Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

LA UMBRA GÂNDULUI

Peste tot se arcuiește un cer de baladă, Soarele devine un câmp de legendă, Romanțele toamnei țes povești muzicale Și ne poartă pe meleagurile natale. Sub pridvor dălia sângerează și plânge Ca un fluture supărat și se stinge, Aerul parfumat...

Șuvoi de viață printre morminte – mușcătura de varan

Gruia COJOCARU Obiceiul de a săpa în oglinda interioară m-a capturat din momentul în care am început să-mi pun întâile întrebări. Așa se face că, din copilărie, am scormonit cu râvnă în sinele meu. Introspecția n-a generat însă relaxare, ci doar putința de a-mi accepta fără rezerve traiectul existențial. În același timp, în măsura în care am avut inspirație și perspicacitate,...

Glasul iubirii

Tu nu auzi, femeie, cum glasul iubirii fierbe în mine? Și apa în șipot icnește incărunțită? Culoarea perdelei îți cade din fereastră Lăsând speranța iubirii să intre. Ca o livadă înflorită din muguri Tu să nu mai plângi femeie cu lacrima deschisă Amurgul nopții poate rugini. Cum ruginește distanța clipei în uitare Tăcerea ta stă păcălită de vorbe Numai aerul prin aer...

CATRENE AUTUMNALE

C A T R E N E mă ceartă toamna că mănânc prea mult și nu îmi mai ajung fructele coapte promit că sfatul ei o să-l ascult dar voi dormi-n livadă și la noapte 000 e disperată toamna și mă strigă îmi face semn pădurea c-un ștergar plânge septembrie sub o ferigă pe cer soarele râde tot mai rar 000 în toamna asta mi-e atât de frig mă tem că-n vers nu pot să...

COPACUL

Copacul s-a născut fragil, În curtea veche de la ţară, Copacu-a fost şi el copil Pân-a-nflorit întâia oară. Copacu-n frunze îmbrăcat Purta-n tulpina lui subţire Povara rodului bogat, Dar şi povară de iubire. Copacul a crescut mereu Mai în putere, mai frumos, Şi nu s-a plâns că-i este greu Când fructul îl trăgea în jos. Copacul, mic cândva, creştea Cu...

COPILĂRIA

Toţi, mai bună sau mai rea, Am trăit copilăria, Păstrându-i imaginea, Ca de floare şi de stea… N-aveam multe jucării, Dar, fiind minţi de copii, Ne găseam din te miri ce Să ne facem jucărie. Unii-au fost mai sărăcuţi, Alţii poate mai avuţi, Dar pierduţi în joc, ca-n vrajă, Ne simţeam ca măru-n coajă, Ca mărul cel pârguit Ce-n joc dulce ne-a unit Pe...

DINCOLO DE CARE…

Există o ordine-n toate Şi-n toată splendoarea-i o crezi, Există lumină şi noapte, Dincolo de care nu vezi… Sunt numai cadenţe concrete, În care adesea te pierzi, Sunt scări sau poate doar trepte, Dincolo de care oftezi… Este putere şi este uitare, E somn sau e stare de drepţi Şi-i totul adesea-ntrebare, Dincolo de care aştepţi… E-o...

– O ! mare…

– O ! mare, de ce plângi și ești așa-ntristată, Îți stau la mal și îți ascult suspinul — Ce-anume te-a lăsat de veci îndurerată Ori cine ți-a îndoliat destinul ? . Să știi că ești izvor de vie alinare, Ci-n freamătu-ți ce unduie durere Nu pot să înțeleg anume ce te doare Sau ce îți poate fi spre mângâiere ! . Dar pot a socoti că ție-n consolare Îți ar...

RAFALA (9)

Satele de munte se înșiră ca mărgelele. Treci din unul în altul fără să-ți dai seama. Satul Căciulați coboară brusc direct din Trăistari. Intrarea în Căciulați este anunțată prin trei căciuli albe în vârf de arac. Căciularii se au bine cu vecinii și chiar se înrudesc. Așa se face că și unii și alții sunt la zi cu tot ce se petrece în satul...

