir cu cărți În smoală tipărite Ca David suntem toți Pretenții amăgite Un…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
Metafora Vorba spusă pe dos într-un buchet de cuvinte E un fel de comparație fără termenul de comparat, râul țâșnind de sub stâncă inventează moara și minte foamea zilei în cotlonul hambarului plecat la arat. Se clătește ziua cu marea înspumată prin gură Pescărușii mint…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Pentru sătenii din trei sate la vale de Lingurari, Rafala devenise un duh rău, o stihie care aducea nenorociri. Nu mulți știau legenda apariției Rafalei. Pentru bunicul Sofronie, rugămintea nepotului Leon fu primită cu bucurie, deoarece povestea va merge mai departe. Fiind seara în…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Ce frumos înfloresc veacurile ascunse Precum rădăcinile uitate în rădăcini de dor Numai eu măsor distanța iubirii ca să vin Dar din păcate porțile clipei stau mereu închise Numai aerul mai aleargă ca o fiară sălbatică Și-a făcut și acte false să rămână în ogradă…
Citește mai departe →Autor: George Ciprian Balan
Pe-o cărare ce-n adâncul codrului celui de frasini Șerpuirile-i umbroase prin desișuri îl conduc, 'Naintând fără de frică, onorând a vremii datini, Iaca un voinic de seamă și-a promis a fi haiduc. . Și-ntâlnire secretoasă dându-și el cu alți tovarăși, Camarazi cu iscusință, fără milă…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
Atâta foc varsă soarele peste respirația trupului Încăt vipia verii suflă și-n iaurtul scos din frigider. Moara de apă își usucă valul la respirația zilei Și poemul se călește la umbra unei fântâni, Pe când metaforele își iau picioarele la spinare și ies din…
Citește mai departe →Autor: Vasile Dan Marchiș
Vasile Dan MARCHIȘ Mai imprevizibilă ca oricând, muza m-a întâmpinat astfel: ”Dacă prima formă de a muri liniștit și împăcat nu reușește nimănui, va reuși a doua sau a zecea oară? Cine moare liniștit și împlinit? Odată, ai vrut să mori îngânând poezia;…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEA
Prin miriștile cu maci stropite din al inimii stăpână, a mea Catrină, spre ea alerg cu gândul ce se-nfrână în spice așezate în clăi, topite pe valuri de catrință în șirag de suferință. Urc mai sus pe mijlocul din deal cu secera plină de iubire…
Citește mai departe →Autor: Vasile LEFTER
Sunt amintiri care par uitate. După zeci de ani te trezești tulburat, neliniștit, insomniac și nu știi de ce. Vise ciudate îți tulbură somnul și întâmplări ce păreau uitate dau buzna de parcă ai fi somnambul. De mai multe zile, o voce de pe alt…
Citește mai departe →Autor: Al Florin Țene
Poezii de Al.Florin Țene Când noaptea iși aruncă pijamaua pe fereastră Zorii trezesc guguștucul ce moțăie pe-o creangă, Desculț își strigă numele deasupra casei Să nu-și uite, chiar azi, numele dat de Dumnezeu. Eu îmi citesc sufletul pe care l-am scăpat în palme Și nu…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
Frumoasă sărutare (pentru Lenuța) Printre veacuri, îți mai amintești Lenuța? Când cu așteptări veneam la geamul tău, Rugându-te să-mi dai o lungă sărutare Pentru 2000 de ani, mereu, mereu Precum vezi, distanța clipei are casă, Drumul vieții are astăzi viză pusă, Norii trag din clopote…
Citește mai departe →Autor: Romulus Ungureanu
Se usucă copacii în căldură Căldură sufletească, umană Păsările zbor pe sub bordură Răbdare pământul emană Animale încrucișate-n rușine, Rușine față de Dumnezeu Pierdută de omul fără suspine Avută de animale ca trofeu Se risipește omul din om Sub mașina de năravuri Ieftin și…
Citește mai departe →Autor: Dumitru Petraș
De ce și astăzi umbrele vieții plâng? Pe drumuri mari dar încă necârmuite Când zborul nu mai are zbor Și clipa nu mai are clipă. Nici speranța nu mai are casă. Ea plânge că un copil nenăscut Când eu îmbrac spinii cu sărutări se nu…
Citește mai departe →Autor: Teodor Epure
M-am gândit să-mi împart timpul nopții Între un somn adânc și rugăciune, Visele să mi le fac prilej de gândire La credință, la viață, la nemărginire. . Căci credința este o îndatorire Însoțită adesea de iubire, Și poate deveni viață, trăire, Dacă e îndeplinită cu…
Citește mai departe →Autor: Ionuț Țene
Recent am citit o carte cu adevărat excepțională, scrisă de Vladimir Crețulescu și intitulată sugestiv ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction d’une identité naționale”. Cartea este la bază o lucrare de doctorat, care a văzut lumina tiparului la Editura L`Harmattan.…
Citește mai departe →Autor: Gruia Cojocaru
La vreme de seară, când luna tremura catifelat pe pajiștea norilor, care odihneau calm pe coama salcâmilor din capătul ogrăzii, în vreme ce câinii acompaniau strident tânguitul girofarului unor polițiști, căliți în misiuni înalt-dătătoare de speranță, m-a vizitat țăranul. De fapt, trebuie să recunosc că…
Citește mai departe →