LUMINA UNUI CRIN DE-ACASĂ

Ai plecat de-o bună vreme, Zile trec şi anii vin, Dar să nu ai a te teme, Că lumina unui crin De-acasă va fi cu tine – Felinar de floare, blând… Şi-ţi va face-atât de bine Să-l porţi drept şi luminând. Astfel, tu poţi, în lumină, Clar să vezi drumul din faţă, Cât şi ziua ce-o să vină, Cât şi-ntreaga ta viaţă. Şi în suflet să păstrezi O petală...

NU SUNTEM VEŞNICI

Nu suntem veşnici şi, totuşi, Tot tragem Înaltul spre noi, Nu suntem veşnici şi, totuşi, Visăm nemurirea în doi. Nu suntem veşnici şi, totuşi, De suflet aparţinem mai mult, Nu suntem veşnici şi, totuşi, Iubirea ni-i veşnic timpului scut. Nu suntem veşnici şi, totuşi, O lacrimă dorul ni-l ştie. Nu suntem veşnici şi, totuşi, Iubim conştient pe vecie. Nu suntem veşnici şi,...

UN ORIZONT DE PACE

Am privit în urmă ca pentru a-ntâlni Un orizont de pace deplin în plină zi, Ca mai apoi, în pace, să mă pot îndrepta Către-acel orizont deschis din faţa mea. Cândva aceste două chemări şi jumătăţi Se vor apropia ca zorii înaltei dimineţi Şi vor forma întregul rotund al unui mit Concret şi aşteptare, mărunt şi infinit. Aproape şi departe ajungă-se cândva, Într-o deplină...

PĂRINŢILOR

Două-ngemănări de cânt Sunt părinţii pe pământ, Două-ngemănări de dor, Sufletul părinţilor. Lacrimi veşnic neoprite, Lacrimile de părinte, Două-ngemănări de dar, Veşnicie şi hotar. Două-ngemănări de floare, Pace, trudă şi răbdare, Două-ngemănări – povaţă, A părinţilor viaţă. Două-ngemănări cuminţi, Lacrimile de părinţi. Două...

CU SUFLET DE CENUŞĂREASĂ

Visez precum Cenuşăreasa Povestea mare de iubire, În care eu să fiu aleasa, Din dragoste şi preţuire… Povestea-i aşa minunată, Cenuşă şi apoi splendoare, Dar nu mi-o mai doresc pe toată, Ci numai dragostea cea mare. Nu vreau nici bal, palat sau faimă, Doar prinţul, dar nu prinţ să fie, Vreau un om bun, în simplă haină, Şi dăruit cu totul mie. Nu...

Rafala (8)

Toate cele patru sate martore la căsătoria primei Rafale așteptau cu înfrigurare ceremonia din satul lor. Al doilea sat care avea casele în pantă era Trăistarii. Ava puțini locuitori, vreo 300,din care vreo 50 erau la vârsta însurătorii. Fete nu prea erau. Doar vreo 15 și cam urâțele. Flăcăii alergau după neveste prin satele vecine. Venirea Rafalei...

Petrecere

Ei mă invită pentru că sunt punctuală ei mă invită pentru că sunt cuminte stau pe locul meu, nu mă îmbrac excentric mănânc puțin, vorbesc și mai puțin nu-i fac ochi dulci celui din fața mea nu vărs paharul pe rochia vecinei care-mi face semne cu piciorul pe sub masă, neștiind că picioarele mele sunt deja pe tavan iar eu privesc spectacolul de sus și mă amuz când mesenii se ciopârțesc pentru...

I-AM PUS TIMPULUI PANTOFI DE LAC

I-am pus timpului pantofi de lac Şi am pornit la braţ pe mai departe, Căci vreau un bun tovarăş să mi-l fac, Să mi-l apropii, ca să le cuprind pe toate. Şi fiindcă timpul poartă pantofii lăcuiţi, Plecăm cu eleganţă peste tot, Suntem prieteni buni, nedespărţiţi, Cu el la braţ pe toate eu le pot. Nu-l mai măsor în ani şi zile, Ci doar în stări, gânduri şi...

CUFUNDAT ÎN VIS

Cufundat în vis doar pe jumătate Aveam gânduri și simțiri precipitate, Dorința de a trăi mai departe, În propria mea poveste de dragoste. Erai o mireasă fermecătoare, Scăldată în dimineți cu soare, Cu gânduri ce zboară cu amintiri, ...

Casa plutitoare

Și timpul ăsta bâlbâit mă cheamă în vale Vrea să stăm la umbra unei căni cu vin Și să urmărim clipa vieții cum se-mbată La înălțimea unui copac mereu bătrân Când glasul de clopot se leagănă ca un copil Atunci lumânările se sting din Poarta Vieții Știți, noi nu mai avem nici fabrică de chibrituri Să reaprindem luminile din stele când se sting Eu din economiile vieții...

FOAIA DE HÂRTIE

Ştiţi ce-i foaia de hârtie, Voi, copii, oare-aţi aflat Că, pentru-a putea scrie, Un copac a fost tăiat? Cine oare nu iubeşte Umbra lui, trunchiul lui drept? Un copac viu vă priveşte Dintre file de caiet! Deşi pe cer îl iubeşte, Culmea muntelui discret, Totuşi, el se dăruieşte Şi devine… un caiet! Preţuiţi cartea, caietul, Nu le rupeţi fără rost, Învăţaţi...

VINOVAT

Vinovat în tăcere, Durerea să spere Păcatul de-a crede Ce-a fost și ce se vede. Prezentul e în trecere Suspinul încet se pierde Cu plânsul din mine, La timpul trecut, se frânge … Vinovat c-am privit Am simțit, am dorit M-am pripit și-am mințit Vinovat de clipa ce n-a murit Încercând s-o rup din infinit M-am rănit, amețit de iubit Fericit și amăgit … Vinovat...

FOAIA DE HÂRTIE

. Ştiţi ce-i foaia de hârtie, Voi, copii, oare-aţi aflat Că, pentru-a putea scrie, Un copac a fost tăiat? . Cine oare nu iubeşte Umbra lui, trunchiul lui drept? Un copac viu vă priveşte Dintre file de caiet! . Deşi pe cer îl iubeşte, Culmea muntelui discret, Totuşi, el se dăruieşte Şi devine… un caiet! . Preţuiţi cartea, caietul, Nu le rupeţi fără rost, Învăţaţi toţi...

TRIMIT…

Trimit speranţă peste timp şi zare, Trimit nădejde peste-ntregul cer, Învăţ să mă apropii iar de soare Ca după iarnă lungă, aspru ger. . Trimit speranţă peste orizont şi gând Şi mă întorc în cercul meu de viaţă, Îmi netezesc durerile pe rând Şi mă încarc din dor şi din speranţă. . Trimit o rugăciune cu sfială, Ca Domnul să nu uite şi de mine, Alung definitiv orice-ndoială Şi...

Rafala (7)

Vestea că enigmaticele Rafale vor să se mărite cu flăcăi destoinici din cele cinci sate în care au fost primite cu dragoste a trezit la viață pe toți locuitorii. Le era dor de nunți și botezuri. Satele reveneau la viața de odinioară cu horă duminica, jocuri de societate, bătăi la cârciumă. Bărbosul, stăpânul celor cinci Rafale din Valea Fantomelor...

Întotdeauna, cineva

Întotdeauna, cineva vine să te întrebe cine eşti, de unde eşti, ce faci în mod curent, dar și în clipele tale libere întotdeauna, cineva vine să-ți reproșeze de ce mergi aşa şi nu altfel mersul tău aducându-i aminte de cineva, de ceva dubios întotdeauna se va găsi cineva căruia va trebui să-i explici că așa ești tu, de când te-ai născut că nu-i poţi face fericiţi...

PRIMUL ALFABET

. Primul nostru alfabet A fost învăţat concret, Din hârjoană zilnică Ne făceam… carte citită… . Auzeam de-abecedar, Însă nu ne era clar Ce te-nvaţă, ce ar fi Şi apoi, eram copii, Timpul infinit era, Chiar şi când ni se spunea Că la anul dăm de şcoală, N-avea timpul socoteală, Că „la anul” ne părea Mai târziu ca veşnicia… . Pân-a deveni şcolari, Învăţam...

Uneori, cineva

Uneori, cineva îţi intră în poem de-a buşilea, rugându-te să-l ajuţi să se ridice până la primul vers prea ambiţios și alambicat pentru un muritor abia ieşit din cuptorul zilei unde a fost pâine, sudoare şi lacrimi uneori, cineva îţi intră în poem cu bocancii de luptă şi după ce identifică metaforele periculoase mintea obosită a unui soldat se descalţă să prindă 5 minute...

Poemul veșnicului Drăgășani

Aerul respiră Oltul ce aduce balade lângă butoaie cu vin Amintirea respirată când m-am născut pe ulița cu pietre vrnite din povești Mă cheamă să mă întorc la strada întoteauna cu pelin Unde vocile copiilor au rămas amintirii în curtea școlii. Căruța trasă de un nechezat de cal umplută cu struguri Din care furam gustul mustului seara scurs din lin Pe când pulpele...

Invitație la vals

Dă-mi mâna, iubito, ș-acordă-mi un dans, Căci vreau ne vedea cum noi dănțuim, În noaptea aceasta de vară, un vals — De nimeni știut și tare sublim ! . Sub stelele vii să dansăm grațios Profund devenind ca luna izvor Frumoaselor nopți care nu mai prejos Ațâță în noi al nostru amor. . Rotească-se totu-n al nostru-mprejur Cu note ce-animă sufletu-n lanț Ș-amorul devină vulcanic...

Fuerteventura – insula energiilor primordiale

Gruia COJOCARU Aproape de cătunul La Latija, în sudul Insulei Fuerteventura, pe marginea unei guri de leoaică, deschisă hămesit în lava vulcanilor, a crescut în urmă cu vreo jumătate de veac stațiunea Costa Calma. Puțin populată, fără aflux asfixiant de turiști în niciun moment al anului, stațiunea e potrivită pentru cei care poartă în sângele lor nostalgia începutului...

RAFALA (6)

Niciodată nu am înțeles pe ce criterii salba de sate aflate mai jos de Lingurari s-au separat între ele. Cel puțin cinci așezări rurale seamănă între ele și dacă nu citești indicatorul de la intrare devii confuz și ai impresia că te-ai rătăcit. Totul e la fel: biserica, școala, primăria. Se puteau numi Lingurari 1, Lingurari 2, Lingurari 3 etc. Oamenii de aici au vrut ca satul...

COPILUL BOB DE GRÂU

Luna iulie aurise lanul de grâul.Toma, în fiecare dimineață, de cum se scula intra în lanul de grâu, frecând câte un spic să vadă dacă e copt bobul.Lua în palmele-i aspre de muncă, câte un bob, și se uita la el ca la icoana lui Iisus.”Dacă mă uit bine văd în el chipul Fiului Domnului! Încă nu e de treierat.O să fie o recoltă bogată.” Însă, îl nemulțumea faptul că Maria,...

În curte

. E o dimineață cu-n răsărit dulce de soare Și mă bucur mult de atâta răcoare, Văd iarba cum se azvârle din pământ Să bea muguri de sălcii împrăștiați de vânt. . În curte miroase subtil a levănțică, Cucuveaua într-un cireș mereu țipă, ...

Coliba timpului

Eu mai am de mers trei metri prin viață Și încă două rădăcini de pus, Când pasărea timpului se schimbă la față Înălțând altarul vieții, trudind Când untdelemnul din candelă se rupe Și noi murim, de câte ori murim Sărutăm și pământul îmbălsămat cu stele. Eu port noroc, că nu am nici poartă La care să bată musafirii nepoftiți, De mâine am să strig să mă aducă acasă Acolo,...

Mâlul

Sunt mâlul Dunării, târâtă-n jos De vremuri mult uitate Plutind popoare, s-au întors Corăbii scufundate Udat-am prin coroane regi Mii de armate, gloate În setea de-a le crește negi Pe fețele curate Am dus și flori și buruieni Prin lume multe leacuri Le-am înghețat în pline ierni Și s-au uscat în veacuri Scăldat-am suflete, povești Ce-au înecat doar șoapte În mâlul meu de-ai să...

Carul cu nestemate din Canare

Carul cu nestemate din Canare (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Când a intrat în apă, soarele lovea aproape vertical, apropierea de Ecuator făcându-l să îngăduie mai multă vreme în creștetul văzduhului. În vreme ce puținii turiști de pe plajă căutau să fugă de arșiță, țăranul era înfierbântat nu de sărutul astrului biruitor, ci de suflul unor senzații...

Harmony

Harmony From the nightly depths of space The perfume of the stellar lights Spurs us kissing and embrace And makes the love in us ignites. . Which that truly straightly makes In our souls to question right — Isn’t this all what it takes For us to bless this summer night ?

La Botoșani, pentru Limba Română

În Botoșani, scut vrednic cu sclipiri celeste, Limba Română-n versuri se-nveșmântă Cu Eminescu, născut, luceafăr acum este, Și Ipotești, unde dorurile se confruntă În clopotul de aur din clopotnița sfântă! Samson Bodnărescu, poet și dramaturg, Ioan Păun Pincio, Ioan Bădescu – Scipione, Nicolae Iorga, dascăl al istoriei, demiurg; Toți, o zestre a noastră cu tonuri sonore, O...

Doar în Limba Română

doar în Limba Română iubirea o-nțeleg doar în Limba Română îmi slăvesc eroii doar în Limba Română visul meu e întreg doar în Limba Română admir cântecul ploii doar în Limba Română fluierul plânge frumos doar în Limba Română mă bucur de copii doar în Limba Română pot să mă plimb pe jos doar în Limba Română număr zi după zi doar în Limba Română mereu să visez...

MĂRUL DE AUR

Copac de măr, inima mea, La tine nu pot renunţa, Să te răpun eu, tocmai eu, Când eşti şi-ai fost copacul meu? . Eşti obosit şi eşti bătrân, Dar eşti şi locului stăpân, Acestui loc de ani prea mulţi, Ne-ai rodit umbră peste frunţi… . Şi mere dulci ai tot rodit… Şi-acum, că ai îmbătrânit, Priveşti ca un bătrân sfios, Cu trunchi uscat şi găunos…. . Dar...

ÎN LIMBA TA

În limba ta-nţelegi cuvântul Metafora ce te-nfioară, În graiul tău săruţi pământul Şi înţelegi ce-nseamnă ţară. În limba ta ţi-e scris destinul, Chiar dacă-n alte ţări trăieşti, În limba ta ai pâinea, vinul, Cu care te împărtăşeşti. În limba ta ai amintiri Şi spui poveştile anume… De ai necazuri, bucurii, În limba ta tu le poţi spune. De-aceea limba sfântă...

POEM PENTRU FLOARE

Cum floare se iveşte din firavă sămânţă, Cum ea prinde vigoare şi-şi creşte-a ei sămânţă, Cum ea se-mpotriveşte furtunilor ce vin, Cum ea se ofileşte puţin câte puţin, Cum ea sfârşeşte-odată… când timpul i-a trecut, Cum ea îşi vrea vlăstarul cel încă nenăscut, Cum ea se pierde,-n vreme ce el se va-ntrema, Cum ea deoadată nu-i, trecându-i vremea sa, Asemenea-i...

Sunt

Îmi imaginez că întind brațele și devin hotar, Sunt Dunăre, Mare sau Prut, În mine curg Mureșul, Oltul, Siretul, Jiul, Argeșul și toate râurile ce scaldă al țării pământ. Cuprind cu privirea orizontul și îmbrățișez munții Carpați, Sunt o ciută ce se-adapă-n izvorul secular, Sunt falnicul brad de pe creastă, Ori păstorul ce-și poartă turma prin munți an de an. Sunt...

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române (Acrostih) Z estre neamului, dar sfânt, I ubire-n versuri și-n cânt, U șă-n veacuri, legământ, A devăr în orice gând, L umină-n suflet aprinsă, I zbăvire-n veac, nestinsă, M ir uns, divină putere, B iruință și avere, I nfinit în cărți nescrise, I deal sădit în vise. R ădăcină și-nchinare, O rizont și alinare, M ângâiere în cuvânt, Î(Â) ndrumare,...

Disjuncție

Ochii vorbesc înșirând nerostite cuvinte, scântei de dorințe scăpărate-n atingeri de gene, priviri ce scriu fără punctuație fraze, într-o poveste croită din clipe netrăite, născute de infinitul ce se joacă nefiresc cu fiecare vocală, cu fiecare consoană și devin palme, care țin în căușul lor substantive și predicate arzânde, însăilând o magică simfonie pe portative imaginare. Se-alintă...

FIRUL DE IARBĂ

Închinare pân’ la iarbă, Pentru firul verde-al vieţii, Iar când soarele-o să fiarbă, Alungând veşmântul ceţii, . Firul mic, verde,-ncălzit Se va înălţa să ceară Stropul de apă dorit, Ce-l va reda vieţii iară. . Nu-ndrăzneşte de mai mult, Rugăciunea să-şi înşire, Că-i tot câmpul abătut, Suferind cu-ale lui fire, . Cere-atât cât să nu moară, Doar un strop, atâta...

Zodia-mi pentru septembrie

Sunt sfătuit să renunț la celebritate, Să prind curaj și piatră la hotare să așez, Poemele confraților, albe[1], să le scămoșez Pentru formă și fond, cu claritate. Sunt sfătuit să-mi scormonesc ogorul Și aurul din adâncuri să-l scot pentr-un vers, O lance în piept s-arunc poetului pervers Pentru a-mi curăța și izbăvi izvorul. Sunt sfătuit s-acopăr truda cu arginți Și să-nnobilez...

BOBUL DE GRÂU

Bobul de grâu s-a copt În bulgărele de pământ Şi, dăruindu-se de tot, Se face vieţii zăcământ. Bobul de grâu crescut în vară, Ce se-mplineşte dăruind, E pârguit în pâine iară, În tot aluatul aburind. Bobul de grâu prea mic în sine Se vrea chiar vieţii de folos Şi poartă viaţa într-o pâine, În miez fierbinte şi gustos. Bobul de grâu se adânceşte În pâinea împletită-ncet Şi...

RAFALA (5)

Nu departe de satul cu pomeni multe se afla cătunul Străchinari , cunoscut prin celebrele vase de lut ars, de la ulcele și străchini până la vase ornamentale prezente în toată țara și nu numai. Era aici un olar care nu vorbea niciodată. Locuia singur la marginea satului într-o casă –bordei. Singura care îi trecea pragul se numea Anghelina Turturică, cea mai frumoasă femeie din sat....

Seducție în Atlantic

Seducție în Atlantic (secvență dintr-un roman nenăscut) Gruia COJOCARU Și-a cărat laptopul în ,,Insula caprelor”, dar abia s-a atins de tastatură. Cum a evadat din Aeroportul ”Fuerteventura” s-a dus întins la el. Oceanul – bestie necruțătoare ce descompune tăcerea, sânge albastru îngropând surd descătușarea clipei. – Copleșitor! a murmurat pierdut țăranul. – Ah! rosti...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură